Licitații judiciare

Scoţia

În secțiunea de mai jos se detaliază dispozițiile în vigoare în Scoția privind confiscarea bunurilor ca mijloc de recuperare a unor sume datorate.

Conținut furnizat de
Scoţia

În Scoția, bunurile pot fi confiscate pentru a recupera sume de bani atunci când datoria în cauză a fost recunoscută de instanțe și în alte situații specifice, în special în cazul în care confiscarea este autorizată în anumite documente oficiale privind datoria (documents of debt). Procedurile utilizate pentru confiscare sunt înghețarea bunurilor care aparțin debitorului, dar sunt deținute de un terț (arrestment); confiscarea bunurilor care aparțin și se află în posesia debitorului (atachment); și confiscarea bunurilor neesențiale care se află într-o locuință(exceptional attachment). În unele cazuri, bunurile debitorului pot fi scoase la licitație sub supraveghere judiciară.

În partea a 2-a a Legii scoțiene din 2002 privind confiscarea și acordurile în materie de datorii [Debt Arrangement and Attachment (Scotland) Act 2002 ] se stabilește procedura care trebuie urmată în cazul confiscării de bunuri. În termen de 14 zile de la efectuarea confiscării, executorul judecătoresc (the sheriff officer) întocmește un raport și îl depune la instanță (Sheriff Court). După depunerea raportului, executorul judecătoresc poate proceda la ridicarea bunurilor confiscate și la vânzarea lor la licitație publică; acesta trebuie să fie prezent la licitație pentru a consemna ce bunuri s-au vândut și la ce preț. Sumele obținute la licitație pot fi utilizate pentru a plăti onorariile și cheltuielile executorului judecătoresc și datoria către creditor. Eventualele sume care rămân după ce se plătesc datoriile menționate anterior se restituie debitorului. În cazul în care bunurile nu se vând, dreptul de proprietate asupra acestora se transferă creditorului. Licitațiile se desfășoară de obicei într-o sală de licitații, însă dacă vânzarea anumitor bunuri confiscate nu se poate desfășura într-o astfel de sală, Legea din 2002 permite organizarea vânzării în alt loc, cu excepția casei în care locuiește debitorului.

În cazul în care bunurile care aparțin debitorului dar se află în posesia unui terț au fost înghețate, însă debitorul nu a semnat un mandat care să îi permită creditorului să ridice bunurile, creditorul trebuie să inițieze o acțiune judiciară de recuperare a sumelor sau bunurilor înghețate (action of furthcoming). Este vorba de o acțiune prin care creditorul cere instanței autorizarea de a ridica un bun pentru a-l vinde și a recupera în totalitate sau parțial sumele care îi sunt datorate.

Ultima actualizare: 30/04/2019

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site