1 - Drepturile pe care le am dacă am fost victima unei infracțiuni

Ce informații voi primi din partea autorităților (de ex. poliție, parchet) după săvârșirea infracțiunii, dar chiar înainte ca eu să o denunț?

Legea privind procedura penală impune ca instanțele, parchetele și organele de urmărire penală să informeze persoanele care fac obiectul măsurilor de asigurare a respectării legii în legătură cu drepturile și obligațiile lor înainte de orice act procedural.

Infracțiunile pot fi denunțate la parchet sau la un organ de urmărire penală, verbal sau în scris. Denunțul poate fi acceptat, de asemenea, de către o altă autoritate sau instanță, care îl va transmite organului de urmărire penală. Legea nu prevede formalități pentru denunțarea unei infracțiuni; infracțiunile pot fi denunțate prin scrisoare, trimisă prin poștă sau e-mail, ori personal.

Procedurile penale se desfășoară în limba maghiară, însă o victimă care nu vorbește limba maghiară are posibilitatea de a se exprima în limba maternă sau în orice altă limbă, la alegerea sa. Chiar dacă victima vorbește limba maghiară, aceasta se poate exprima în limba sa maternă în cadrul procedurii penale. Cheltuielile cu traducerea și interpretarea nu sunt suportate de victimă, nici măcar parțial sau sub formă de avans.

Au dreptul de a primi asistență din partea serviciului de sprijinire a victimelor persoanele fizice care au fost victime ale unor infracțiuni împotriva proprietății săvârșite pe teritoriul Ungariei și persoanele fizice care au suferit vătămări corporale ca o consecință directă a unor infracțiuni împotriva proprietății săvârșite pe teritoriul Ungariei, în special vătămări corporale sau emoționale, șocuri mentale sau prejudicii economice, cu condiția ca acestea să fie: cetățeni maghiari, cetățeni ai oricărui stat membru al UE, cetățeni ai oricărei țări terțe care locuiesc în mod legal pe teritoriul Uniunii Europene, apatrizi care locuiesc în mod legal pe teritoriul Ungariei, victime ale traficului de ființe umane sau orice alte persoane considerate eligibile în temeiul tratatelor internaționale încheiate între țările lor respective de cetățenie și Ungaria sau pe bază de reciprocitate.

Statul oferă victimelor servicii de sprijinire după ce le evaluează nevoile, de exemplu: le facilitează demersurile prin care își protejează interesele în calitate de victime, le acordă ajutor financiar imediat, îi ajută să își dovedească statutul de victimă, protejează martorii și le acordă cazare în condiții de protecție. În cazul în care îndeplinește condițiile definite prin lege, victima are dreptul, de asemenea, la despăgubiri din partea statului.

În plus, se poate dispune protecția personală a victimelor dacă există indicii că este probabil să se comită sau chiar se comit acte de violență sau infracțiuni care prezintă un pericol public în scopul de a se împiedica sau a se îngreuna participarea la procedura penală sau exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor care le revin. Cererile pot fi depuse sau înregistrate la sediul instanței, la parchet sau la organul de urmărire penală.

Pentru a se asigura prevenirea sau întreruperea comiterii de infracțiuni împotriva integrității fizice sau a libertății persoanei, protecția personală presupune și protecția locuinței victimei și asigurarea unor rute de transport sigure, precum și participarea în siguranță la actele procedurale și la alte acte oficiale.

Protecția personală presupune folosirea de: servicii de patrulare periodică, mijloace tehnice, legături de comunicare permanente, îmbrăcăminte de protecție și, în cazul în care alte metode de protecție personală sunt ineficiente, personal de pază care poate fi asigurat la locul pe care organul de asigurare a respectării legii autorizat îl folosește pentru a asigura protecția prin personal specializat.

O victimă căreia nu i se poate asigura protecția prin mijloace de protecție personală și care este în pericol poate fi inclusă într-un program de protecție a martorilor și astfel poate beneficia de măsuri de protecție specială dacă procedura penală care o privește vizează o infracțiune deosebit de gravă și dacă aceasta cooperează cu autoritățile; există și alte condiții suplimentare care trebuie îndeplinite.

În anumite cazuri, victima are dreptul la reprezentare în cadrul procesului prin intermediul unui avocat, cu titlul de asistență judiciară și, dacă aceasta acționează în calitate de acuzator privat supleant, are dreptul la asistență juridică. Ca o regulă generală, condiția este ca victima să aibă nevoie de asistență, și anume, ținând seama de veniturile persoanelor care trăiesc sub același acoperiș, venitul lunar net al victimei să nu depășească cuantumul minim al pensiei legale stabilite pe baza unui contract de muncă (28 500 HUF în 2017) și să nu aibă active prin valorificarea cărora să se poată acoperi serviciile juridice.

Victima are dreptul, în orice etapă a procedurii penale, să introducă o acțiune civilă pentru a cere de la autorul faptei recuperarea prejudiciilor provocate prin săvârșirea infracțiunii. Pentru a garanta executarea pretenției civile, victima poate cere punerea sub sechestru a bunurilor inculpatului, care va fi dispusă de către instanță dacă există motive întemeiate să se presupună că se va împiedica satisfacerea pretenției civile. Instanța decide cu privire la pretenția civilă în cadrul hotărârii, acceptând sau respingând cererea de despăgubiri. În cazul în care acest lucru ar întârzia considerabil încheierea procedurii sau, în cazul în care inculpatul este achitat sau soluționarea pe fond a acțiunii penale este împiedicată din alte cauze, instanța dispune soluționarea cererii de despăgubiri pe alte căi juridice.

Victima are dreptul de a participa la o procedură de mediere împreună cu inculpatul, în anumite condiții specifice. Procedura de mediere nu se poate desfășura fără acordul victimei și, chiar și în cazul în care victima își dă acordul, medierea nu este automată și depinde de mulți alți factori.

Cheltuielile directe ale victimei și ale reprezentantului acesteia realizate în speță constituie costuri aferente procedurii penale, la fel ca și costurile suportate de victimă în legătură cu înfățișarea sa în calitate de martor. În timp ce primul tip de cheltuieli nu sunt acoperite de stat, ultimele sunt rambursate după încheierea acțiunii. Inculpatul va suporta costurile procedurii penale dacă este declarat vinovat.

Nu locuiesc în țara din UE în care a avut loc infracțiunea (cetățeni din UE și din afara UE). Cum îmi sunt protejate drepturile?

Legea privind procedura penală prevede că drepturile exercitate în cadrul unor proceduri de competența Ungariei, indiferent de cetățenia și de locul de reședință al părților, trebuie protejate. Serviciile de sprijinire a victimelor oferă aceleași servicii resortisanților statelor membre ale UE ca cetățenilor maghiari.

În cazul în care denunț săvârșirea unei infracțiuni, ce informații voi primi?

Victimei i se notifică sau comunică personal decizia de inițiere a procedurii de investigare doar dacă infracțiunea nu a fost denunțată de către victimă. În plus, Legea privind procedura penală definește situațiile și deciziile care trebuie să îi fie notificate sau comunicate victimei.

Victima are dreptul de a fi informată, la cerere, în legătură cu următoarele acțiuni legate de infracțiunea în speță: eliberarea sau evadarea persoanei aflate în arest provizoriu, eliberarea condiționată sau definitivă, evadarea sau întreruperea executării pedepsei de către condamnatul la o pedeapsă privativă de libertate, eliberarea sau fuga persoanei dintr-o instituție unde urmează un tratament medical obligatoriu, părăsirea fără permisiune și eliberarea ca măsură de adaptare a persoanei aflate sub tratament medical obligatoriu; în cazul tinerilor delincvenți plasați în instituții de învățământ speciale, victima are dreptul de a fi informată în legătură cu eliberarea lor temporară sau permanentă, părăsirea instituției fără permisiune și întreruperea educației acestora.

Victimei trebuie să i se notifice sau comunice în special următoarele decizii: numirea unui expert, suspendarea investigației, încheierea investigației, întreruperea anchetei, punerea în mișcare a acțiunii penale, neînceperea punerii în mișcare a acțiunii penale pentru anumite capete de acuzare, renunțarea la acuzații și adoptarea oricăror decizii ce vizează direct victima, precum și adoptarea unei hotărâri definitive.

Victima trebuie să fie informată cu privire la locul și data tuturor actelor procedurale la care aceasta poate participa. Printre aceste acte se numără audierea unui expert în timpul cercetării penale, inspecții la fața locului, reconstituiri ale derulării infracțiunii, prezentări pentru identificare a suspecților, precum și audieri și ședințe de judecată publice în cursul procedurii judiciare.

În timpul investigației, victima poate consulta și, contra cost, obține copii ale avizelor experților privind acțiunile de investigare la care, potrivit legii, poate fi prezentă, și poate obține copii ale altor documente, în cazul în care acest lucru nu este contrar interesului investigației. După încheierea investigației, victima are dreptul să examineze orice documente referitoare la infracțiunea săvârșită împotriva sa.

