Restricții privind succesiunile - norme speciale

Slovenia
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Legea statului membru prevede norme speciale care, din cauza destinației economice, familiale sau sociale ale anumitor bunuri imobile, ale anumitor întreprinderi sau ale altor categorii speciale de bunuri situate în acest stat membru, impune anumite restricții privind succesiunile sau care afectează succesiunile în ceea ce privește acele bunuri?

Legea privind denaționalizarea (Zakon o denacionalizaciji) stabilește norme speciale privind succesiunea în ceea ce privește activele privatizate.

Aceste norme se aplică în cazul unei proceduri succesorale în care nu s-a discutat despre activele care fac obiectul privatizării și nu s-au luat încă decizii cu privire la acestea. În această situație, la cererea unui „succesor legal”, instanța poate efectua o nouă procedură succesorală specială cu privire la activele privatizate. Decizia privind privatizarea este redactată în numele persoanei care era proprietarul activelor la momentul naționalizării.

Există norme speciale privind moștenirea activelor unei întreprinderi. Normele se referă la transferul activelor pe care un comerciant individual care a decedat le-a utilizat pentru a desfășura o activitate cu caracter lucrativ sau la transferul acțiunilor/părților sociale (participații) din cadrul unei societăți în nume colectiv sau al unei întreprinderi de capital către unul sau mai mulți succesori legali. Legea privind moștenirile (Zakon o dedovanju) nu cuprinde nicio dispoziție specifică în acest sens. În conformitate cu Legea privind moștenirile, la decesul testatorului, se formează o comunitate de co-moștenitori, până la partajul succesoral, ceea ce înseamnă că întreprinderea este gestionată, de asemenea, în comun de către moștenitori. Când masa succesorală este întreprinderea, pot apărea mai multe situații: dacă succesorul întreprinderii a fost numit prin testament, dar nu dorește să continue activitatea acesteia, toți moștenitorii trebuie să accepte o soluție diferită. Dacă testatorul a lăsat un testament fără să specifice succesorul sau nu a lăsat niciun testament, moștenitorii trebuie să convină cu privire la continuarea activității. Aceștia pot decide ca niciunul dintre ei să nu continue activitatea de comerciant individual; ca urmare a acestui fapt întreprinderea își încetează activitatea sau este vândută. O altă posibilitate este ca aceștia să decidă ca activitatea să fie preluată de unul dintre moștenitori, în calitate de comerciant individual, de mai mulți moștenitori sau de toți moștenitorii. În cel din urmă caz, aceștia transformă întreprinderea într-o societate de un anumit tip.

O societate în nume colectiv încetează să mai existe odată cu decesul unui asociat, cu excepția cazului în care acordul de parteneriat prevede altfel. Participația persoanei decedate într-o societate cu răspundere limitată poate fi moștenită. Dacă există mai mulți moștenitori, participația devine proprietatea comună a comunității de moștenitori. Aceștia trebuie să gestioneze moștenirea împreună, până la stabilirea părților sociale aferente fiecăruia. La partaj, pot apărea două situații: participația rămâne în comunitatea de moștenitori, care convin să dețină părți egale sau inegale din participație, sau participația este împărțită prin acord, dacă actul constitutiv nu prevede altfel. Dacă participația este divizată, se constituie noi participații din cea anterioară.

Acțiunile într-o societate pe acțiuni pot fi moștenite. Dacă există mai mulți moștenitori, participația devine proprietatea comună a co-moștenitorilor. Aceștia gestionează și dispun de participație/acțiuni în cadrul comunității de moștenitori.

Există reguli speciale care reglementează moștenirea exploatațiilor agricole, stabilite în Legea privind moștenirea exploatațiilor agricole (Zakon o dedovanju kmetijskih gospodarstev).

Principiul general al acestor reguli este de a preveni divizarea fermelor în cazul unei succesiuni. Din acest principiu rezultă noi dispoziții ale legii. De regulă, numai un moștenitor poate avea drept de proprietate asupra fermei, însă acesta trebuie să îndeplinească condiții suplimentare. Dacă testatorul a avut drepturi depline asupra unei ferme protejate, ferma este moștenită de către moștenitorul care are intenția de a continua activitatea fermei și care a fost ales de comun acord de toți moștenitorii. Dacă moștenitorii nu pot ajunge la un consens, moștenitorul care și-a dovedit intenția de a continua activitatea fermei, de exemplu prin finalizarea unor cursuri de formare în domeniul agriculturii sau prin participarea la cursuri de formare în acest domeniu, are prioritate asupra tuturor celorlalți moștenitori. În aceleași condiții, soțul/soția persoanei decedate are prioritate asupra descendenților testatorului. Dacă ferma protejată a fost proprietatea comună a testatorului și a soțului supraviețuitor/soției supraviețuitoare sau proprietatea specifică a unuia dintre aceștia sau dacă soții au fost coproprietari ai bunurilor corporale ale fermei, moștenitorul fermei este soțul supraviețuitor/soția supraviețuitoare al/a testatorului. Dacă ferma protejată a fost deținută de unul dintre părinți și de descendentul acestuia sau de părintele adoptiv și de copilul adoptat, moștenitorul este descendentul sau copilul adoptat. Participațiile legale ale persoanelor care nu au moștenit ferma sunt considerate rezerve succesorale. În plus, moștenitorul unei ferme protejate trebuie să poată prelua ferma în condiții care nu constituie o povară excesivă pentru acesta.

2 În temeiul legii statului membru, aceste norme speciale se aplică succesiunii în ceea ce privește bunurile menționate anterior indiferent de legea aplicabilă succesiunii?

Moștenirea unei ferme protejate reprezintă un caz în care legea statului în care sunt situate anumite categorii speciale de bunuri conține norme speciale care stabilesc restricții privind succesiunea sau care afectează succesiunea, în ceea ce privește acele bunuri. Prin urmare, în cazurile în care o fermă protejată situată în Slovenia face parte din masa succesorală, se aplică legea națională din Slovenia, indiferent de legea aplicabilă succesiunii (Legea privind moștenirea exploatațiilor agricole).

3 În temeiul legii statului membru, există proceduri speciale pentru a garanta respectarea normelor speciale menționate anterior?

Legea privind moștenirea exploatațiilor agricole cuprinde dispoziții care nu sunt incluse în Legea privind moștenirile sau care sunt diferite de aceste dispoziții. În lipsa unor dispoziții mai specifice ale Legii privind moștenirea exploatațiilor agricole în ceea ce privește moștenirea fermelor protejate, se aplică normele generale privind succesiunea, și anume dispozițiile Legii privind moștenirile.

Ultima actualizare: 08/01/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.