Drepturile omului și întreprinderilor

Grecia

Conținut furnizat de
Grecia

1. De ce tip de protecție jurisdicțională pot beneficia în țara dumneavoastră dacă sunt victimă a unor încălcări ale drepturilor omului legate de activitățile întreprinderilor? Această protecție include acordarea de compensații?

În conformitate cu articolul 8 din Legea 4443/2016, „1. În cazul nerespectării principiului egalității de tratament în contextul acțiunii administrative, părțile vătămate beneficiază, pe lângă protecția jurisdicțională, de protecția prevăzută la articolele 24-27 din Codul de procedură administrativă (Legea 2690/1999, seria I, nr. 45). 2. Încetarea relației în contextul căreia a fost comisă încălcarea nu justifică neacordarea protecției împotriva încălcării principiului egalității de tratament. 3. Entitățile juridice, asociațiile sau organizațiile, inclusiv partenerii sociali și sindicatele, care urmăresc – printre altele – să asigure conformitatea cu principiul egalității de tratament indiferent de rasă, culoare a pielii, origine națională sau etnică, descendență, convingeri religioase sau de altă natură, handicap sau boală cronică, vârstă, stare familială sau socială, orientare sexuală, identitate de gen sau caracteristici de gen pot reprezenta părțile vătămate în fața instanțelor și a oricărei autorități sau organism administrativ, cu condiția ca partea în cauză să-și fi exprimat în prealabil consimțământul prin intermediul unui document notarial, dacă este necesar, sau al unui document privat cu autentificarea semnăturii atașată.”

În plus, în temeiul articolului 11 din aceeași lege, intitulat „Sancțiuni”, „1. Orice persoană care, atunci când vinde bunuri sau furnizează servicii, încalcă interdicția prevăzută de prezenta lege privind discriminarea pe criterii de rasă, culoare a pielii, origine națională sau etnică, descendență, convingeri religioase sau de altă natură, handicap sau boală cronică, vârstă, stare familială sau socială, orientare sexuală, identitate de gen sau caracteristici de gen se pedepsește cu închisoare de la șase (6) luni la trei (3) ani și cu o amendă între o mie (1 000) și cinci mii (5 000) de euro. Faptele vizate de prezentul alineat sunt urmărite penal ex officio. 2. Orice discriminare – prin care se încalcă dispozițiile prezentei părți – pe criterii de rasă, culoare a pielii, origine națională sau etnică, descendență, convingeri religioase sau de altă natură, handicap sau boală cronică, vârstă, stare familială sau socială, orientare sexuală, identitate de gen sau caracteristici de gen comisă de o persoană care acționează ca angajator în orice etapă a accesului la piața muncii și la încadrarea în muncă, la inițierea unui raport de muncă sau refuzul de a iniția acest raport sau pe durata termenului, a valabilității, a desfășurării sau a încetării acestui raport constituie o încălcare a dreptului muncii, caz în care Inspecția Muncii din Grecia (SEPE) impune sancțiuni administrative în temeiul articolului 24 din Legea 3996/2011 (seria I, nr. 170).”

În sfârșit, în cazul încălcării principiului egalității de tratament pe criterii de rasă, culoare a pielii, origine națională sau etnică, descendență, convingeri religioase sau de altă natură, handicap sau boală cronică, vârstă, stare familială sau socială, orientare sexuală, identitate de gen sau caracteristici de gen, părții adverse sau autorității administrative îi revine sarcina de a proba în fața instanței că nu au existat circumstanțe care să constituie o încălcare a acestui principiu. Partea vătămată este protejată, de asemenea, împotriva concedierii sau a tratamentului nefavorabil în general ca urmare a depunerii unei plângeri sau a unei cereri de protecție juridică.

2. Există norme specifice privind gravele încălcări ale drepturilor omului? Normele respective se aplică infracțiunilor împotriva mediului sau formelor grave de exploatare a forței de muncă?