În cursul investigației, victima poate să introducă o cale de atac sau să depună o plângere împotriva tuturor deciziilor ce o privesc în mod direct. Printre altele, victima poate depune o plângere împotriva deciziei prin care nu se dă curs denunțului sau a deciziei de suspendare sau întrerupere a investigației.

În cazul în care nu se dă curs denunțului, se decide încetarea investigației sau, în anumite cazuri în care s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru anumite capete de acuzare, dar fără a se obține rezultatul dorit de victimă, aceasta poate acționa în calitate de acuzator privat supleant în termenul prevăzut prin lege în acest sens. De asemenea, victima poate acționa în calitate de acuzator privat supleant în cazul în care procurorul nu a constatat, în urma investigației, existența unei infracțiuni care să poată fi urmărită penal sau dacă procurorul, în cadrul unei proceduri de acuzare privată, a decis să nu își exercite funcția de acuzare. O victimă care acționează în calitate de acuzator privat supleant poate transmite, prin intermediul avocatului său, o propunere de urmărire penală și, prin urmare, poate pune în mișcare acțiunea penală pe cont propriu împotriva inculpatului.

În timpul procedurii judiciare, victima poate contesta numai fondul hotărârii privind cerea civilă de despăgubiri, nu și hotărârea penală pe fond. În timpul procedurii judiciare, victima poate acționa în calitate de acuzator privat supleant dacă procurorul a renunțat la acuzații.

Am dreptul să beneficiez în mod gratuit de servicii de interpretare sau de traducere (atunci când contactez poliția sau alte autorități ori în cursul cercetării și al procesului)?

Procedurile penale se desfășoară în limba maghiară, însă necunoașterea limbii maghiare nu constituie un motiv de discriminare. În cadrul procedurii penale, puteți utiliza, atât verbal, cât și în scris, limba dumneavoastră maternă, o limbă regională sau minoritară sau o altă limbă pe care precizați că o vorbiți. În aceste cazuri, aveți dreptul, în mod gratuit, la un interpret și la traducerea actelor oficiale care vă sunt adresate.

Cum se asigură autoritățile că înțeleg și că mă fac înțeles (în cazul copiilor sau al persoanelor care suferă de un handicap)

Autoritatea va depune eforturi pentru a comunica cu dumneavoastră într-un mod simplu și ușor de înțeles, atât verbal, cât și în scris. Informații despre drepturile dumneavoastră și avertismente cu privire la obligațiile dumneavoastră vă vor fi comunicate într-un mod ușor de înțeles, ținând seama de situația și de abilitățile dumneavoastră personale. În cadrul comunicării verbale, autoritatea este obligată, de asemenea, să verifice dacă ați înțeles informațiile care v-au fost comunicate și, dacă nu, autoritatea vă va explica aceste informații sau avertismente. Dacă sunteți minor(ă) sau o persoană cu handicap, autoritatea trebuie să acorde o atenție specială atunci când comunică cu dumneavoastră. În cazul în care sunteți o persoană deficientă de auz, surdo-mută sau cu deficiențe de vorbire, puteți solicita un interpret în limbaj mimico-gestual sau puteți depune o declarație scrisă în locul unei audieri.

Servicii de asistență pentru victime

Ce entități oferă sprijin pentru victime?

La nivel de stat, funcțiile de protecție a victimelor și de asistență judiciară sunt exercitate de birourile guvernamentale din capitală și din cele 19 departamente. În cazul în care sunteți victima unei infracțiuni, agențiile guvernamentale vă oferă asistență personalizată cu titlu gratuit, în cadrul căreia vi se asigură:

  • informații despre drepturile pe care le aveți și acțiunile la care puteți recurge;
  • sprijin psihologic;
  • asistență practică și consiliere juridică în cazurile simple;
  • confirmarea statutului de victimă;
  • Puteți primi ajutor financiar imediat pe baza unei cereri depuse în termen de 5 zile de la data săvârșirii infracțiunii.

Ca parte a asistenței judiciare, oficiile guvernamentale oferă consultanță juridică gratuită dacă situația de fapt este relativ clară, iar dacă vă aflați într-o situație de necesitate financiară, beneficiați de servicii juridice extrajudiciare (de exemplu, redactarea de documente) și, în cadrul procedurii penale, de reprezentare prin intermediul unui avocat.

Puteți afla detaliile de contact ale oficiilor guvernamentale din Budapesta și ale celor regionale la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.kormanyhivatal.hu/, iar informații suplimentare cu privire la sprijinirea victimelor și asistența judiciară la adresele Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://igazsagugyiinformaciok.kormany.hu/aldozatsegito-szolgalat și Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://igazsagugyihivatal.gov.hu/jogi-segitsegnyujtas.

În afară de organizațiile de sprijinire a victimelor, puteți apela, de asemenea, la o serie de organizații ale societății civile dacă sunteți victimă a unei infracțiuni, de exemplu:

  • Asociația de caritate WHITE RING, membră a organizației Victim Support Europe, oferă asistență financiară, juridică, psihologică și alte tipuri de ajutor, precum și sprijin victimelor infracțiunilor și familiilor acestora, în special persoanelor cu nevoi din cauza situației lor sociale (Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://fehergyuru.eu/),
  • Serviciul național de informare telefonică în situații de criză (Országos Kríziskezelő és Információs Telefonszolgálat) oferă sprijin victimelor violenței domestice, abuzului asupra copiilor, prostituției și traficului de ființe umane și, dacă este necesar, se poate ocupa de cazarea acestora (Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://bantalmazas.hu/),
  • Fundația și dispensarul ESZTER (ESZTER Alapítvány és Ambulancia) asigură cu titlu gratuit tratament psihologic și reabilitarea copiilor și adulților abuzați și traumatizați și oferă informații și consiliere juridică (http://eszteralapitvany.hu/) (Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://eszteralapitvany.hu/),
  • ONG-ul Asociația pentru Drepturile Femeilor - NANE operează o linie telefonică gratuită și oferă asistență juridică personală, precum și consiliere psihologică și socială pentru adulți și minori care sunt victime ale violenței domestice (Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://nane.hu/).

Mă va îndruma în mod automat poliția către un serviciu de asistență pentru victime?

În cazul în care vă adresați poliției în calitate de victimă a unei infracțiuni, veți primi o notificare scrisă a serviciilor relevante de sprijinire a victimelor din partea poliției și veți fi informat(ă) cu privire la posibilitatea de a primi ajutor și, la cerere, poliția vă va elibera certificatul necesar care vă va fi înmânat personal sau transmis serviciului de sprijinire a victimelor.

Cum mi se protejează confidențialitatea?

În timpul procedurii penale, drepturile dumneavoastră privind personalitatea și dreptul la respect al celor implicați trebuie să fie respectate și este interzisă orice divulgare inutilă a datelor privind viața privată. În acest scop, în cazul în care trebuie să depuneți mărturie, puteți solicita ca datele dumneavoastră să fie tratate în mod confidențial, acestea fiind divulgate, de la acel moment, numai autorității care se ocupă de dosar.

Trebuie să denunț săvârșirea infracțiunii pentru a avea acces la serviciile de asistență pentru victime?

Denunțarea infracțiunii nu constituie o condiție generală pentru a beneficia de sprijin ca victimă; însă aveți dreptul să beneficiați de ajutor financiar (despăgubiri, ajutor financiar imediat) doar dacă aveți o dovadă scrisă privind începerea procedurii penale.

Protecția personală în cazul în care sunt în pericol

Puteți beneficia de protecție personală după începerea procedurii penale. Dacă vă aflați în pericol din cauza participării la o procedură penală, puteți solicita autorității care se ocupă de dosar să vi se asigure dumneavoastră, în calitate de victimă sau martor, precum și membrilor familiei și rudelor dumneavoastră, protecție personală. Protecția personală poate fi dispusă de către parchet, de către organele de urmărire penală sau de către instanță, iar decizia va fi pusă în aplicare de către organul de poliție.

Dacă urmează să fiți audiat(ă) în calitate de martor și mărturia dumneavoastră se referă la circumstanțele semnificative ale unui caz deosebit de grav, puteți fi declarat(ă) ca fiind sub protecție specială dacă dovezile preconizate în mărturia dumneavoastră nu pot fi înlocuite și în cazul în care expunerea identității dumneavoastră în cadrul procedurii penale ar periclita grav viața, integritatea corporală sau libertatea personală a dumneavoastră sau a rudelor dumneavoastră.

Judecătorul de instrucție va decide cu privire la protecția specială a martorului, care poate fi propusă de către organele de urmărire penală, așadar trebuie să cereți o astfel de protecție la organele de urmărire penală. În cazul în care sunteți declarat ca fiind martor sub protecție specială, puteți fi interogat(ă) doar de către judecătorul de instrucție, nu puteți fi citat în instanță, iar numele dumneavoastră, datele dumneavoastră cu caracter personal și locul dumneavoastră de reședință vor fi tratate în mod confidențial și nu vor fi comunicate inculpatului și nici apărătorului acestuia.

