Drepturile victimelor, pe țări

Croatia

Content provided by:
Croatia

Ce informații voi primi din partea autorităților (de ex. poliție, parchet) după săvârșirea infracțiunii, chiar înainte de denunțarea acesteia?

Codul de Procedură Penală nu prevede ce informații i se pot furniza victimei după ce infracțiunea a avut loc și înainte de denunțarea acesteia. Orice persoană are dreptul și posibilitatea de a contacta parchetul, unde aceasta poate denunța o infracțiune ori depune o declarație sau un document cu privire la o problemă care este de competența procurorului. Persoanele care contactează parchetul respectiv vor primi informații cu privire la modul de denunțare a infracțiunii și alte informații de bază cu privire la drepturile și obligațiile ce le revin.

Agenții de poliție sunt obligați să înregistreze denunțarea infracțiunilor care sunt urmărite penal din oficiu.

În plus, orice persoană are dreptul la protecție adecvată din partea poliției în cazul în care există motive rezonabile pentru acordarea unei astfel de protecții.

Serviciile de sprijinire a victimelor și a martorilor, care au fost constituite în cadrul a șapte instanțe județene, oferă sprijin emoțional și informații victimelor cu privire la drepturile ce le revin (inclusiv informații tehnice și practice). De asemenea, oferă sprijin și informații martorilor și membrilor de familie atât ai victimelor, cât și ai martorilor. Se furnizează informații și se acordă sprijin indiferent de stadiul procedurilor. Victimele primesc informații și sprijin chiar dacă nu denunță infracțiunea. De asemenea, serviciile respective îndrumă victimele și martorii către instituții și organizații specializate ale societății civile, în funcție de nevoile lor.

Nu locuiesc în țara din UE în care a avut loc infracțiunea (cetățeni din UE și din afara UE). Cum îmi sunt protejate drepturile?

Dispozițiile care reglementează drepturile victimelor și ale părților civile se aplică în aceeași măsură și fără a ține seama de cetățenie, deoarece legislația penală croată se aplică oricărei persoane care săvârșește o infracțiune în Croația. Părțile și participanții la procedură au dreptul să își folosească limba maternă.

Poliția, parchetul și instanțele au obligația, în temeiul Codului de Procedură Penală și al Legii privind victimele infracțiunilor (daune materiale), de a furniza victimelor infracțiunilor informații cu privire la drepturile ce le revin în temeiul actelor respective. Aceasta înseamnă că parchetul și instanțele au obligația de a examina posibilitățile, atât înainte de începerea procedurii penale, cât și în oricare dintre etapele acesteia, ca persoana acuzată să despăgubească partea civilă pentru orice pierderi/vătămări pe care aceasta le-a suferit ca urmare a infracțiunii, de a informa partea vătămată asupra dreptului său de a-și utiliza limba maternă și de a depune o cerere de despăgubire, pe cale orală într-o limbă pe care victima o înțelege, și în scris, în limba croată sau în limba engleză. De asemenea, parchetul și instanțele judecătorești au obligația de a oferi victimei, la cerere, instrucțiuni generale și informații privind modul de completare a cererii și documentele justificative pe care trebuie să le prezinte. Fișele informative care conțin informații referitoare la dreptul victimei la despăgubiri, precum formularul de cerere pentru acordarea de despăgubiri, sunt disponibile în limbile croată și engleză. Versiunile în limbile croată și engleză ale acestor documente pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Justiției din Croația.

Orice victimă care denunță o infracțiune primește de la poliție informații privind drepturile sale. După informarea verbală a victimei, agentul de poliție furnizează victimei informații în scris cu privire la drepturile acesteia, precum și orice informații disponibile privind serviciile de protejare și sprijinire a victimelor, inclusiv linia de asistență telefonică gratuită pentru sprijinirea victimelor.

Pentru persoanele care nu cunosc limba croată, poliția pune la dispoziție o fișă informativă privind drepturile victimelor în alte limbi.

Voluntarii din cadrul Centrului național de intermediere telefonică pentru victimele infracțiunilor și delictelor (116-006) oferă sprijin psihologic, informații cu privire la drepturi și informații practice. De asemenea, aceștia îndrumă victimele către alte servicii și organizații competente pentru a se asigura că acestea primesc informații suplimentare și alte forme de sprijin și asistență. Această linie de asistență telefonică gratuită este deschisă de la ora 8.00 la ora 20.00 în zilele lucrătoare și personalul poate prelua apeluri în limbile croată și engleză.

