1 Ce înseamnă conceptele „întreținere” și „obligație de întreținere” în practică? Care sunt categoriile de persoane care trebuie să plătească indemnizație de întreținere unei alte persoane?
În conformitate cu articolul 128 din Codul familiei și al tutelei, o „obligație de întreținere” este o obligație impusă rudelor de sânge în linie ascendentă și descendentă, precum și fraților și surorilor, de a furniza mijloace de subzistență (inclusiv îmbrăcăminte, hrană, locuință, combustibil și medicamente) și, dacă este necesar, mijloace pentru educație (inclusiv preocuparea pentru dezvoltarea fizică și mentală și asigurarea accesului la educație și cultură).
„Întreținerea” constituie o indemnizație în bani sau în natură. În cazul copiilor, acesta acoperă, de asemenea, contribuția personală la educarea acestora și munca într-o gospodărie comună în conformitate cu o obligație de întreținere.
„Creanța de întreținere” este dreptul unei persoane de a solicita îndeplinirea unei obligații de întreținere față de persoana în cauză sau față de o altă persoană.
De regulă, obligația de întreținere rezultă din diferite tipuri de relații de familie. În funcție de tipul de relație de familie, dreptul polonez distinge următoarele tipuri de obligații de întreținere:
1. obligația de întreținere între rude (întreținerea copiilor este o formă specifică a acestei obligații): În cazul rudelor, numai persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul la întreținere. Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt încă în măsură să se întrețină singuri, cu excepția cazului în care venitul rezultat din bunurile copilului este suficient pentru a acoperi costurile legate de întreținerea și educația sa. Copiii cu vârsta peste 18 ani nu mai au dreptul la întreținere, cu excepția cazului în care doresc să își continue studiile și rezultatele lor până la acel moment justifică această alegere sau cu excepția cazului în care obligația de întreținere ar trebui menținută din cauza stării de sănătate sau a situației personale a copiilor. În plus, părinții nu sunt obligați să plătească indemnizație de întreținere copiilor care au peste 18 ani și, deși sunt pregătiți pentru încadrarea în muncă, încep studii și ulterior le neglijează, nu fac progrese satisfăcătoare, nu obțin note de trecere și nu promovează examenele în termenele prevăzute și, din aceste motive, nu reușesc să își finalizeze studiile în perioada specificată pentru programul lor de studiu.
În cazul în care este imposibil să se obțină o indemnizație de întreținere sau dacă obținerea acesteia presupune dificultăți excesive, alte rude pot fi obligate la plata indemnizației de întreținere (de exemplu, bunicii copilului care sunt părinții unui debitor care se ascunde);
2. obligația care decurge din adopție: În cazul în care adopția creează exclusiv o relație între adoptator și persoana adoptată, obligația de întreținere a adoptatorului față de persoana adoptată are întâietate față de obligația de întreținere a rudelor în linie ascendentă și a fraților și surorilor persoanei adoptate față de persoana respectivă, în timp ce obligația de întreținere a persoanei adoptate față de rudele sale în linie ascendentă și față de frații și surorile sale este pe ultimul loc. În caz contrar, normele prevăzute la punctul 1 se aplică persoanei adoptate;
3. obligația existentă între persoane înrudite prin alianță (mama vitregă, tatăl vitreg, copiii vitregi): Numai persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul la întreținere, cu condiția ca, în situația în cauză, impunerea unei obligații de întreținere să fie conformă cu principiile interacțiunii sociale. În conformitate cu legislația și jurisprudența poloneză, termenul „dificultăți financiare” înseamnă incapacitatea unei persoane de a-și satisface nevoile rezonabile din propriile resurse și prin propriile eforturi;
4. obligația existentă între soți în timpul căsătoriei: În conformitate cu articolul 27 din Codul familiei și al tutelei, membrii familiei pot invoca dreptul la un „nivel de trai egal” pentru toți membrii familiei;
5. obligația existentă între soți după desfacerea căsătoriei: În cazul în care unul dintre soți a fost considerat singurul responsabil pentru destrămarea căsătoriei și divorțul determină o deteriorare substanțială a situației financiare a celuilalt soț, acesta din urmă poate solicita să i se îndeplinească nevoile rezonabile, chiar dacă persoana respectivă nu se confruntă cu dificultăți financiare. În alte cazuri, un soț/o soție care se confruntă cu dificultăți financiare poate solicita întreținere din partea fostei soții/fostului soț în funcție de nevoile sale rezonabile și de capacitățile financiare ale fostului soț/fostei soții. Obligația de întreținere față de soț/soție expiră în cazul în care acesta se recăsătorește. Cu toate acestea, în cazul în care un soț divorțat care nu a fost considerat responsabil de destrămarea căsătoriei este obligat să plătească indemnizație de întreținere, obligația de întreținere expiră, de asemenea, la cinci ani de la pronunțarea hotărârii de divorț, cu excepția cazului în care instanța prelungește perioada de cinci ani, la cererea persoanei care beneficiază de întreținere, din cauza unor circumstanțe excepționale;
6. obligația tatălui unui copil născut în afara căsătoriei față de mama copilului: Un tată care nu este soțul mamei trebuie să contribuie, în conformitate cu situația sa, la costurile asociate cu sarcina și nașterea, precum și la costurile întreținerii mamei pentru o perioadă de trei luni după naștere. În cazul în care există motive importante în acest sens, mama poate solicita ca tatăl să contribuie la costurile sale de întreținere pentru o perioadă mai mare de trei luni.