În conformitate cu articolul 78 punctul (i) din Legea 4052/2012, „condițiile de muncă extrem de abuzive sunt acele condiții de muncă – inclusiv provenind din discriminarea de gen sau bazată pe alte criterii – în cazul cărora există o disproporție considerabilă față de condițiile de muncă ale lucrătorilor angajați în mod legal și care, de exemplu, afectează sănătatea și siguranța lucrătorilor și lezează demnitatea umană a acestora.” În conformitate cu articolul 89 alineatul (3), „în cazul angajării ilegale a unui minor neînsoțit care este resortisant al unei țări terțe, parchetul competent ia toate măsurile necesare pentru a determina identitatea și naționalitatea acestui minor și pentru a stabili dacă este neînsoțit. Parchetul competent depune toate eforturile posibile pentru a localiza prompt familia minorului în cauză și ia imediat măsurile necesare pentru a asigura reprezentarea juridică a acestuia și, dacă este necesar, reprezentarea acestuia în cadrul procedurilor penale. Parchetul competent pentru minori sau, dacă nu există un astfel de parchet, parchetul competent de pe lângă instanța de prim grad poate – dacă familia minorului nu a fost localizată sau dacă parchetul constată că, în circumstanțele actuale, repatrierea nu este în interesul minorului – să dispună luarea tuturor măsurilor adecvate pentru a asigura protecția minorului până la pronunțarea unei hotărâri de către instanță; în termen de 30 de zile, parchetul trebuie să adreseze instanței o cerere privind numirea unui tutore legal, în conformitate cu dispozițiile articolelor 1532, 1534 și 1592 din Codul Civil. 4. Acestor persoane trebuie să li se asigure condiții decente de trai în cazul în care nu dispun de resursele adecvate și dacă parchetul competent de pe lângă instanța de prim grad consideră această măsură necesară. 5. Parchetul competent, autoritățile judiciare și cele polițienești au responsabilitatea, cu titlu prioritar, de a proteja și ocroti victimele menționate anterior, în conformitate cu dispozițiile relevante, de a furniza servicii de traducere și de interpretariat persoanelor care nu vorbesc limba greacă, de a le informa cu privire la drepturile lor prevăzute de lege, la serviciile și la orice asistență judiciară de care pot dispune.”

3. Sunt victimă a unei încălcări a drepturilor omului care este consecința activităților unei corporații transnaționale europene și a fost comisă în afara Uniunii Europene. Am acces la instanțele din țara dumneavoastră dacă nu sunt cetățean al UE sau nu locuiesc în UE? Ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru a denunța încălcarea drepturilor mele? Unde pot găsi eventuale informații suplimentare?

Nu există această posibilitate.

4. Instituția Avocatului Poporului/Ombudsmanului, organismele de promovare a egalității sau instituțiile naționale de apărare a drepturilor omului pot sprijini victimele încălcărilor drepturilor omului legate de activitățile întreprinderilor și comise de corporații transnaționale europene în afara Uniunii Europene? Pot aceste organisme să desfășoare investigații cu privire la cazul meu dacă nu sunt cetățean al UE sau nu locuiesc în UE? Există în țara dumneavoastră și alte servicii publice (cum ar fi Inspecția Muncii sau Agenția de Protecție a Mediului) abilitate să desfășoare investigații cu privire la cazul meu? Unde pot găsi informații cu privire la drepturile mele?

Nu există această posibilitate.

5. Țara dumneavoastră impune corporațiilor transnaționale europene obligația de a institui mecanisme de tratare a plângerilor sau de a propune servicii de mediere pentru încălcările care sunt consecința activităților comerciale desfășurate de respectivele corporații? Aceste obligații se aplică și încălcărilor care au avut loc în afara Uniunii Europene? Cine este responsabil cu monitorizarea acestor activități în țara dumneavoastră? Sunt disponibile rapoarte publice care oferă informații cu privire la funcționarea sistemului?