În cazul în care denunț săvârșirea unei infracțiuni, ce informații voi primi?

a) Victima și partea vătămată au dreptul, în termen de două luni de la data depunerii plângerii sau a denunțării unei infracțiuni, de a solicita parchetului informații cu privire la măsurile luate ca răspuns la acuzarea/denunțarea formulată. Acestea sunt informate de către parchet cu privire la măsurile luate într-un termen rezonabil, în cel mult treizeci de zile de la data primirii solicitării, cu excepția cazului în care solicitarea respectivă compromite eficacitatea procedurii. Decizia de a nu divulga astfel de informații trebuie să fie comunicată victimei sau părții vătămate care a înaintat solicitarea.

b) Procurorul va suspenda ancheta printr-o decizie:

  • în cazul în care infracțiunea de care este învinuită persoana respectivă nu este o infracțiune pentru care se impune urmărirea penală din oficiu;
  • în cazul în care circumstanțele exclud vinovăția persoanei învinuite, cu excepția cazului în care a fost săvârșit un act ilicit în stare de incapacitate mintală;
  • în cazul în care termenul de prescripție a expirat pentru infracțiunea respectivă sau infracțiunea face obiectul unei amnistii sau al unei grațieri, sau dacă există alte circumstanțe care interzic urmărirea penală; precum și
  • în cazul în care nu există dovezi că persoana învinuită ar fi săvârșit infracțiunea.

Decizia de suspendare a investigării este trimisă părții vătămate și persoanei învinuite, care va fi eliberată imediat în cazul în care a fost plasată în arest sau în arest preventiv. Pe lângă decizie, partea vătămată primește informații, în conformitate cu articolul 55 din Codul de Procedură Penală, cu privire la modalitatea de continuare a urmăririi penale pe cont propriu.

c) După ce a examinat denunțul și a efectuat verificări în sistemul informatic al parchetului, procurorul va respinge denunțul printr-o decizie motivată în cazul în care din acesta rezultă în mod clar următoarele:

  • infracțiunea nu este o infracțiune pentru care se poate impune urmărirea penală din oficiu;
  • termenul de prescripție a expirat pentru infracțiunea respectivă sau infracțiunea face obiectul unei amnistii sau al unei grațieri sau infracțiunea a fost deja soluționată de către instanță printr-o hotărâre definitivă sau există alte circumstanțe care interzic urmărirea penală;
  • circumstanțele exclud vinovăția;
  • nu există nicio îndoială rezonabilă că persoana învinuită a săvârșit infracțiunea denunțată; sau
  • informațiile din denunț sugerează că denunțul nu este credibil.

Nu se permite introducerea unei căi de atac împotriva deciziei procurorului de a respinge un denunț.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în Codul de Procedură Penală, procurorul va informa victima cu privire la decizia sa de a respinge denunțul și îi va prezenta acesteia motivele în acest sens în termen de opt zile. Procurorul va furniza, de asemenea, informații cu privire la modul în care victima poate începe urmărirea penală pe cont propriu. Procurorul va informa de îndată persoana care a făcut denunțul și persoana învinuită cu privire la decizia sa de a respinge denunțul, dacă acest lucru este solicitat de către oricare dintre părți.

În cazul în care procurorul nu poate evalua credibilitatea acuzațiilor din denunț sau dacă informațiile din denunț nu justifică în mod suficient luarea deciziei de inițiere a unei investigații sau de administrare a probelor, procurorul va desfășura propriile cercetări sau va ordona organelor de poliție să acționeze în acest sens.

d) Autoritatea de supraveghere a persoanelor din arest trebuie să elibereze de îndată persoana arestată sau reținută:

  • dacă primește un ordin în acest sens din partea procurorului;
  • dacă persoana arestată nu a fost interogată în termenul legal sau
  • dacă reținerea a fost anulată.

e) Procurorul poate cita martori sau experți pentru a ajuta la administrarea probelor. Citațiile pot fi trimise și de către anchetator, cu acordul procurorului. Instanța poate cita martori și experți pentru a depune mărturie în cadrul unei audieri probatorii sau pentru a participa la o ședință de judecată. Organismul competent stabilește în prealabil ora și locul unde vor fi administrate probele. Persoana convocată este avertizată cu privire la consecințele neprezentării.

Am dreptul să beneficiez în mod gratuit de servicii de interpretare sau de traducere (atunci când contactez poliția sau alte autorități ori în cursul cercetării și al procesului)?