2 Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizație de întreținere? Normele în materie de întreținere în cazul minorilor sunt diferite de cele aplicabile adulților?
Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt capabili încă să se întrețină singuri. Întrucât copiii sunt obligați să își continue educația până la vârsta de 18 ani, aceștia au, de regulă, dreptul la întreținere până când împlinesc vârsta majoratului sau chiar până la finalizarea studiilor de masterat sau a studiilor profesionale superioare.
Alocațiile plătite din Fondul de stat pentru întreținere sunt acordate persoanelor îndreptățite să le primească, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Persoanele respective au dreptul la alocații până când împlinesc vârsta de 25 de ani dacă își continuă educația în școli și instituții de învățământ superior, sau pe perioadă nelimitată în cazul în care au fost declarate ca persoane cu handicap grav.
3 Trebuie să mă adresez unei autorități sau unei instanțe pentru a obține indemnizația de întreținere? Care sunt principalele elemente ale procedurii?
Da, sunt posibile următoarele situații:
1. persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol;
2. părțile ajung la un acord privind obligația de întreținere;
3. în cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația, se solicită plata întreținerii în fața instanței districtuale (sąd rejonowy) competente la domiciliul persoanei care beneficiază de întreținere (articolul 32 din Codul de procedură civilă) sau la domiciliul pârâtului [articolul 27 alineatul (1) din Codul de procedură civilă) sau o astfel de cerere este formulată în cursul procedurii de divorț sau de separare desfășurate în fața unei instanțe provinciale (sąd okręgowy).
Cererea este scutită de taxa judiciară. Cu toate acestea, cererea trebuie să îndeplinească toate cerințele unui memoriu, și anume trebuie să indice numele instanței sesizate, numele și prenumele părților, reprezentații legali și mandatarii acestora; tipul de memoriu; o descriere clară a solicitării; valoarea creanței; descrierea faptelor care justifică solicitarea și, dacă este necesar, justificarea competenței instanței, de asemenea; semnătura părții sau a reprezentatului său legal sau a mandatarului (trebuie să fie anexată procura); o listă a anexelor; domiciliul sau sediul părților, reprezentanții legali ai acestora și mandatarii; și o descrierea a creanței. Memoriile ulterioare trebuie să conțină numărul de dosar.
4 Cererea poate fi depusă în numele unei rude (în caz afirmativ, până la ce grad) sau al unui copil?
Următoarele persoane pot depune o cerere de întreținere în numele persoanei îndreptățite să primească întreținere:
- un mandatar (pe lângă avocat și consilierul juridic, următoarele persoane pot servi drept mandatari: părinții, soțul/soția, frații și surorile, rudele în linie ascendentă, persoanele legate de beneficiarul întreținerii prin adopție, precum și o persoană care gestionează bunurile persoanei care beneficiază de întreținere);
- un reprezentant al unei autorități publice locale responsabile cu asistența socială [în conformitate cu Legea din 12 martie 2004 privind asistența socială (Monitorul Oficial (Dziennik Ustaw) 2004, nr. 64, item 593), aceștia sunt administratorii centrelor municipale de asistență socială sau ai centrelor districtuale de asistență pentru familii];
- un reprezentant al unei organizații sociale care oferă sprijin pentru familii [astfel de organizații sunt enumerate în Regulamentul Ministrului Justiției din 10 noiembrie 2000 (Monitorul Oficial 2000, nr. 100, item1080)];
- un procuror, în cazul în care acest lucru este necesar în scopul de a impune respectarea statului de drept și a interesului public.
