Medierea în țările UE

Italia

În loc să apelați la o instanță judecătorească, este posibil, de asemenea, să soluționați un litigiu prin mediere. Medierea este o procedură de soluționare alternativă a litigiilor (SAL), prin care un mediator ajută persoanele implicate în litigiu să ajungă la un acord. Autoritățile publice și profesioniștii din domeniul juridic consideră că medierea este un instrument deosebit de eficace.

Conținut furnizat de
Italia

1. Cui vă puteți adresa?

Prin Decretul legislativ nr. 28/2010, s-a introdus în Italia un sistem de mediere civilă și comercială care vizează soluționarea litigiilor cu privire la orice drept la care părțile sunt libere să renunțe sau pe care sunt libere să îl transfere (drepturile de care beneficiază - diritti disponibili).

Serviciile de mediere sunt furnizate de organisme de mediere, care pot fi publice sau private și care sunt înscrise într-un registru al organismelor de mediere (registro degli organismi di mediazione) ținut de Ministerul Justiției.

Toate informațiile referitoare la mediere pot fi găsite pe site-ul web al Ministerului Justiției.

Registrul organismelor de mediere acreditate este publicat pe site-ul web al Ministerului Justiției.

Registrul ar trebui să vă permită să contactați un organism de mediere ales de dumneavoastră și să apelați la serviciile mediatorilor care sunt membri ai organismului respectiv. Informații suplimentare pot fi obținute direct de la organismul în cauză.

2. În ce domenii este posibilă medierea și/sau în ce domenii se recurge cel mai frecvent la mediere?

Organismele de mediere pot contribui la soluționarea extrajudiciară a oricărui litigiu civil sau comercial care privește drepturi la care părțile sunt libere să renunțe sau pe care sunt libere să le transfere. În Italia, medierea este o condiție necesară pentru introducerea de acțiuni în litigiile privind proprietatea comună, drepturile reale, divizarea, moștenirea, contractele familiale, leasingul, împrumutul de folosință, leasingul societăților, despăgubirea pentru prejudiciile rezultate din răspunderea medicală și în domeniul sănătății și pentru defăimarea prin presă sau prin alte mijloace de publicitate, precum și privind contractele de asigurare, contractele bancare și cele financiare. În astfel de cazuri, partea trebuie să fie asistată de un avocat. De asemenea, medierea poate fi opțională, și anume inițiată la cererea instanței, sau obligatorie, și anume prevăzută în contract de către părți.

3. Există dispoziții specifice care trebuie respectate?

În prezent, normele privind medierea în materie civilă și comercială sunt prevăzute în Decretul legislativ nr. 28/2010 (astfel cum a fost modificat prin Decretul-lege nr. 69 din 21 iunie 2013, transformat în Legea nr. 98 din 9 august 2013, și ulterior prin Decretul-lege nr. 132 din 12 septembrie 2014, transformat, cu modificări, prin Legea nr. 162 din 10 noiembrie 2014 și prinDecretul legislativ nr. 130 din 6 august 2015), precum și în Decretul ministerial nr. 180/2010.

4. Formarea

Persoanele care doresc să devină mediatori trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 4 alineatul (3) litera (b) din Decretul ministerial nr. 180/2010:

în special, trebuie să dețină un certificat sau o diplomă cel puțin echivalentă cu o diplomă universitară obținută în urma a trei ani de studii sau, ca alternativă, să fie membri ai unei asociații sau organizații profesionale; să fi urmat un curs de perfecționare cu o durată de cel puțin doi ani pe lângă un furnizor de formare acreditat de Ministerul Justiției și să fi participat, în cursul perioadei de doi ani de reconversie profesională, în calitate de stagiari care beneficiază de asistență, la cel puțin douăzeci de cauze de mediere.

Furnizorii de formare care eliberează certificatele ce atestă că mediatorii au finalizat cursurile de formare necesare sunt organisme publice sau private acreditate de Ministerul Justiției, cu condiția să îndeplinească anumite cerințe.

5. Cât costă medierea?

Criteriile pe baza cărora se calculează onorariul mediatorului (indennità di mediazione), care cuprinde taxa de inițiere a procedurii și taxa de mediere propriu-zisă, sunt prevăzute la articolul 16 din Decretul ministerial nr. 180/2010.

Sumele sunt specificate în tabelul A anexat la decret. Acestea variază în funcție de valoarea litigiului.

6. Acordul obținut în urma medierii poate avea caracter executoriu?

Articolul 12 din Decretul legislativ nr. 28/2010 prevede că, în cazul în care toate părțile care participă la mediere sunt asistate de un avocat, acordul semnat de părțile și de avocații înșiși constituie un titlu executoriu pentru exproprierea forțată (espropriazione forzata), pentru procedurile executorii de transfer al anumitor bunuri (esecuzione per consegna e rilascio), pentru executarea unei obligații de a face sau de a nu face (esecuzione degli obblighi di fare e nonfare), precum și pentru înregistrarea unei ipoteci judiciare (ipoteca giudiziale). Avocații atestă și certifică faptul că acordul respectă normele obligatorii și ordinea publică. În toate celelalte cazuri, acordul anexat la procesul-verbal este aprobat, la cererea unei părți, printr-un decret al președintelui instanței, după ce s-a stabilit că este corect din punct de vedere formal și că au fost respectate normele obligatorii și cerințele de ordine publică. În cazul unui litigiu transfrontalier de tipul celui menționat la articolul 2 din Directiva 2008/52/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 mai 2008, procesul-verbal este aprobat de către președintele instanței în a cărei circumscripție urmează să fie implementat acordul.

7. Accesul la baza de date a mediatorilor este gratuit?

În prezent, Ministerul Justiției publică periodic pe site-ul său web lista organismelor de mediere și a mediatorilor înregistrați la fiecare organism de mediere.

Acesta este linkul menționat în secțiunea 1; accesul la site este nerestricționat și gratuit.

Ultima actualizare: 17/05/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.