O victimă care participă la o procedură penală ca parte vătămată are dreptul:

  • să utilizeze limba sa maternă, inclusiv limbajul semnelor, și să solicite asistență din partea unui interpret dacă nu înțelege sau nu are cunoștințe suficiente de limbă croată, sau din partea unui interpret în limbaj mimico-gestual în cazul în care partea vătămată este surdă sau surdomută.

Cum se asigură autoritatea că înțeleg și că mă fac înțeles (în cazul copiilor; în cazul în care am un handicap)?

Cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege specială, judecătorul de instrucție poate audia orice copil cu vârsta sub 14 ani care este martor. Audierea are loc fără ca judecătorul sau părțile să fie prezente în aceeași încăpere cu copilul, prin intermediul unui dispozitiv audio-video operat de un asistent profesionist. La audiere asistă un psiholog, specialist în domeniul educației școlare, sau un alt profesionist în domeniu. De asemenea, la audiere poate participa un părinte sau tutore, cu excepția cazului în care acest lucru este contrar interesului investigației sau al copilului. Părțile pot adresa întrebări copiilor care sunt martori prin intermediul unui profesionist, sub rezerva aprobării de către judecătorul de instrucție. Ședința de judecată este înregistrată cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare audio-video, iar înregistrarea se sigilează și se anexează la procesul-verbal al ședinței. Copilul care este martor poate fi citat pentru a doua audiere doar în condiții excepționale, urmându-se aceeași procedură.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege specială, judecătorul de instrucție poate audia ca martori și copii cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Interogarea copilului, în special în cazul în care acesta este victima infracțiunii, trebuie tratată cu atenție pentru a se asigura faptul că aceasta nu îi afectează sănătatea mintală în mod negativ. Se acordă o atenție deosebită protecției copilului.

Orice martor care nu poate răspunde unei citații din motive de vârstă înaintată, boală sau handicap poate să fie audiat în propria locuință sau la o altă adresă. Astfel de martori pot fi audiați prin intermediul unui dispozitiv audio-video operat de către un profesionist. Dacă audierea este condiționată de starea de sănătate a martorului, aceasta va fi desfășurată în așa fel încât să permită părților să îi adreseze întrebări fără ca aceștia să fie prezenți în aceeași încăpere cu martorul. Dacă este necesar, audierea este înregistrată cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare audio-video, iar înregistrarea se sigilează și se anexează la procesul-verbal. La cererea victimei, aceeași procedură de audiere a martorului poate fi urmată în cazul în care este vorba de victima unei infracțiuni contra libertății sau integrității sexuale, a unei infracțiuni de trafic de persoane sau a unei infracțiuni domestice. Un astfel de martor poate fi citat pentru o a doua audiere doar în condiții excepționale, în cazul în care acest lucru este considerat necesar de către instanță.

Servicii de asistență pentru victime

Ce entități oferă sprijin pentru victime?

Serviciile de sprijinire a victimelor și a martorilor, care au fost constituite în cadrul a șapte instanțe regionale (Zagreb, Osijek, Split, Rijeka, Sisak, Zadar și Vukovar) oferă sprijin victimelor și martorilor care prezintă probe în fața acestor instanțe și în fața instanțelor municipale ale acestor orașe. De asemenea, aceste servicii acordă sprijin în cadrul tribunalelor corecționale în cazurile de violență domestică și îndrumă victimele și martorii către instituții și organizații specializate ale societății civile, în funcție de nevoile lor.

Informații și sprijin se acordă prin telefon și atunci când victima/martorul intră în clădirea instanței. Se furnizează informații, de asemenea, prin e-mail.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați următoarea pagină a Ministerului Justiției din Croația.

Mă va îndruma în mod automat poliția către un serviciu de asistență pentru victime?

Atunci când informează victima cu privire la drepturile ce îi revin, agentul de poliție furnizează informații în scris și cu privire la drepturile acesteia, precum și orice informații disponibile privind serviciile de sprijinire a victimelor, inclusiv o linie de asistență telefonică gratuită pentru sprijinirea victimelor. Fișa cu informații privind drepturile include datele de contact ale:

  • departamentului competent pentru sprijinirea victimelor și a martorilor;
  • organizațiilor societății civile din țara relevantă;
  • centrului național de intermediere telefonică pentru victimele infracțiunilor și delictelor (116-006);

Cum mi se protejează confidențialitatea?