De asemenea, puteți fi protejat în cadrul unui program de protecție specială. Dacă participați în cadrul unui astfel de program, puteți să fiți citat(ă) sau informat(ă) cu privire la actele procedurale sau vi se pot transmite documente numai prin intermediul organului responsabil de protecția dumneavoastră, iar adresa organului respectiv va fi indicată ca fiind locul dumneavoastră de reședință. Copii ale documentelor care conțin informații despre dumneavoastră nu pot fi oferite niciunei persoane, nici autorităților, cu excepția cazului în care organul responsabil de protecția dumneavoastră permite acest lucru. În acest caz, puteți refuza să depuneți mărturie dacă acest lucru presupune furnizarea de informații despre noua identitate sau locul dumneavoastră de reședință.

În cazul în care ați suferit vătămări în urma săvârșirii unei infracțiuni pasibile de închisoare, puteți cere instanței să emită un ordin de restricție, în temeiul căruia inculpatul nu are voie să se apropie de dumneavoastră pentru o perioadă de zece până la șaizeci de zile.

Ce tipuri de protecție sunt disponibile? Ce entități îmi pot oferi protecție?

În cursul procedurii penale, instanța, procurorul și organele de urmărire penală vor examina în mod constant dacă sunteți o victimă care are nevoie de protecție specială pe baza faptelor și împrejurărilor care vă caracterizează personalitatea, a condițiilor de trai și a naturii sau circumstanțelor infracțiunii. Practic, în acest caz, instanța, parchetul sau organele de urmărire penală care desfășoară procedura penală pot dispune măsuri care să vă asigure protecția personală, cu precizarea că protecția personală și programul de protecție definite la punctul 7 se asigură de către poliție, iar instanța judecătorească este cea care pronunță ordinul de restricție.

Cazul meu va fi evaluat pentru a se vedea dacă există în continuare riscul de a suferi prejudicii din partea infractorului?

Da. Funcția fundamentală a instanței, a parchetului și a organelor de urmărire penală este de a preveni comiterea altor infracțiuni de către infractor. Acest obiectiv este realizat prin măsuri coercitive care îl vizează pe inculpat, implicând pierderea sau restrângerea libertății (de exemplu, un ordin de reținere, un ordin de arest la domiciliu) și, pe de altă parte, prin măsuri care vă asigură îngrijirea și protecția cuvenită în calitate de victimă, pe baza examinării speciale a intereselor dumneavoastră.

Cazul meu va fi evaluat pentru a se vedea dacă există în continuare riscul de a suferi prejudicii din partea sistemului de justiție penală (în cursul investigării sau al procesului)?

Da. În cadrul procedurii penale, actele procedurale care implică participarea dumneavoastră ca martor trebuie să fie pregătite și desfășurate de către instanță, organele de urmărire penală și autoritatea de investigare în așa fel încât să nu fie repetate în mod nejustificat și dumneavoastră să nu vă întâlniți cu inculpatul în mod inutil. În acest scop, de exemplu, puteți cere să nu fiți confruntat cu inculpatul sau acest lucru se poate decide din oficiu, inculpatul poate fi scos din sala de judecată pe durata interogării dumneavoastră și puteți fi interogat(ă) prin intermediul mijloacelor de telecomunicații (chiar și cu distorsionarea elementelor dumneavoastră faciale sau a vocii dumneavoastră).

Ce protecție există pentru victimele vulnerabile?

Dacă aveți nevoie de o protecție specială pe baza faptelor și împrejurărilor care vă caracterizează personalitatea, a condițiilor de trai sau a naturii ori împrejurărilor infracțiunii, procedura penală va fi desfășurată cu cea mai mare atenție pentru dumneavoastră și orice act procedural care vă afectează (ținând seama de interesul procedurii) va fi derulat și pus în aplicare ținându-se seama, în măsura posibilului, de nevoile dumneavoastră.

Sunt minor(ă) – am drepturi speciale?

În conformitate cu Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, sistemul juridic maghiar consideră că o persoană este un copil dacă are vârsta sub 18 ani.

În cadrul procedurii penale care afectează victimele copii, autoritățile și organismele judiciare trebuie să asigure respectarea deplină a drepturilor copilului prevăzute în convențiile internaționale, în special a principiului conform căruia se acordă atenție cu prioritate interesului superior al copilului în deciziile care afectează minori.

În cadrul procedurii penale, victimele minori au drepturi suplimentare în comparație cu adulții și beneficiază de protecție suplimentară. În cazul în care victima are sub 18 ani la momentul punerii în mișcare a acțiunii penale, aceasta va fi considerată a fi o victimă cu nevoi speciale, fără a se depune o cerere separată în acest sens.

În cazul victimelor cu nevoi speciale, regula generală este că actele procedurale sunt elaborate și puse în aplicare cu cea mai mare atenție pentru victimă și ținându-se seama, în măsura posibilului, de necesitățile acesteia.

Victimele cu vârsta de sub 18 ani beneficiază de drepturi speciale suplimentare față de adulți:

  1. În cazul infracțiunilor săvârșite împotriva vieții, a integrității fizice sau a sănătății ori a libertății sexuale și în cazul infracțiunilor sexuale, precum și al infracțiunilor săvârșite împotriva intereselor copiilor și ale familiei sau în cazul infracțiunilor violente săvârșite împotriva altor persoane, în cazul în care interesul superior al copilului justifică încheierea procedurii penale cât mai curând posibil, procedura penală trebuie să fie desfășurate cu celeritate. Celeritatea este justificată mai ales atunci când dezvoltarea fizică, mentală sau morală a victimei a fost compromisă semnificativ sau atunci când inculpatul are sarcina de a crește, a supraveghea sau a îngriji victima la momentul desfășurării procedurii sau dacă acesta locuiește în mediul victimei.
  2. Ar trebui să se acorde o atenție suplimentară în orice comunicare scrisă și verbală efectuată cu victima minor. Minorii trebuie informați cu privire la drepturile și obligațiile lor într-un mod adecvat vârstei și maturității lor și, dacă este necesar, acestora trebuie să li se ofere clarificări și explicații speciale.
  3. Citația trebuie să îi fie notificată sau comunicată tutorelui, acesta solicitându-i-se să se asigure că minorul va fi prezent în instanță.
  4. Reprezentantul legal, persoana care are minorul în îngrijire sau tutorele minorului poate fi prezent(ă) la examinarea minorului în calitate de martor. Persoana care însoțește martorul are dreptul la rambursarea acelorași cheltuieli ca și cele ale martorului.
  5. Mărturia unui minor nu poate fi verificată prin echipamente de testare a credibilității (poligraful).
  6. Dacă legea nu prevede obligația de cooperare personală, drepturile minorului pot fi exercitate, de asemenea, de către reprezentantul legal al acestuia.
  7. Se poate dispune ca examinarea să aibă loc prin intermediul unui sistem de comunicații cu circuit închis (videoconferință). În acest caz, victima este introdusă într-un spațiu separat, iar aceasta poate comunica cu cei care sunt prezenți la locul de desfășurare a procesului prin intermediul unui dispozitiv cu transmitere simultană video și audio (videoconferință).
  8. Din oficiu sau la cerere, instanța poate exclude publicul de la proces pentru a proteja minorul care participă la procedură.
  9. În cazul în care procurorul dorește să interogheze o victimă cu nevoi speciale în calitate de martor în cadrul procedurii penale desfășurate ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni împotriva libertății sexuale, a unei infracțiuni sexuale sau a unei infracțiuni săvârșite împotriva persoanei unei rude, victima poate fi examinată numai de către o persoană de același sex, cu condiția ca acest lucru să fie solicitat de către victimă și să nu afecteze în mod negativ interesele procedurilor.

Victimele cu vârsta sub 14 ani beneficiază de drepturi speciale în plus față de cele menționate anterior:

  1. Victima poate fi audiată ca martor doar dacă dovezile care sunt prevăzute ca urmare a depunerii mărturiei nu pot fi înlocuite. Victima trebuie să participe la confruntare doar dacă acest lucru nu îi va produce acesteia o stare de anxietate.
  2. Citațiile și notificările sau comunicările privind examinarea martorului trebuie să îi fie transmise prin intermediul tutorelui. Acțiunea de a emite citația și notificarea sau comunicarea trebuie adusă la cunoștința reprezentantului legal al minorului.
  3. Înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de instrucție va audia minorul dacă există motive întemeiate să se presupună că interogarea în cadrul unei audieri publice ar afecta în mod negativ dezvoltarea personală a minorului. Audierea martorului de către judecătorul de instrucție poate fi propusă procurorului de către reprezentantul legal, tutorele sau avocatul care acționează în numele martorului. În măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, procurorul va propune audierea minorului în acest mod. Inculpatul și avocatul acestuia nu pot fi prezenți la audierea desfășurată de către judecătorul de instrucție.
  4. Locul de desfășurare a audierii martorului este o sală special prevăzută pentru audierea minorilor. Se permite derogarea de la aceasta numai în cazuri excepționale. De asemenea, se poate ca examinarea să aibă loc prin intermediul unui sistem de comunicații cu circuit închis (videoconferință).
  5. Audierea unui martor cu vârsta sub 14 ani trebuie să fie înregistrată cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare video sau audio. În cazul minorilor cu vârsta de peste 14 ani, acest lucru este permis doar cu condiția să se acorde un avans pentru costurile aferente.
  6. Minorul nu poate fi citat să se prezinte la o ședință publică dacă acesta a fost audiat de către judecătorul de instrucție înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale.
  7. În cazul în care minorul nu a fost ascultat de către judecătorul de instrucție înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale, dar ulterior audierea în calitate de martor devine necesară, minorul poate fi audiat doar în afara ședințelor de judecată. În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani în cursul desfășurării procesului, acesta poate fi, de asemenea, audiat de către instanță în cadrul ședinței de judecată într-un caz special justificat. Notificarea sau comunicarea inculpatului și a avocatului acestuia poate fi omisă în ambele cazuri.