Grecia nu impune corporațiilor transnaționale europene obligația de a institui mecanisme de tratare a plângerilor sau de a propune servicii de mediere pentru încălcările care sunt consecința activităților comerciale desfășurate de respectivele corporații.

6. Beneficiez de drepturi specifice dacă sunt o victimă vulnerabilă care urmărește să obțină măsuri reparatorii pentru încălcări ale drepturilor omului legate de activitățile întreprinderilor? Pot avea acces la asistență judiciară și în ce condiții? Ce cheltuieli vor fi acoperite de asistența judiciară? Am acces la asistență judiciară în aceleași condiții dacă nu sunt cetățean al UE sau nu locuiesc în UE?

În conformitate cu articolul 78 punctul (i) din Legea 4052/2012, „condițiile de muncă extrem de abuzive sunt acele condiții de muncă – inclusiv provenind din discriminarea de gen sau bazată pe alte criterii – în cazul cărora există o disproporție considerabilă față de condițiile de muncă ale lucrătorilor angajați în mod legal și care, de exemplu, afectează sănătatea și siguranța lucrătorilor și lezează demnitatea umană a acestora.” În conformitate cu articolul 89 alineatul (3), „în cazul angajării ilegale a unui minor neînsoțit care este resortisant al unei țări terțe, parchetul competent ia toate măsurile necesare pentru a determina identitatea și naționalitatea acestui minor și pentru a stabili dacă este neînsoțit. Parchetul competent depune toate eforturile posibile pentru a localiza prompt familia minorului în cauză și ia imediat măsurile necesare pentru a asigura reprezentarea juridică a acestuia și, dacă este necesar, reprezentarea acestuia în cadrul procedurilor penale. Parchetul competent pentru minori sau, dacă nu există un astfel de parchet, parchetul competent de pe lângă instanța de prim grad poate – dacă familia minorului nu a fost localizată sau dacă parchetul constată că, în circumstanțele actuale, repatrierea nu este în interesul minorului – să dispună luarea tuturor măsurilor adecvate pentru a asigura protecția minorului până la pronunțarea unei hotărâri de către instanță; în termen de 30 de zile, parchetul trebuie să adreseze instanței o cerere privind numirea unui tutore legal, în conformitate cu dispozițiile articolelor 1532, 1534 și 1592 din Codul Civil. 4. Acestor persoane trebuie să li se asigure condiții decente de trai în cazul în care nu dispun de resursele adecvate și dacă parchetul competent de pe lângă instanța de prim grad consideră această măsură necesară. 5. Parchetul competent, autoritățile judiciare și cele polițienești au responsabilitatea, cu titlu prioritar, de a proteja și ocroti victimele menționate anterior, în conformitate cu dispozițiile relevante, de a furniza servicii de traducere și de interpretariat persoanelor care nu vorbesc limba greacă, de a le informa cu privire la drepturile lor prevăzute de lege, la serviciile și la orice asistență judiciară de care pot dispune.”

Dispozițiile Legii 3226/2004 permit punerea la dispoziție a asistenței judiciare pentru cetățenii cu venituri reduse ai statelor membre ale UE, precum și pentru resortisanții țărilor terțe și apatrizii cu venituri reduse, dacă aceștia își au domiciliul legal sau reședința obișnuită în UE. Asistența judiciară nu se poate acorda resortisanților țărilor terțe și apatrizilor dacă aceștia nu își au domiciliul legal sau reședința obișnuită în UE.

Acordarea asistenței judiciare înseamnă scutirea parțială sau integrală de la obligația de a achita cheltuielile de judecată și, dacă se solicită în mod specific acest lucru, desemnarea unui avocat, notar și executor judecătoresc care are obligația de a-l apăra pe beneficiar, de a-l reprezenta în instanță și de a-i acorda asistența necesară pentru efectuarea acțiunilor necesare.

Ultima actualizare: 20/08/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.