Autoritățile competente pot colecta informații personale doar în scopurile prevăzute prin lege, în cadrul atribuțiilor ce le revin, prevăzute în Codul de Procedură Penală.

Datele cu caracter personal pot fi prelucrate doar atunci când sunt prevăzute printr-o lege sau altă dispoziție legală, iar o astfel de prelucrare trebuie să fie limitată la scopul pentru care au fost colectate informațiile. Se permite prelucrarea ulterioară a acestor informații, cu excepția cazului în care acest lucru este contrar scopului pentru care au fost colectate informațiile și cu condiția ca organismele competente să fie autorizate să prelucreze astfel de informații în alt scop prevăzut prin lege și ca prelucrarea ulterioară să fie necesară și proporțională cu celălalt scop.

Informațiile cu caracter personal referitoare la starea de sănătate sau viața sexuală a unei persoane pot fi prelucrate doar în cazuri excepționale, atunci când infracțiunea, pentru care se impune pedeapsa cu închisoarea de cel puțin cinci ani, nu a putut fi constatată sau urmărită penal în niciun alt mod, sau când constatarea/urmărirea penală ar fi îngreunată de dificultăți disproporționate.

Nu se permite prelucrarea informațiilor cu caracter personal legate de rasă sau origine etnică, convingeri politice, convingeri religioase sau filozofice ori apartenența sindicală.

Informațiile cu caracter personal colectate în scopul procedurilor penale pot fi înaintate organelor guvernamentale în conformitate cu o lege specială, precum și altor entități juridice, numai dacă parchetul sau instanța constată că are nevoie de astfel de informații pentru un scop prevăzut prin lege. Atunci când sunt transmise astfel de informații, li se reamintește entităților juridice obligația de a proteja datele referitoare la persoanele în cauză.

Datele cu caracter personal pot fi utilizate, în conformitate cu normele aplicabile, în cadrul altor proceduri penale, al altor proceduri desfășurate în Croația privind acte care se pedepsesc, al procedurilor de asistență în domeniul justiției penale internaționale, precum și în cadrul eforturilor de cooperare polițienească la nivel internațional.

Trebuie să denunț săvârșirea infracțiunii pentru a avea acces la serviciile de asistență pentru victime?

Victima primește informații și asistență din partea departamentului de sprijinire a victimelor și martorilor din cadrul instanței relevante sau a organizațiilor societății civile, chiar dacă aceasta nu denunță infracțiunea.

Protecția personală în cazul în care sunt în pericol

În conformitate cu articolul 99 din Legea privind sarcinile și competențele polițienești, cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege specială, și pentru perioada de timp în care există motive rezonabile pentru o astfel de acțiune, poliția asigură o protecție adecvată victimei și oricărei alte persoane care a furnizat sau ar putea furniza informații relevante cu privire la procesul penal, sau oricărei persoane apropiate, în cazul în care sunt puse în pericol de infractor sau de alte persoane implicate în procedura penală. Asigurarea protecției victimelor de către poliție înseamnă o protecție fizică în regim permanent.

Ce tipuri de protecție sunt disponibile?

În conformitate cu articolul 130 din Legea privind delictele, poliția poate dispune, cu titlu temporar și pentru o perioadă de maxim opt zile, o măsură asigurătorie împotriva persoanei care este suspectată în mod rezonabil de săvârșirea infracțiunii. În practică, aceasta se traduce, de regulă, prin ordine de încetare care interzic suspectului să viziteze un anumit loc sau zonă (sau dispun evacuarea din locuința victimei), să se apropie de o anumită persoană sau să stabilească ori să păstreze legătura cu o anumită persoană. În termen de opt zile, poliția depune plângere la instanța competentă în soluționarea delictelor, care va lua ulterior o hotărâre în sensul suspendării sau prelungirii măsurii asigurătorii. În plus, în cursul procedurii de soluționare a delictelor, instanța poate, în temeiul Legii privind protecția împotriva violenței domestice, să dispună următoarele măsuri care trebuie luate împotriva autorului:

  1. tratament psihologic obligatoriu;
  2. un ordin de încetare prin care se interzice acestuia să se apropie, să hărțuiască sau să urmărească victima violenței domestice;
  3. evacuarea din domiciliul comun;
  4. un tratament obligatoriu pentru abuz de substanțe.