Un membru al familiei mele a murit în urma săvârșirii unei infracțiuni – ce drepturi am?

Victimele care au decedat, fie înainte, fie după inițierea procedurii penale pot fi înlocuite cu o rudă pe linie directă, cu soțul/soția, partenerul de viață, fratele sau sora, reprezentantul legal sau o persoană dependentă întreținută pe baza unui acord sau a legislației care poate exercita drepturile victimei.

În cazul în care există mai multe persoane autorizate în acest sens, persoanele vizate pot desemna o persoană care să exercite drepturile victimei. În absența unui astfel de acord, prima persoană care a acționat în cadrul procedurii poate exercita drepturile victimei.

Un membru al familiei mele a fost victima unei infracțiuni – ce drepturi am?

Dacă legea nu prevede obligația de cooperare personală, drepturile victimei pot fi exercitate, de asemenea, de către reprezentantul legal al acesteia. Un avocat sau o rudă majoră poate acționa ca reprezentant pe baza unei autorizații.

În cazul în care se formulează o plângere verbală, o persoană majoră desemnată de către reclamant poate fi prezentă la ședința de judecată pentru a oferi sprijin (inclusiv sprijin lingvistic), cu condiția ca prezența persoanei respective să nu afecteze în mod negativ interesele procedurii.

În cazul actelor de investigație în cadrul cărora prezența dumneavoastră este obligatorie sau unde ați putea fi prezent(ă), reprezentantul dumneavoastră, persoana care vă întreține și, dacă aceasta nu încalcă interesul procedurii, o persoană majoră desemnată de dumneavoastră poate fi prezentă, de asemenea, alături de dumneavoastră. Regula de mai sus se aplică în cazul audierii victimei și examinării victimei în calitate de martor.

În caz de deces al acuzatorului privat supleant, acesta poate fi înlocuit, în termen de treizeci de zile, de o rudă pe linie directă, soțul/soția, partenerul de viață, fratele sau sora, reprezentantul legal sau o persoană dependentă aflată în întreținere pe baza unui acord sau a legislației.

Pot avea acces la mediere? În ce condiții? Voi fi în siguranță pe parcursul medierii?

Obiectivul principal al unei proceduri de mediere este de a asigura repararea consecințelor infracțiunii de către inculpat într-un mod care este acceptabil și pentru victimă. Așadar, în cadrul procedurii de mediere ar trebui să se depună eforturi pentru a se ajunge la un acord între inculpat și victimă pentru repararea daunelor.

În măsura în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, procurorul sau - în cazul în care cauza se află în instanță - judecătorul poate să amâne procedura pentru o perioadă de maxim șase luni și să dispună medierea.

Medierea poate fi dispusă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

  • este propusă de către inculpat sau de către victimă sau aceștia au convenit voluntar să facă acest lucru;
  • s-a inițiat procedura penală pentru o infracțiune săvârșită împotriva vieții, integrității fizice sau a sănătății, a demnității umane și a altor drepturi fundamentale ale omului, o infracțiune rutieră sau o infracțiune săvârșită împotriva drepturilor de proprietate sau a drepturilor de proprietate intelectuală, iar infracțiunea se pedepsește cu închisoarea de până la cinci ani;
  • în conformitate cu Codul penal, în urma încheierii cu succes a unei proceduri de mediere, procedura penală poate fi încheiată sau pedeapsa poate fi redusă fără limită;
  • suspectul și-a recunoscut vinovăția înainte de a fi pus sub acuzare și a fost de acord și este în măsură să ofere despăgubiri prin mijloace și la un nivel acceptat de către victimă;
  • procedura penală poate fi omisă având în vedere natura infracțiunii, modul în care a fost săvârșită aceasta și situația personală a inculpatului, sau dacă există motive întemeiate care să indice că instanța va evalua asigurarea despăgubirii oferite de către inculpat în cadrul impunerii pedepsei.

Victima poate propune dispunerea medierii în orice etapă a procedurii. Însă o procedură de mediere poate fi dispusă o singură dată într-o cauză, astfel că dacă procesul de mediere este încheiat fără succes, indiferent de motiv, acesta nu poate fi reluat.

Un mediator format în acest scop și angajat de către stat este responsabil de buna desfășurare a procedurii de mediere. În procedura de mediere, victima poate alege să se întâlnească cu inculpatul exclusiv în prezența mediatorului, și, în acest sens, persoana mediatorului oferă o garanție adecvată pentru securitatea personală a victimei.

Unde pot găsi prevederile legislative care precizează drepturile pe care le am?

  • Legea nr. XIX din 1998 privind procedurile penale;
  • Legea C din 2012 privind Codul penal;
  • Legea nr. LXIV din 1991 privind promulgarea Convenției ONU cu privire la drepturile copilului, semnată la New York la 20 noiembrie 1989;
  • Legea nr. CXXXV din 2005 privind sprijinirea victimelor infracțiunilor și despăgubirile acordare de stat;
  • Legea nr. LXXX din 2003 privind asistența judiciară;
  • Legea nr. LXXXV din 2001 privind programul de protecție pentru persoanele care participă la o procedură penală și jurisdicția de acordare a sprijinului;
  • Legea nr. CXXIII din 2006 privind activitățile de mediere aplicabile în cauzele penale;
  • Decretul nr. 64/2015 al Ministrului de Interne din 12 decembrie 2015 privind sarcinile poliției de sprijinire a victimelor;
  • Decretul guvernamental nr. 34/1999 din 26 februarie 1999 privind condițiile pentru dispunerea și asigurarea efectivă a protecției personale a persoanelor care participă la o procedură penală și a membrilor autorităților implicate în procedură;
  • Decretul comun nr. 23/2003 al Ministrului de Interne și al Ministrului Justiției din 24 iunie 2003 privind normele metodologice ale investigațiilor realizate de autoritățile competente din cadrul Ministerului de Interne și privind normele de înregistrare a actelor de cercetare prin alte mijloace decât procesul-verbal;
  • Decretul nr. 25/2016 al Ministrului Justiției din 23 decembrie 2016 cu privire la rambursarea de către stat a cheltuielilor directe ale inculpatului și ale apărătorului acestuia, precum și la cheltuielile și onorariile persoanelor care participă la procedurile penale;
  • Decretul nr. 14/2008 al Ministrului Justiției și Aplicării Legii din 27 iunie 2008 privind rambursarea cheltuielilor suportate de către martori;
  • Decretul comun nr. 21/2003 al Ministrului Justiției, al Ministrului de Interne și al Ministrului Finanțelor din 24 iunie 2003 privind plata unui avans aferent cheltuielilor de judecată;
  • Ordinul nr. 2/2013 al Departamentului Național al Poliției din 31 ianuarie 2013 privind sarcinile poliției de sprijinire a victimelor.
Ultima actualizare: 08/11/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

2 - Denunțarea unei infracțiuni și drepturile mele pe parcursul cercetării sau al procesului

Cum pot denunța săvârșirea unei infracțiuni?

Oricine poate denunța o infracțiune.

Denunțul se face, în general, la parchet sau la organele de urmărire penală:

  • personal (în scris sau verbal) – denunțurile verbale sunt înregistrate de către un reprezentant al organului de urmărire penală, care vă va întreba despre împrejurările săvârșirii infracțiunii a cărei victimă sunteți, despre identitatea infractorului și despre eventualele dovezi în acest sens;
  • prin telefon – poliția pune la dispoziția martorilor și victimelor, de asemenea, o linie telefonică gratuită denumită Telefonul martorului („Telefontanú”), pentru denunțuri anonime. Numărul liniei telefonice de urgență este 003680555111 și funcționează 24 de ore pe zi, iar denunțurile sunt preluate de către colaboratorii Departamentului de Poliție din Budapesta. Mai multe informații cu privire la linia telefonică de urgență sunt disponibile în limba maghiară pe site-ul oficial al Poliției maghiare la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.police.hu/en;
  • prin orice alte mijloace de comunicare, la numărul de urgență valabil pe tot teritoriul UE: 112

Alte autorități sau instanțe pot primi denunțuri, fiind obligate să le transmită organelor de urmările penală. În cazul în care denunțul impune luarea unor măsuri imediate, acesta trebuie acceptat.

Toate denunțurile depuse sunt înregistrate imediat.