Reprezentanții legali acționează în numele minorilor care beneficiază de întreținere. Cu toate acestea, după ce devin majori, copiii trebuie să acționeze pe cont propriu.
Cu excepția cazului în care un partener sau o cunoștință a persoanei care beneficiază de întreținere este una dintre persoanele enumerate mai sus, aceștia nu pot acționa în numele persoanei care are dreptul la întreținere.
5 Dacă intenționez să inițiez o acțiune în justiție, cum pot afla care este instanța competentă?
Conform Codului de procedură civilă, instanțele districtuale dețin competența materială în cauzele legate de întreținere. Competența teritorială este determinată în funcție de domiciliul persoanei care beneficiază de întreținere sau al pârâtului. Instanțele care au în raza lor teritorială anumite municipalități sunt specificate în Regulamentul Ministrului Justiției din 25 octombrie 2012 privind stabilirea sediilor și a competenței curților de apel, a instanțelor provinciale și a instanțelor teritoriale (Monitorul Oficial 2012, item 1223).
Instanțele provinciale au competență în cauzele privind recunoașterea hotărârilor instanțelor din statele membre ale UE în Polonia [articolul 11511 alineatul (1) din Codul de procedură civilă], în cazul în care o hotărâre a fost pronunțată înainte ca statul în care a fost pronunțată aceasta să adere la Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor de întreținere (JO L 331, 16.12.2009, p. 17).
Hotărârile pronunțate în străinătate după data de 18 iunie 2011 în state membre ale UE, altele decât Croația, Danemarca și Regatul Unit, trebuie să fie declarate executorii de către o instanță districtuală în temeiul articolului 115311 din Codul de procedură civilă.
6 Ca reclamant, trebuie să folosesc un intermediar pentru a iniția o acțiune în justiție (de exemplu, un avocat, o autoritate centrală sau locală etc.)? În caz negativ, ce procedură se aplică?
Reprezentarea de către un avocat nu este necesară în cauzele privind obligația de întreținere. Părțile pot acționa în nume propriu sau prin intermediari specialiști.
A se vedea punctele 7 și 20 pentru informații detaliate cu privire la posibilitatea de a beneficia de un avocat numit din oficiu, care să acționeze în numele persoanei care beneficiază de întreținere.
7 Trebuie să plătesc taxe judiciare pentru inițierea unei acțiuni în justiție? În caz afirmativ, care este nivelul acestor taxe? Dacă mijloacele mele financiare sunt insuficiente, pot beneficia de asistență juridică pentru a suporta cheltuielile de judecată?
În conformitate cu legislația poloneză, partea care solicită întreținere și pârâtul într-o cauză privind reducerea cuantumului întreținerii sunt scutiți de la cheltuielile de judecată [articolul 96 alineatul (1) punctul (2) din Legea din 28 iulie 2005 privind cheltuielile de judecată în cauzele civile (Monitorul Oficial 2005, nr. 167, item1398, cu modificările ulterioare)]. Aceștia sunt scutiți integral, ceea ce înseamnă că nu suportă cheltuieli de judecată, cheltuieli pentru introducerea unei căi de atac sau cheltuieli de executare.
De asemenea, partea care beneficiază de scutirea de plata cheltuielilor de judecată poate să solicite asistență juridică gratuită sub forma unui avocat numit din oficiu. În cazul în care cererea de desemnare a unui avocat este acceptată, onorariul avocatului este plătit de oponentul părții care beneficiază de avocat din oficiu. În cazul în care partea beneficiară este căzută în pretenții, onorariul avocatului este suportat de Trezoreria de stat.
Drepturile resortisanților statelor membre în această privință sunt reglementate de Legea din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene (Monitorul Oficial 2005, nr. 10, item 67, astfel cum a fost modificată). Informații cu privire la legea respectivă se regăsesc în informațiile furnizate de Polonia privind asistența juridică gratuită.