În temeiul Legii privind delictele, instanța poate, de asemenea, să aplice și alte măsuri preventive și asigurătorii astfel încât victima să nu fie abordată sau hărțuită de către suspect.

În plus, în conformitate cu Codul de Procedură Penală, instanța și parchetul pot dispune, în locul arestării preventive a persoanei învinuite, una sau mai multe măsuri asigurătorii, printre care un ordin de încetare prin care se interzice autorului să viziteze un anumit loc sau zonă, să se apropie de o anumită persoană, să stabilească sau să păstreze legătura cu o anumită persoană, sau un ordin de încetare prin care se interzice acestuia să urmărească sau să hărțuiască victima sau o altă persoană, sau se dispune evacuarea din locuința victimei.

Ce entități îmi pot oferi protecție?

Victima poate obține informații din partea poliției cu privire la toate drepturile sale, inclusiv informații privind dreptul său la protecție, tipurile de protecție oferite, precum și privind măsurile care trebuie întreprinse de către poliție pentru protecția victimei.

Cazul meu va fi evaluat pentru a se vedea dacă există în continuare riscul de a suferi prejudicii din partea infractorului?

După încheierea investigației și după ce documentele relevante au fost transmise organelor competente în materie de justiție penală, poliția nu mai efectuează nicio evaluare suplimentară a nevoilor victimei, cu excepția aplicării oricăror măsuri de protecție sau asigurătorii dispuse. În cazul în care se primesc denunțuri privind circumstanțe noi care indică o nouă amenințare din partea autorului, poliția va lua noi măsuri de protecție a victimei în concordanță cu evaluarea sa și cu situația de fapt a speței.

Cazul meu va fi evaluat pentru a se vedea dacă există în continuare riscul de a suferi prejudicii din partea sistemului de justiție penală (în timpul cercetării și al procesului)?

Sistemul de justiție penală (în cursul investigării și al acțiunilor în justiție) funcționează în așa fel încât să respecte drepturile victimei și statutul acesteia în cadrul procedurilor penale, în conformitate cu Codul de Procedură Penală. Înainte de a audia victima, organul de urmărire penală care desfășoară cercetările realizează o evaluare individuală a situației victimei în cooperare cu organele, organizațiile sau instituțiile care oferă sprijin și asistență victimelor infracțiunilor. Evaluarea individuală include stabilirea necesității de a aplica măsuri speciale de protecție în beneficiul victimei. În cazul în care există o astfel de necesitate, organul de urmărire penală stabilește măsurile de protecție care vor fi aplicate (măsuri speciale de interogare a victimei, utilizarea tehnologiilor de comunicare pentru a preveni contactul vizual între victimă și infractor, precum și alte măsuri prevăzute prin lege). În cazul în care victima unei infracțiuni este un copil, se prezumă necesitatea de a aplica măsuri speciale de protecție și se stabilesc măsuri speciale de protecție. Evaluarea individuală ține seama, în special, de caracteristicile personale ale victimei, de tipul și natura infracțiunii și de circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea. Se acordă o atenție deosebită victimelor care au suferit daune semnificative din cauza gravității infracțiunii, victimelor unei infracțiuni săvârșite din cauza caracteristicilor personale specifice ale victimei, precum și victimelor a căror relație cu infractorul determină vulnerabilitatea deosebită a acestora.

Ce protecție există pentru victimele vulnerabile?

Sistemul de justiție penală (în cursul investigării și al acțiunilor în justiție) funcționează în așa fel încât să respecte drepturile victimei și statutul acesteia în cadrul procedurilor penale, în conformitate cu Codul de Procedură Penală. Înainte de a audia victima, organul de urmărire penală care desfășoară cercetările realizează o evaluare individuală a situației victimei în cooperare cu organele, organizațiile sau instituțiile care oferă sprijin și asistență victimelor infracțiunilor. Evaluarea individuală include stabilirea necesității de a aplica măsuri speciale de protecție în beneficiul victimei. În cazul în care există o astfel de necesitate, organul de urmărire penală stabilește măsurile de protecție care vor fi aplicate (măsuri speciale de interogare a victimei, utilizarea tehnologiilor de comunicare pentru a preveni contactul vizual între victimă și infractor, precum și alte măsuri prevăzute prin lege). În cazul în care victima unei infracțiuni este un copil, se prezumă necesitatea de a aplica măsuri speciale de protecție și se stabilesc măsuri speciale de protecție. Evaluarea individuală ține seama, în special, de caracteristicile personale ale victimei, de tipul și natura infracțiunii și de circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea. Se acordă o atenție deosebită victimelor care au suferit daune semnificative din cauza gravității infracțiunii, victimelor unei infracțiuni săvârșite din cauza caracteristicilor personale specifice ale victimei, precum și victimelor a căror relație cu infractorul determină vulnerabilitatea deosebită a acestora.