Puteți formula un denunț anonim, în sensul că nu este obligatoriu să vă comunicați detaliile de identificare sau de contact. Denunțul dumneavoastră trebuie să conțină detalii referitoare la infracțiune. Nu există un formular special solicitat de către autorități pentru denunțarea infracțiunilor,

și nici un termen-limită prevăzut în mod expres pentru denunțarea unei infracțiuni, însă autoritățile vor respinge denunțul dumneavoastră în cazul în care este formulat după o anumită perioadă. Această perioadă (așa numitul termen de prescripție) este echivalentă, de obicei, cu perioada maximă în care o anumită infracțiune poate fi sancționată și este de cel puțin 5 ani.

În cazul anumitor infracțiuni, puteți depune, de asemenea, o acțiune personală, care reprezintă o declarație în care solicitați în mod expres ca autorul să fie pedepsit și pentru acest lucru aveți la dispoziție 30 de zile de la data la care ați aflat identitatea infractorului.

Cum pot afla ce se întâmplă în dosarul referitor la infracțiunea pe care am denunțat-o?

Reclamantul sau, în cazul în care denunțul nu a fost depus de către victimă, dar aceasta este cunoscută, victima este informată cu privire la deschiderea anchetei.

Decizia de a nu lua măsuri în urma denunțului trebuie să i se notifice sau comunice reclamantului și părții civile.

În ceea ce privește măsurile care țin de competența instanței, acestea vă vor fi aduse la cunoștință și sunt următoarele:

  • respingerea cererii dumneavoastră de a deveni acuzator privat supleant,
  • clasarea cazului în cazul în care investigația dispusă pe baza denunțului prezentat de dumneavoastră în calitate de acuzator privat nu a avut succes.

În cursul investigației, organele de poliție sau procurorul vă pot informa cu privire la:

  • măsurile investigative,
  • numirea unui expert în cauză,
  • emiterea unui ordin de restricție împotriva infractorului.

Ca victimă a unei infracțiuni, aveți dreptul să obțineți informații privind investigarea, astfel că:

  • puteți fi prezent(ă) (dar prezența dumneavoastră nu este obligatorie) la audierea experților, la inspecția locului unde a avut loc infracțiunea sau a unui obiect, la experimente probatorii și acțiuni de identificare a autorului dintr-un grup de persoane, însă o astfel de notificare sau comunicare poate fi omisă în cazul în care este justificată de caracterul urgent al actului de investigare și trebuie să fie omisă în cazul în care nu se poate asigura în alt mod protecția persoanei implicate în proceduri,
  • puteți consulta procesul-verbal al oricărei măsuri investigative la care puteți fi prezent(ă), precum și alte dosare numai în cazul în care acest lucru nu este contrar interesului investigației,
  • în cazul măsurilor investigative în cadrul cărora prezența dumneavoastră este obligatorie sau la care puteți fi prezent(ă), reprezentantul dumneavoastră, persoana care vă întreține și, dacă acest lucru nu încalcă interesul procedurii, o persoană majoră desemnată de către dumneavoastră poate fi, de asemenea, prezentă alături de dumneavoastră; dacă sunteți audiat(ă) ca martor, o persoană majoră desemnată de către dumneavoastră poate fi, de asemenea, prezentă alături de dumneavoastră, pe lângă avocatul care vă reprezintă interesele,
  • aveți dreptul de a fi informat, la depunerea cererii dumneavoastră, în legătură cu infracțiunea care vă privește, despre:
    • eliberarea sau evadarea pârâtului aflat în arest preventiv,
    • eliberarea condiționată sau definitivă ori evadarea, precum și întreruperea executării pedepsei cu închisoarea a persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoarea,
    • eliberarea sau evadarea persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoarea, precum și întreruperea executării pedepsei cu închisoarea,
    • eliberarea sau evadarea persoanei aflate sub tratament medical involuntar temporar,
    • eliberarea, părăsirea fără permisiune și eliberarea pentru adaptare a persoanei aflate sub tratament medical involuntar temporar,
    • în cazul tinerilor delincvenți școlarizați, eliberarea temporară sau permanentă, părăsirea instituției fără permisiune și întreruperea educației acestora,
  • puteți obține copii ale avizelor și dosarelor experților privind măsurile investigative la care puteți participa în mod legal; se pot obține și copii ale altor documente, în cazul în care acest lucru nu este contrar interesului investigației și numai după ce ați depus mărturie în calitate de martor; după încheierea investigației, puteți primi copii ale tuturor documentelor redactate de către poliție sau de către procuror la cerere,
  • puteți să examinați dosarele cauzei după încheierea investigației, să depuneți cereri și să formulați observații.

Am dreptul la asistență judiciară (în timpul investigării sau al procesului)? În ce condiții?

Da.

În cadrul procedurii penale, statul acordă următoarele tipuri de sprijin cu titlul de asistență judiciară:

  • scutirea personală de la plata cheltuielilor judiciare pentru acuzatorii privați supleanți,
  • reprezentarea prin intermediul unui avocat, cu titlul de asistență judiciară, pentru părțile vătămate, procurori privați, justițiabili și alte părți interesate, precum și pentru acuzatorii privați supleanți.

Aveți dreptul la un astfel de ajutor în cazul în care se consideră că vă aflați în dificultate în conformitate cu dispozițiile Legii privind asistența judiciară, dar dreptul la reprezentare prin intermediul unui avocat, cu titlul de asistență judiciară, este acordat numai victimelor, procurorilor privați și altor persoane interesate care au nevoie de acesta dacă, din cauza complexității cauzei, a lipsei de expertiză juridică a acestora sau a altor circumstanțe personale, acestea nu ar fi în măsură să își exercite în mod efectiv drepturile procedurale dacă s-ar reprezenta singuri în cadrul procedurii.

Cererile de ajutor pot fi depuse la serviciul de asistență judiciară prin completarea formularului prevăzut în acest scop și depunerea acestuia într-un singur exemplar. Împreună cu formularul se depun și documentele și/sau certificatele oficiale care fac dovada îndeplinirii condițiilor pentru primirea ajutorului sau se prezintă cardul oficial care atestă îndeplinirea acestor condiții.

Cererile de ajutor se pot depune la serviciul de asistență judiciară și în faza de judecată, până cel târziu la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Dacă serviciul de asistență judiciară vă admite cererea de asistența judiciară, puteți selecta un furnizor de asistență judiciară dintr-un registru prevăzut în acest scop.

Pot să cer să mi se ramburseze cheltuielile (aferente participării la cercetări/proces)? În ce condiții?

Da.

În cazul în care participați la procedură în calitate de victimă, acuzator privat, acuzator privat supleant sau parte civilă, vă vor fi rambursate următoarele cheltuieli, pe care le-ați suportat dumneavoastră sau reprezentantul dumneavoastră:

  • cheltuielile de deplasare și de cazare,
  • onorariile experților pe care i-ați convocat, cu acordul organelor de urmărire penală/instanței,
  • cheltuielile aferente înregistrării video sau audio integrale sau parțiale a procedurii/stenografierii,
  • cheltuielile aferente obținerii unui exemplar al dosarului cauzei,
  • cheltuielile de comunicare (telefon, fax, poștă, altele),
  • onorariul reprezentanților.

Trebuie să suportați cheltuielile dumneavoastră directe și pe cele ale reprezentantului dumneavoastră, inclusiv onorariul acestuia, indiferent de calitatea pe care o aveți în cadrul procedurii.

Cheltuielile suportate ca urmare a participării dumneavoastră la proces în calitate de martor (cheltuieli de călătorie, cheltuieli de cazare, cheltuieli cu masa, cheltuieli aferente luării unor zile libere) vă vor fi rambursate, la cerere.

Cheltuieli de călătorie: cheltuielile suportate efectiv în legătură cu călătoria dus-întors de la locul de reședință al martorului la locul de desfășurare a ședinței de judecată.

Cheltuieli de cazare: dacă audierea martorului este programată la o oră la care este necesar să se înceapă călătoria de la locul de reședință la locul de desfășurare a audierii în timpul nopții, se vor rambursa cheltuielile de cazare pentru martor în unitățile de cazare cu scop comercial sau într-o unitate de cazare familială.

Cheltuieli cu masa: cheltuielile cu masa vor fi rambursate martorului în cazul în care acesta are dreptul la o rambursare a cheltuielilor de cazare sau în cazul în care întreaga durată a călătoriei de la locul de reședință la locul de desfășurare a audierii și călătoria de întoarcere, plus audierea, depășesc 6 ore în decursul unei zile.

Cheltuielile aferente luării unor zile libere: un martor care nu are dreptul la plată pentru perioada de absență în zilele libere luate pentru audiere are dreptul la o rambursare de 1,5 % din pensia minimă pe oră pentru perioada liberă, inclusiv durata călătoriei.

Pentru rambursare, martorul care a fost prezent la efectuarea expertizei trebuie să trimită documentele justificative autorității sau instanței care a dispus expertiza, care va determina valoarea rambursării după primirea avizului expertului.

În cazul în care vă constituiți parte civilă într-o acțiune penală, instanța va obliga inculpatul la plata cheltuielilor dumneavoastră directe, precum și a cheltuielilor directe și a onorariilor reprezentantului dumneavoastră în cazul în care hotărârea instanței admite acțiunea civilă. În cazul în care acțiunea este admisă doar în parte, inculpatul va fi obligat să plătească o valoare proporțională a costurilor.