8 Ce tip de indemnizație de întreținere îmi poate acorda instanța? Cum se calculează cuantumul indemnizației de întreținere? Se poate modifica hotărârea instanței în cazul în care intervin schimbări privind costurile legate de trai sau circumstanțele familiale? În caz afirmativ, în ce mod se poate modifica hotărârea instanței (de exemplu, există un sistem automat de indexare)?
Cuantumul indemnizației de întreținere depinde de veniturile și de capacitatea financiară a persoanei obligate la plata întreținerii și de nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere. Nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere includ tot ceea ce este necesar pentru subzistența sa, atât din punct de vedere material, cât și spiritual (nevoi culturale și spirituale). Nevoile minorilor includ, de asemenea, costurile legate de educația acestora. Atunci când se evaluează venitul și capacitatea financiară a persoanelor obligate la plata indemnizației de întreținere, nu se ia în considerare venitul pe care acestea îl câștigă efectiv, ci venitul pe care l-ar putea obține în cazul în care își utilizează integral capacitatea de câștig. Aceasta înseamnă că se poate impune plata întreținerii inclusiv unui șomer care nu are un venit regulat, iar plățile vor fi puse în aplicare.
În cazul în care intervine o schimbare a împrejurărilor, se poate solicita modificarea hotărârii judecătorești sau a acordului în materie de întreținere. Oricare dintre părțile unei obligații de întreținere poate solicita o astfel de modificare. În funcție de circumstanțele de fapt, o parte poate solicita anularea obligației de întreținere, precum și creșterea sau scăderea indemnizației de întreținere. Valoarea indemnizației poate fi modificată în cazul în care nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere sau capacitatea de câștig a persoanei obligate să plătească indemnizația de întreținere a crescut sau a scăzut.
Nu există o sumă fixă pentru indemnizația de întreținere în Polonia și aceasta nu se calculează ca procent fix din veniturile persoanei plătitoare. În 2014, salariul minim brut era de 1 680 PLN (aproximativ 400 EUR). În 2013, salariul mediu brut era de 3 650 PLN (aproximativ 900 EUR) pe lună. În practică, în majoritatea cazurilor, valoarea indemnizației de întreținere acordate de instanțe variază între 300 PLN și 1 000 PLN pe lună pentru un copil. Cuantumul indemnizației de întreținere nu face obiectul indexării automate în funcție de vârsta copilului sau de nivelul inflației.
9 În ce mod și cui se plătește indemnizația de întreținere?
Persoana numită debitor într-un titlu executoriu este obligată să plătească indemnizație de întreținere. De regulă, întreținerea stabilită în Polonia se plătește în zloți polonezi reprezentantului legal al minorului (în numerar sau prin transfer bancar), în fiecare lună, în general, înainte de data de 10 a lunii. În cazul unei întârzieri a plății, hotărârile judecătorești prevăd dobânzi legale (la o rată de 13 % pe an începând din 2008) aplicate sumei restante (conform informațiilor furnizate de Polonia privind dobânda legală).
Prin urmare, în principiu, o obligație de întreținere este suportată exclusiv de către persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere. În cazul în care persoana respectivă nu plătește în mod benevol, beneficiarul întreținerii poate solicita autorității competente în materie de executare (de regulă, un executor judecătoresc) începerea procedurii de executare silită. Executarea silită poate fi inițiată, de asemenea, din oficiu, la cererea instanței de prim grad de jurisdicție care a emis hotărârea de stabilire a cuantumului pensiei de întreținere. Persoana care beneficiază de întreținere poate, de asemenea, să transmită ordinul de executare angajatorului debitorului sau instituției care plătește pensia debitorului și să solicite reținerea sumelor corespunzătoare întreținerii din remunerația debitorului. O astfel de solicitare este obligatorie pentru agenția de plăți.
Executarea creanței cu ajutorul bunurilor imobile ale debitorului necesită o cerere separată.
10 Dacă persoana vizată (debitorul) nu plătește de bună voie indemnizația de întreținere, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească?
În cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol, acesta poate fi obligat să facă acest lucru (a se vedea punctul 9).
De asemenea, conform articolului 209 din Codul penal, refuzul constant de a plăti indemnizația de întreținere reprezintă o infracțiune care se pedepsește cu amendă, cu măsuri neprivative de libertate sau cu închisoare de până la doi ani.