Sunt minor(ă) – am drepturi speciale?

Copiii victime ale infracțiunilor beneficiază de următoarele drepturi suplimentare:

  1. dreptul la un reprezentant plătit de stat;
  2. dreptul ca informațiile sale cu caracter personal să fie tratate în regim de confidențialitate;
  3. dreptul la o procedură cu ușile închise.

Un copil este orice persoană care nu a împlinit 18 ani.

Un copil care este martor sau victimă este audiat de către judecătorul de instrucție în cadrul unei audieri probatorii, iar citația este trimisă părinților sau tutorilor copilului.

Un membru al familiei mele a murit în urma săvârșirii unei infracțiuni – ce drepturi am?

În temeiul Legii privind victimele infracțiunilor (privind compensațiile financiare), atunci când victima directă decedează ca urmare a unei infracțiuni săvârșite prin violență, victima indirectă (soț/soție, partener, părinte, copil adoptiv, părinte adoptiv, mamă vitregă, tată vitreg sau copilul soțului/soției victimei directe ori persoana cu care victima directă a trăit într-o relație între persoane de același sex) are dreptul la o compensație financiară.

În cazul în care victima indirectă a fost întreținută de către victima (directă) decedată, aceasta are dreptul la despăgubiri de cel mult 70 000 HRK, ca urmare a pierderii întreținerii legale, și la despăgubiri de cel mult 5 000 HRK pentru cheltuieli obișnuite de înmormântare suportate.

Orice persoană al cărei membru de familie și-a pierdut viața ca victimă a unei infracțiuni are dreptul, în calitate de parte vătămată, de a participa la procedura penală și de a solicita despăgubiri (în cadrul unui proces penal sau civil).

Un membru al familiei mele a fost victima unei infracțiuni – ce drepturi am?

„Victimă indirectă” înseamnă soțul/soția, partenerul, copilul, părintele, copilul adoptiv, părintele adoptiv, mama vitregă, tatăl vitreg sau copilul soțului/soției victimei directe ori persoana cu care victima directă a trăit în cadrul unei relații între persoane de același sex.

Bunicii și nepoții pot fi, de asemenea, victime indirecte, dacă una dintre ele este victima directă și aceștia locuiau permanent împreună cu bunicii care îi înlocuiesc pe părinți.

Relațiile de concubinaj și între parteneri de același sex sunt tratate în conformitate cu legislația croată.

În cazul în care victima unei infracțiuni își pierde viața, victimele indirecte au dreptul la despăgubiri (pentru pierderea întreținerii legale și pentru cheltuielile obișnuite de înmormântare).

Pot avea acces la mediere? Care sunt condițiile? Voi fi în siguranță pe parcursul medierii?

Croația aplică modelul de mediere între victimă și infractor în procedurile premergătoare procedurii penale pentru infractorii minori și tineri, în conformitate cu principiul oportunității condiționale. Procedând astfel, se respectă dispozițiile din Legea privind tribunalele corecționale care reglementează obligația specială pentru delincvenții minori și tineri adulți de a se implica în procesul de mediere prin soluționare extrajudiciară. Cu alte cuvinte, în cazul în care delincventul minor respectă această obligație, acesta nu va mai fi adus în fața instanței.

Începând din anul 2013, Croația are un număr total de 60 de mediatori care au beneficiat de formare în cadrul unui program de 170 de ore de predare (cuprinzând conferințe, teme, exerciții pe roluri și de îndrumare practică și supraveghere). Aceștia sunt singurii profesioniști din Croația autorizați să administreze justiția reparatorie în cauzele penale. Mediatorii au primit certificate din partea Ministerului Politicii Sociale și Tineretului din Croația, a Asociației de Soluționare Extrajudiciară și a UNICEF.

Ca urmare, în capitala fiecărui județ croat funcționează un serviciu propriu de soluționare extrajudiciară a litigiilor.

Unde pot găsi prevederile legislative care precizează drepturile pe care le am?

Codul de Procedură Penală
Legea privind victimele infracțiunilor (privind compensațiile financiare)

Ultima actualizare: 27/03/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.