În cazul în care sunteți un acuzator privat supleant, instanța va obliga inculpatul la plata cheltuielilor dumneavoastră directe, precum și a cheltuielilor directe și a onorariilor reprezentantului dumneavoastră în cazul în care acuzarea este reprezentată de un acuzator privat supleant și instanța constată vinovăția inculpatului.

Dacă dosarul a fost închis înainte să fie deferit instanței, pot să introduc o cale de atac?

Victima poate introduce o cale de atac, în cazurile prevăzute de lege, dacă organul de urmărire penală sau parchetul nu a dat curs denunțului sau a închis investigația. Decizia de a nu lua măsuri în urma denunțului poate fi atacată de victimă doar dacă aceasta a formulat denunțul.

Decizia de a nu lua măsuri în urma denunțului sau decizia de închidere a investigației poate fi contestată în termen de opt zile de la comunicarea acesteia. În cazul în care organul de urmărire penală respinge contestația, aceasta este transmisă procurorului competent să o soluționeze. Decizia luată cu privire la contestație de către procuror nu mai poate face obiectul altor căi de atac.

Pot să mă implic în proces?

După notificarea sau comunicarea punerii în mișcare a acțiunii penale, instanța stabilește data procesului și ia măsurile necesare pentru proces, precum și pentru citare și transmiterea de notificări sau comunicări. Persoanele a căror prezență la proces este obligatorie sunt citate să se prezinte, iar persoanelor a căror prezență la proces este permisă de lege li se transmite o notificare sau comunicare.

Ordinea în care sunt administrate probele la proces este stabilită de către instanță. Procedura probatorie începe cu interogarea inculpatului, iar victima este, de regulă, primul martor audiat. La interogarea unui martor nu are voie să fie prezent niciun alt martor care nu a fost încă audiat. Derogarea de la această regulă este totuși permisă în cazul audierii victimei în calitate de martor. Reprezentantul legal al victimei poate fi prezent pe tot parcursul procesului, prin urmare, victima poate să fie informată cu privire la orice proceduri probatorii care au avut loc în absența acesteia prin reprezentantul său legal.

Care este rolul meu oficial în sistemul de justiție? De exemplu, sunt considerat sau pot să aleg să fiu: victimă, martor, parte civilă, acuzator privat?

În temeiul dreptului procedural, victimele pot participa la procedurile penale în calitate de:

  • martor: o persoană care ar putea avea cunoștință de faptul care trebuie dovedit;
  • parte civilă: o victimă care are o pretenție civilă (de cele mai multe ori, o cerere pentru acordarea de despăgubiri) în cadrul procedurii penale;
  • acuzator privat: în cazul unor infracțiuni prevăzute de lege, victima poate îndeplini rolul organelor de urmărire penală în calitate de acuzator privat;
  • acuzator privat supleant: în cazul unor infracțiuni care de altfel fac obiectul urmăririi penale, astfel cum este prevăzută de lege, victima poate reprezenta procurorul.

În cazul în care se consideră că acest lucru este necesar pentru procedura probatorie, victima este obligată să depună mărturie sau să contribuie la procedură în alte moduri în cazurile și conform modalităților prevăzute de lege. În schimb, constituirea ca parte civilă, acuzator privat, acuzator privat supleant este exclusiv decizia victimei.

Ce drepturi și obligații am în această calitate?

În fiecare etapă a procedurilor penale, victima are următoarele drepturi:

  1. să fie prezentă la actele procedurale și să consulte documentele care o afectează în cursul procedurii (cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel),
  2. să înainteze propuneri și să ridice obiecții în orice etapă a procedurii,
  3. să primească informații din partea instanței de judecată și a procurorului cu privire la drepturile și obligațiile sale în cadrul procedurii penale,
  4. să solicite instanței luarea de măsuri reparatorii în cazurile prevăzute de lege,
  5. să fie informată, la cerere, în legătură cu infracțiunea care o privește, despre eliberarea sau evadarea inculpatului deținut sau a condamnat la o pedeapsă cu închisoarea sau aflat sub tratament medical involuntar.

În cazul în care organul de urmărire penală sau instanța consideră că acest lucru este necesar pentru procedura probatorie, victima este obligată să depună mărturie sau să contribuie la procedură în alte moduri în cazurile și conform modalităților prevăzute de lege. Acest lucru înseamnă în primul rând îndeplinirea obligației de a depune mărturie, excepții de la aceasta făcând cazurile în care victima nu poate fi audiată ca martor (de exemplu, protecția confidențialității legată de calitatea de avocat sau de preot) și cazurile în care victima poate refuza să depună mărturie (de exemplu, este o rudă a inculpatului sau victimele s-ar incrimina pe ele însele sau pe rudele acestora).

Victima poate participa în calitate de parte civilă în procedura penală și poate formula pretenții civile din momentul denunțării infracțiunii (de regulă pentru acordarea de despăgubiri). Formularea de pretenții civile în cadrul acțiunii penale este scutită de taxe. În acest caz, instanța hotărăște cu privire la răspunderea penală a inculpatului și la pretenția civilă în cadrul unei singure proceduri penale, avantajul pentru partea civilă fiind că aceasta nu trebuie să inițieze o acțiune civilă. În cursul procedurii penale, partea civilă poate cere ca bunurile inculpatului să fie puse sub sechestru, dacă există motive întemeiate să se presupună că se va împiedica satisfacerea pretenției civile.

În cazul unor infracțiuni definite prin lege (agresiune, încălcarea vieții private, încălcarea secretului corespondenței, calomnie, defăimare și lipsă de respect) victima poate acționa în calitate de acuzator privat. În cazul infracțiunilor menționate anterior, victima trebuie să denunțe infracțiunea în termen de 30 de zile de la aflarea identității infractorului. În denunț victima trebuie să specifice orice dovadă a infracțiunii și să declare în mod expres dacă solicită pedepsirea autorului.

Infracțiunea poate fi denunțată la instanța de judecată verbal sau în scris. Instanța va dispune o investigație în cazul în care identitatea, datele cu caracter personal sau locul de reședință al infractorului sunt necunoscute sau dacă este necesară localizarea mijloacelor de probă. Instanța va pune capăt procedurii dacă identitatea infractorului nu a putut fi stabilită pe durata investigației.

Instanța convoacă victima și inculpatul la o audiere personală pentru a încerca o reconciliere. Dacă reușește în încercarea de reconciliere, instanța va pune capăt procedurii; dacă nu, acțiunea va continua cu un proces public.

Dacă victima își retrage acuzațiile sau renunță la acestea, dosarul va fi închis. Consecințele sunt similare în cazul în care victima nu participă la audierea personală sau la proces și nu reușește să ofere o justificare în prealabil în acest sens sau dacă victima nu a putut fi citată pentru că nu a declarat o schimbare de adresă.

Procurorul privat are toate drepturile pe care le presupune reprezentarea acuzării, inclusiv drepturile care pot fi exercitate în cursul procedurii și dreptul la o cale de atac legală împotriva hotărârilor pronunțate de instanță.

După epuizarea căilor de atac disponibile în faza de cercetare penală, este posibil ca, în anumite cazuri, victima să acționeze în calitate de acuzator privat supleant și susțină astfel de cazuri instanță. Printre alte cazuri, puteți acționa în calitate de acuzator privat supleant dacă nu s-a dat curs denunțului sau dacă investigația a fost închisă pe motiv că fapta nu constituie infracțiune sau dacă există motive de înlăturare a vinovăției (de exemplu, coerciție și constrângere, eroare, legitimă autoapărare sau pericol iminent). Dacă într-un anumit dosar legea permite constituirea ca acuzator privat supleant, procurorul care decide cu privire la contestație va informa victima cu privire la acest lucru.

În cazul în care contestația depusă ca urmare a faptului că nu s-a dat curs denunțului sau ca urmare a închiderii investigației este, la rândul său, respinsă, victimei i se va permite să examineze documente referitoare la infracțiunea săvârșită împotriva sa la sediile oficiale ale parchetului. O victimă care acționează în calitate de acuzator privat supleant poate înainta o propunere de urmărire penală la parchetul sesizat de pe lângă instanța de fond în termen de șaizeci de zile de la respingerea contestației. Reprezentarea juridică (de către un avocat) a acuzatorul privat supleant este obligatorie. Instanța decide în legătură cu admisibilitatea propunerii de urmărire penală.

Pot face declarații sau depune mărturie pe parcursul procesului? În ce condiții?

Victima are dreptul să fie audiată în cursul procedurii penale. În conformitate cu prevederile legale, victima nu este doar obligată, ci are și dreptul de a coopera, din proprie inițiativă, în cadrul procedurii probatorii. Victima poate depune mărturie și poate să comunice probe, de asemenea, în alte moduri (de exemplu, prin furnizarea de documente justificative autorității respective). Victima poate să înainteze propuneri și să ridice obiecții în orice etapă a procedurii. În general, dintre martori, victima este audiată prima.