Articolul 5 alineatul (3) punctul (3) din Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care beneficiază de întreținere (Monitorul Oficial 2009, nr. 1, item 7, cu modificările ulterioare) prevede că autoritatea competentă poate cere suspendarea permisului de conducere al debitorului.
În cazul în care executarea nu este încununată de succes, executorul judecătoresc poate solicita înscrierea debitorului în registrul debitorilor insolvabili.
11 Vă rugăm să descrieți pe scurt eventualele limite ale procesului de executare, în special eventualele norme legate de protecția debitorilor și termenele de prescripție sau de decădere care se aplică în sistemul juridic din țara dumneavoastră
În conformitate cu articolul 1083 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, plățile restante aferente obligației de întreținere pot fi acoperite în întregime prin poprirea unui cont bancar.
În conformitate cu articolul 833 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, remunerația obținută în schimbul muncii prestate face obiectul executării în măsura specificată în Codul muncii. De regulă, poate fi poprită o proporție de 60 % din salariu. O proporție de până la trei cincimi din sumele acordate de Trezoreria de stat pentru scopuri speciale, în special granturi și sprijin, poate fi, de asemenea, poprită [articolul 831 alineatul (1) punctul (2) din Codul de procedură civilă].
În conformitate cu articolul 829 din Codul de procedură civilă, următoarele bunuri, în special, nu fac obiectul executării silite:
- articolele de uz gospodăresc și articole de îmbrăcăminte de zi cu zi esențiale pentru debitor și membrii dependenți ai familiei sale, precum și îmbrăcămintea necesară în vederea prestării de servicii sau în vederea realizării activității profesionale;
- instrumente și alte obiecte necesare pentru debitor în scopul de a exercita o activitate remunerată, cu excepția autovehiculelor;
- stocuri de alimente și de combustibil necesare debitorului și membrilor dependenți ai familiei sale timp de o lună;
- sumele necesare pentru întreținerea debitorului și a familiei sale timp de două săptămâni;
- obiectele necesare pentru studii, documente personale, decorațiuni, obiecte utilizate pentru practici religioase și obiectele din viața de zi cu zi care nu ar putea fi vândute decât la un preț considerabilmai mic decât valoarea lor, dar care au o valoare de utilizare semnificativă pentru debitor.
De asemenea, articolul 831 din Codul de procedură civilă prevede că, în special pentru prestațiile de asistență socială, în sensul Legii din 12 martie 2004 privind asistența socială (Monitorul Oficial 2013, item 182, cu modificările ulterioare) și creanțele datorate debitorului de la bugetul de stat sau din Fondul Național de Sănătate (Narodowy Fundusz Zdrowia) pentru furnizarea de prestații medicale în sensul Legii din 27 august 2004 privind prestațiile medicale finanțate din fonduri publice (Monitorul Oficial 2008, nr. 164, item 1027, cu modificările ulterioare), înainte ca prestațiile respective să fi fost furnizate, o proporție de până la 75 % din fiecare plată nu face obiectul executării.
Articolul 137 alineatul (1) din Codul familiei și al tutelei prevede că creanțele de întreținere fac obiectul unui termen de prescripție de trei ani.
Articolul 121 alineatul (1) din Codul civil prevede că termenul de prescripție nu începe să curgă și, în cazul în care a început să curgă, este suspendat pentru creanțele copiilor împotriva părinților pe întreaga durată a autorității părintești.
În cazul în care debitorul contestă validitatea obligației de întreținere față de un copil adult, un executor judecătoresc poate cere reclamantului să furnizeze un certificat prin care să confirme că își continuă studiile, nu are venituri sau este supus unui tratament medical și, prin urmare, are nevoie în continuare de sprijinul financiar al debitorului.
12 Există un organism sau o autoritate care mă poate sprijini în încercarea de a obține indemnizație de întreținere?
Astfel cum se menționează la punctul 4, o cerere de întreținere poate fi depusă în numele beneficiarului de către, printre alții, administratorii centrelor de asistență socială, anumite organizații sociale, reprezentanți ai autorităților publice la nivel local responsabili de asistență socială și, în unele cazuri, de asemenea, procurori. Astfel de entități pot sprijini reclamantul, de asemenea, prin participarea la proceduri de întreținere care sunt deja în curs de desfășurare. Rolul lor este să sprijine persoana care beneficiază de întreținere în cadrul procedurilor în fața unei instanțe.