După rechizitoriul procurorului, victima ia cuvântul și poate solicita stabilirea răspunderii penale și pedepsirea inculpatului. Parte civilă poate face o declarație în legătură cu intenția de a formula pretenții civile.

Ce informații voi primi pe parcursul procesului?

Înainte de proces, martorul citat să se prezinte la proces poate contacta o persoană din cadrul instanței care furnizează asistență martorilor pentru a primi informațiile pertinente. Această persoană este un administrator judiciar care le oferă martorilor informații cu privire la depunerea mărturiei și îi îndrumă în acest demers. Asistența pentru martori nu cuprinde informații cu privire la caz și nu poate avea drept efect influențarea martorului.

În cadrul procedurilor penale, victima are dreptul să primească informații privind drepturile și obligațiile sale, precum și cu privire la caz și, cu excepția cazului în care legea dispune altfel, să participe la actele procedurale, să consulte documentele cu privire la infracțiunea săvârșită și să primească copii după închiderea investigației.

Victima trebuie să fie informată cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale și trebuie să i se notifice sau comunice orice decizii care o privesc, precum și hotărârea definitivă.

Voi putea avea acces la dosarele instanței?

Victima are dreptul să consulte documentele referitoare la infracțiune și să primească copii în orice moment după închiderea investigației.

Instanța trebuie să asigure dreptul de a consulta documente în așa fel încât să se evite divulgarea inutilă a datelor privind viața privată. Cu toate acestea, eliberarea de copii ale documentelor nu poate fi refuzată decât dacă acest lucru ar aduce atingere demnității umane, drepturilor referitoare la personalitate sau dreptului de a fi respectat după încetarea vieții.

Ultima actualizare: 08/11/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

3 - Drepturile pe care le am după proces

Pot să introduc o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate?

Victima poate introduce o cale de atac împotriva hotărârii în cazul în care aceasta este, de asemenea, acuzator privat supleant (pótmagánvádló), acuzator privat (magánvádló) sau parte civilă, ori dacă decizia conține o dispoziție care permite introducerea unor căi de atac. Parte civilă poate introduce o cale de atac împotriva dispoziției care soluționează pretenția civilă pe fond. În cazul în care există și alte dispoziții incluse în hotărâre cu privire la victimă, aceasta poate introduce o cale de atac împotriva acestor dispoziții.

Care sunt drepturile mele după pronunțarea sentinței?

În cazul în care a fost introdusă o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță sau în a doua instanță, victima are dreptul de a fi prezentă la proces și la ședința publică desfășurată în căile de atac, de a consulta documentele obținute în cursul procedurii, de a face propuneri și a formula obiecții, precum și de a se adresa instanței după pledoaria finală a procurorului.

Am dreptul la sprijin sau la protecție după terminarea procesului? Pe ce durată?

Răspunsul la această întrebare, în măsura în care se referă la sprijinul acordat victimelor, constituie o responsabilitate a Subsecretarului de stat pentru justiție și legislația de drept privat din cadrul Ministerului Justiției și a Subsecretarului de stat pentru gestionarea metodologică a justiției din cadrul Ministerului Justiției, iar în ceea ce privește protecția victimelor, aceasta constituie o responsabilitate a Ministerului de Interne.

Ce informații voi primi în cazul în care infractorul este condamnat?

Hotărârea, din care victima poate afla cu privire la conținutul sentinței, și anume despre natura, tipul, cuantumul sau durata pedepsei sau despre măsurile impuse împotriva inculpatului, trebuie să îi fie notificată sau comunicată victimei de către instanță.

Voi fi informat(ă) dacă infractorul este eliberat (inclusiv eliberat înainte de termen sau condiționat) sau a evadat din închisoare?

Victima sau, în caz de deces, succesorul în drepturi al acesteia, are dreptul de a primi următoarele informații la cerere:

a) eliberarea sau evadarea inculpatului aflat în arest preventiv,

b) eliberarea condiționată sau definitivă ori evadarea, precum și întreruperea executării pedepsei cu închisoarea a persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoarea,

c) eliberarea sau evadarea persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoarea, precum și întreruperea executării pedepsei cu închisoarea,

d) eliberarea sau evadarea persoanei aflate sub tratament medical temporar obligatoriu,

e) eliberarea, părăsirea fără permisiune și părăsirea pentru adaptare a persoanei aflate sub tratament medical temporar obligatoriu și

f) în cazul educației tinerilor delincvenți, eliberarea temporară sau permanentă, părăsirea instituției fără permisiune și întreruperea educației acestora.

Voi fi implicat în luarea deciziei de punere în libertate sau de liberare condiționată? De exemplu, pot să fac o declarație sau să introduc o cale de atac?

Ultima zi a pedepsei cu închisoarea este stabilită de către instituția penitenciară și, în ziua respectivă, aceasta va asigura eliberarea condamnatului. În cazul în care instituția penitenciară formulează o propunere de eliberare condiționată a condamnatului, judecătorul va organiza o audiere care nu îi va fi notificată sau comunicată victimei și la care aceasta nu poate participa. Victima nu poate face nicio declarație și nu poate introduce o cale de atac împotriva hotărârii de eliberare condiționată.

Ultima actualizare: 08/11/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

4 - Despăgubiri

Care este procedura pentru a solicita despăgubiri infractorului? (de exemplu, acțiune în instanță, o procedură civilă, constituirea ca parte civilă)

Victima poate introduce o acțiune în despăgubire în principal în cadrul unei proceduri penale, pentru daunele rezultate din fapta care face obiectul acuzației, devenind astfel parte civilă. În acest caz, acțiunea desfășurată în cadrul procedurii penale pentru executarea unei creanțe civile se numește acțiune de aderare. Creanțele civile pot fi executate, de asemenea, prin alte mijloace legale. Faptul că victima nu a luat măsuri ca parte civilă nu exclude posibilitatea executării silite a creanței. În condițiile prevăzute în Codul de procedură civilă, o creanță civilă pot fi, de asemenea, executată silit de către procuror, în locul victimei.

Instanța a ordonat infractorului să îmi plătească despăgubiri. Cum mă asigur că acesta îmi va plăti despăgubiri?

Procedura de executare silită poate fi inițiată în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de îndeplinire voluntară a obligațiilor stabilite de instanță. În această privință, instanța va crea un dosar de executare silită pe baza dispozițiilor din hotărârea penală care se referă la creanța civilă.

În cazul în care infractorul nu plătește, este posibil ca statul să îmi plătească un avans? În ce condiții?

Statul nu vă poate plăti un avans. Cu toate acestea, în cazul săvârșirii cu intenție și prin violență a unei infracțiuni care v-a provocat vătămări fizice și v-a afectat sănătatea, puteți primi despăgubiri din partea statului. Despăgubirea din partea statului este independentă de creanța civilă, dar dacă pierderea sau dauna a fost compensată din alte surse (de exemplu, de către o instanță sau un asigurător) în termen de trei ani de la data la care a devenit definitivă hotărârea pe fond cu privire la cererea de despăgubire, vi se va cere să restituiți despăgubirea plătită de către stat.

Am dreptul la despăgubiri din partea statului?

Aveți dreptul la despăgubiri din partea statului în cazul săvârșirii cu intenție și prin violență a unei infracțiuni care v-a provocat vătămări fizice grave și v-a afectat integritatea și sănătatea.

De asemenea, puteți avea dreptul la despăgubiri din partea statului dacă sunteți o rudă apropiată sau o persoană care se afla în întreținerea victimei sau dacă ați plătit pentru înmormântarea victimei decedate.

Primesc despăgubiri din partea statului numai victimele care au nevoie de aceste despăgubiri, pe baza situației lor financiare sau a altor condiții stabilite de lege.

Vă puteți depune cererea pentru despăgubiri din partea statului la orice serviciu de sprijinire a victimelor (un birou guvernamental regional). Pentru soluționarea cererii, autoritatea va examina legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și infracțiune.

Cererile de despăgubire pot fi depuse, în mod normal, în termen de trei luni de la data săvârșirii infracțiunii, iar suma maximă a despăgubirii era în 2017 de 1 599 105 HUF.

Am dreptul la despăgubiri dacă infractorul nu este condamnat?

În cazul în care denunțul dumneavoastră referitor la infracțiune este respins, investigația se încheie sau inculpatul este achitat din cauză că se aplică unul dintre motivele de înlăturare a vinovăţiei (și anume: starea de minoritate, incapacitatea mintală gravă, coerciția sau constrângerea, eroarea, legitima autoapărare, starea de necesitate sau o comandă din partea unui superior), veți avea dreptul la o despăgubire din partea statului.

Despăgubirea din partea statului este independentă de creanța civilă, dar dacă pierderea sau dauna a fost compensată din alte surse (de exemplu, de către o instanță sau un asigurător) în termen de trei ani de la data la care a devenit definitivă hotărârea pe fond cu privire la cererea de despăgubire, vi se va cere să restituiți despăgubirea plătită de către stat.

Dacă vă exercitați dreptul civil în afara procedurii penale, atunci chestiunea răspunderii penale și cea a despăgubirii vor deveni chestiuni separate, și anume, cele două proceduri pot avea ca rezultat hotărâri cu conținut diferit.

Am dreptul la o plată de urgență până mi se soluționează cererea de despăgubiri?

În calitate de victimă a unei infracțiuni, puteți avea dreptul la acordarea unui ajutor financiar imediat pentru a remedia situația de criză cauzată într-o perioadă de timp foarte scurtă de infracțiunea respectivă. Vă puteți depune cererea la un serviciu de sprijinire a victimelor (la un birou guvernamental regional), iar condiția pentru a obține despăgubiri este să denunțați infracțiunea la poliție. Plata ajutorului financiar imediat se dispune în baza principiului echității și poate fi acordată victimelor fără a evalua dacă acestea se află în dificultate. Cu toate acestea, în cursul procedurii, trebuie să se examineze dacă circumstanțele personale ale victimei ca urmare a infracțiunii justifică acest tip de ajutor financiar. Ajutorul financiar imediat nu constituie o despăgubire și nu are scopul de a compensa sau a reduce prejudiciile cauzate de infracțiune. Acesta poate fi oferit pentru acoperirea cheltuielilor pentru hrană, locuință, transport, îmbrăcăminte, precum și a cheltuielilor medicale sau de înmormântare a victimei. Valoarea ajutorului financiar imediat este stabilită pe baza situației rezultate din infracțiune a victimei și a intervalului de timp în care victima nu reușește să își soluționeze problemele financiare pe cont propriu. Suma maximă a ajutorului era în 2017 de 106 607 HUF.

Ultima actualizare: 08/11/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

5 - Drepturile pe care le am în materie de sprijin și asistență

Pe cine pot contacta pentru a beneficia de sprijin și asistență dacă sunt victima unei infracțiuni?

Dacă sunteți victima unei infracțiuni, puteți să denunțați infracțiunea la cea mai apropiată secție de poliție sau apelând numărul telefonic de urgență 107 sau 112.

Personalul Serviciului de stat de sprijinire a victimelor și asistență juridică vă poate acorda ajutor la cel mai apropiat birou guvernamental regional. Personalul liniei telefonice gratuite de sprijinire a victimelor (ÁldozatsegítÅ‘ Vonal) (+36-80-225-225) oferă ajutor imediat prin telefon timp de 24 de ore pe zi pe teritoriul Ungariei.

Serviciul național de informare telefonică în situații de criză (Országos KríziskezelÅ‘ és Információs Telefonszolgálat, OKIT, Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.ncsszi.hu/national-institute-for-family_-youth-and-population-policy) oferă ajutor în special copiilor maltratați, victimelor violenței domestice, ale violenței între rude, ale prostituției și traficului de ființe umane la numărul de telefon +36-80-205-520.

Linia telefonică de urgență dedicată victimelor

  • Poliția: 107
  • Numărul pentru apeluri de urgență: 112
  • Telefonul martorului (Telefontanú): +36-80-555-111 (prin intermediul căruia puteți denunța infracțiuni în mod anonim)
  • Linia telefonică de sprijinire a victimelor (ÁldozatsegítÅ‘ Vonal): +36-80-225-225 (un număr de telefon gratuit care poate fi apelat 24 de ore pe zi pe teritoriul Ungariei)
  • Serviciul național de informare telefonică în situații de criză (Országos KríziskezelÅ‘ és Információs Telefonszolgálat) +36-80-205-520
  • ONG-ul Asociația Drepturilor Femeilor - NANE (NÅ‘k a NÅ‘kért Együtt az ErÅ‘szak Ellen Egyesület):
    • +36-80-505-101 (o linie telefonică gratuită pentru femei și copii abuzați; aceasta poate fi apelată gratuit, și de pe un telefon mobil, în zilele de luni, marți, joi și vineri între orele 18.00 și 22.00)
    • +36-40-603-006 (pentru victimele violenței sexuale, aceasta poate fi apelată în zilele de vineri, între orele 10.00 și 14.00 la tarifele locale)
  • Asociația „Patent” (Patent Egyesület): +36-70-25-25-254 (asistența judiciară gratuită prin telefon în chestiuni importante în materie juridică și psihologică pentru femeile care trăiesc într-o relație abuzivă, care poate fi apelată în zilele de miercuri, între orele 16.00 și 18.00).

Sprijinul acordat victimelor este gratuit?

Procedurile de sprijinire a victimelor sunt accesibile fără taxe și gratuit. Dacă nu vorbiți limba maghiară sau trebuie să apelați la un interpret în limbaj mimico-gestual din cauza unor handicapuri legate de comunicare, costurile aferente traducerii și interpretării vor fi suportate de către stat.

De ce tipuri de sprijin pot beneficia din partea serviciilor sau a autoritățile publice?

Serviciul de sprijinire a victimelor (ÁldozatsegítÅ‘ Szolgálat) poate

  • să vă informeze cu privire la ce drepturi, obligații și mijloace de a acționa aveți,
  • să vă furnizeze informații cu privire la serviciile de asistență socială, serviciile de sănătate și beneficiile de asigurări de sănătate,
  • să vă ofere ajutor financiar imediat (în termen de 5 zile de la data săvârșirii infracțiunii în cauză),
  • să vă ofere sprijin psihologic (inclusiv asistență psihologică, dacă este necesar),
  • să vă ofere consiliere juridică și asistență practică în cauzele simple,
  • să vă confirme statutul de victimă,
  • în plus față de cele de mai sus, persoanele grav rănite și rudele victimelor fatale ale infracțiunilor violente pot solicita despăgubiri.

Serviciul național de informare telefonică în situații de criză (Országos KríziskezelÅ‘ és Információs Telefonszolgálat) poate

  • să ofere asistență imediată cetățenilor (în special pentru femei și copii) care se află în situații de criză gravă din cauza abuzului,
  • să asigure cazare imediată în adăposturi sigure persoanelor cu nevoi în urma consultării. Aceasta va fi asigurată în locuințe de criză în cazul cazarea este asigurată timp de 30 de zile, însă, în cazul în care acest lucru este justificat, aceasta poate fi prelungită cu o perioadă suplimentară de 30 de zile. Cazarea este oferită gratuit și, în cadrul serviciilor de îngrijire, specialiștii locuințelor de criză vor contribui la găsirea unei soluții sigure, pe termen lung, la respectiva problemă, aceștia fiind, de asemenea, în legătură cu asistentul familial din cadrul Serviciului de sprijinire a familiilor și de protecție a copilului.

Serviciul de asistență judiciară (Jogi Segítségnyújtó Szolgálat)

  • oferă consultanță judiciară în cazuri în care situația de fapt în speță este relativ simplă
  • și, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile definite de lege,
  1. oferă servicii extrajudiciare (consultanță, editare de documente) gratuit sau la prețuri rezonabile,
  2. prevede reprezentarea, cu titlul de asistență judiciară, prin intermediul unui avocat în faza de judecată și în faza de urmărire penală (atunci când dosarul este examinat de către autoritatea de investigare sau de către procuror) a procedurii penale. În cazul în care este permisă reprezentarea, cu titlul de asistență judiciară, prin intermediul unui avocat în cadrul procedurii judiciare, serviciul judiciar efectiv este asigurat de către avocați și firme de avocatură care se află într-o relație contractuală cu Serviciul de asistență judiciară.

De ce tipuri de sprijin pot beneficia din partea organizațiilor neguvernamentale?

În primul rând, puteți apela la următoarele organizații neguvernamentale:

Organizația de caritate White Ring (Fehér Gyűrű Közhasznú Egyesület)

  • îngrijire personală după săvârșirea infracțiunii,
  • asistență judiciară gratuită,
  • mediere gratuită,
  • asistență psihologică gratuită,
  • acordarea de sprijin financiar celor care au nevoie (numai în cazul în care infracțiunea este denunțată la poliție),
  • asistență în procedurile desfășurate de către alte autorități,
  • intermedierea sprijinului acordat de către alte organizații și instituții.

ONG-ul Asociația Drepturilor Femeilor - NANE (NÅ‘k a NÅ‘kért Együtt az ErÅ‘szak Ellen Egyesület):

  • furnizarea de informații,
  • ajutor practic imediat pentru persoanele aflate în situații de criză (de exemplu, plasarea în adăposturi pentru femei, înștiințarea autorităților, consiliere cu privire la ce acțiuni și mijloace de a acționa există),
  • ședințe de grup,
  • asistență judiciară (prin consultanță juridică, dacă este necesar).

Fundația și dispensarul ESZTER (ESZTER Alapítvány és Ambulancia):

  • asistență psihologică,
  • asistență judiciară.

Asociația „Patent” (Patent Egyesület):

  • informare și consiliere,
  • asigurarea consultațiilor suplimentare cu un psiholog sau un asistent social,
  • furnizarea de asistență judiciară femeilor abuzate, precum și victimelor violenței bazate pe gen și ale discriminării.

Fundația „Căilor Pierdute” (Névtelen Utak Alapítvány):

  • cazare sigură,
  • reabilitare,
  • reintegrare.
Ultima actualizare: 08/11/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.