Instanțele provinciale sprijină beneficiarii întreținerii să depună cereri pentru recuperarea pensiei de întreținere din străinătate.
13 Este posibil ca anumite organizații (publice sau private) să facă plăți în parte sau în totalitate în locul debitorului obligației de întreținere?
Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care beneficiază de întreținere (Monitorul Oficial 2009, nr. 1, item 7, astfel cum a fost modificată) stabilește normele pentru asistența acordată de stat persoanelor care au dreptul la întreținere în cazurile în care executarea nu este încununată de succes.
Se pot obține alocații din Fondul pentru întreținere numai dacă venitul pe membru de familie nu depășește 725 PLN (aproximativ 170 EUR) pe lună. Pentru aceasta se depune o cerere la biroul local sau municipal care are jurisdicție asupra domiciliului persoanei care beneficiază de întreținere.
Cu toate acestea, în cazul în care persoana îndreptățită să primească un avans din întreținere locuiește într-o instituție care furnizează servicii de întreținere non-stop (de exemplu, un centru de asistență socială, un centru educațional și de îngrijire, un centru de detenție pentru tineri sau un centru pentru arestarea preventivă) sau la o familie substitutivă, este căsătorită sau are un copil și are dreptul la o prestație familială, avansul nu se mai acordă persoanei respective.
Legea menționată se aplică numai în cazul în care persoana care beneficiază de întreținere are domiciliul în Polonia, pe durata perioadei în care sunt acordate avansuri.
Mai multe informații sunt disponibile la adresa: http://www.mpips.gov.pl/wsparcie-dla-rodzin-z-dziecmi/fundusz-alimentacyjny/swiadczenia-z-funduszu-alimentacyjnego/
14 În cazul în care locuiesc în acest stat membru, iar debitorul își are reședința în altă țară:
În cazul în care debitorul are domiciliul în străinătate, iar persoana care beneficiază de întreținere are domiciliul în Polonia, instanța provincială competentă de la domiciliul beneficiarului întreținerii sprijină persoana în cauză să depună o cerere de întreținere, furnizându-i toate informațiile și asistența necesare pentru a completa documentele necesare și verificând dacă cererea este corectă din punct de vedere formal.
14.1 Pot beneficia de asistența unei autorități sau a unei organizații private în acest stat membru?
Da.
14.2 În caz afirmativ, ce autoritate sau ce organizație privată poate fi contactată?
Partea A a unei cereri prezentate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere este completată de o instanță provincială.
| Sąd Okręgowy |
Adres do korespondencji |
Tel ++48 |
Faks ++48 |
Poczta elektroniczna |
| Sąd Okręgowy w Białymstoku |
ul. Marii Skłodowskiej-Curie 1 15-950 Białystok |
85 7459220 |
85 7424640 |
oz@bialystok.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Bielsku-Białej |
ul. Cieszyńska 10 43-300 Bielsko-Biała |
33 4990424 33 4990488 |
33 4990488 |
bpokusa@bielsko-biala.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Bydgoszczy |
ul. Wały Jagiellońskie 2 85-128 Bydgoszcz |
52 3253155 |
52 3253255 |
oz@bydgoszcz.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Częstochowie |
ul. Dąbrowskiego 23/35 42-200 Częstochowa |
34 3684425 |
34 3684427 34 3684708 |
prezes@czestochowa.so.gov.pl so.czestochowa@czestochowa.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Elblągu |
pl. Konstytucji 1 82-300 Elbląg |
55 6112409 55 6112408 |
55 6112215 |
oddzial.administracyjny@elblag.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Gdańsku |
ul. Nowe Ogrody 30/34 80-803 Gdańsk |
58 3213141 58 3213119 |
58 3213140 58 3213119 |
section.oz@gdansk.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Gliwicach |
ul. Kościuszki 15 44-100 Gliwice |
32 3380052 |
32 3380102 |
oz@gliwice.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Gorzowie Wielkopolskim |
ul. Mieszka I 33 66-400 Gorzów Wielkopolski |
95 7256718 |
95 7202807 95 7256790 |
msamolak@gorzow-wlkp.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Jeleniej Górze |
ul. Wojska Polskiego 56 58-500 Jelenia Góra |
75 6415113 |
75 6415113 |
oz@jelenia-gora.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Kaliszu |
al. Wolności 13 62-800 Kalisz |
62 7657700 |
62 7574936 |
administracja2@kalisz.so.gov.pl administracja@kalisz.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Katowicach |
ul. Francuska 38 40-028 Katowice |
32 6070183 32 6070498 |
32 6070184 32 6070211 |
obrot_zagraniczny@katowice.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Kielcach |
ul. Seminaryjska 12 a 25-372 Kielce |
41 3402320 41 3402320 |
41 3402320 41 3402320 |
oz@kielce.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Koninie |
ul. Energetyka 5 62-510 Konin |
63 2451443 63 2423022 +172 |
63 2426569 |
oz@konin.so.gov.pl administracja@konin.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Koszalinie |
ul. Waryńskiego 7 75-541 Koszalin |
94 3428750 |
94 3428897 |
administracja@koszalin.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Krakowie |
ul. Przy Rondzie 7 31-547 Kraków |
12 6195697 12 6195241 12 6195648 12 6195648 |
12 6195373 |
oz@krakow.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Krośnie |
ul. Sienkiewicza 12 38-400 Krosno |
13 4373671 |
13 4373673 |
Obrot.zagr@krosno.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Legnicy |
ul. Złotoryjska 40 59-220 Legnica |
76 7225936 |
76 7225936 76 7225912 |
oz@legnica.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Lublinie |
ul. Krakowskie Przedmieście 43 20-076 Lublin |
81 4601004 |
81 4601004 |
mstec@so.lublin.gov.pl mzarzeczny@so.lublin.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Łomży |
ul. Dworna 16 18-400 Łomża |
86 2163807 |
86 2166753 |
sekretariat@lomza.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Łodzi |
pl. Dąbrowskiego 5 90-921 Łódź |
42 6778799 |
42 6778978 |
oz@lodz.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Nowym Sączu |
ul. Pijarska 3 33-300 Nowy Sącz |
18 4482145 |
|
alimenty@nowy-sacz.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Olsztynie |
Ul. Dąbrowszczaków 44A 10-001 Olsztyn |
89 5216049 |
89 5216160 |
oz@olsztyn.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Opolu |
pl. Daszyńskiego 1 45-064 Opole |
77 5418134 |
|
Obrot.zagr@opole.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Ostrołęce |
ul. Gomulickiego 5 07-410 Ostrołęka |
29 7650130 |
29 7650181 |
sekretariat@ostroleka.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Piotrkowie Trybunalskim |
ul. Słowackiego 5 97-300 Piotrków Trybunalski |
44 6494121 44 6494159 |
44 6478919 |
administracja@piotrkow-tryb.so.gov.pl biblioteka@piotrkow-tryb.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Płocku |
pl. Narutowicza 4 09-404 Płock |
24 2697220 24 2697220 24 2697364 |
24 2625253 |
so.plock.oz@plock.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Poznaniu |
al. Marcinkowskiego 32 61-745 Poznań |
61 8566205 |
61 8528751 |
opzagr@poznan.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Przemyślu |
ul. Konarskiego 6 37 - 700 Przemyśl |
16 6761336 |
16 6761353 |
m.telega@przemysl.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Radomiu |
ul. Marszałka J. Piłsudskiego 10 26-600 Radom |
48 3680288 |
48 3680287 |
wizytacje@radom.so.gov.pl wizytacja@radom.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Rzeszowie |
pl. Śreniawitów 3 35-959 Rzeszów |
17 8756394 |
17 8756349 |
e.czudec@rzeszow.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Siedlcach |
ul. Sądowa 2 08-110 Siedlce |
25 6407846 |
25 6407812 |
poczta@siedlce.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Sieradzu |
al. Zwycięstwa 1 98-200 Sieradz |
43 8266650 43 8266607 43 8271287 |
43 8271014 |
sekretariat@sieradz.so.gov.pl administracja@sieradz.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Słupsku |
ul. Zamenhofa 7 76-200 Słupsk |
59 8469422 59 8469424 |
59 8469424 |
rzecznik.prasowy@slupsk.so.gov.pl poczta@slupsk.so.gov.pl administracja@slupsk.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Suwałkach |
ul. Waryńskiego 45 16-400 Suwałki |
87 5631213 |
87 5631303 |
oz@suwalki.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Szczecinie |
ul. Kaszubska 42 70-952 Szczecin |
91 4830147 91 4830170 91 4830170 |
91 4830170 91 4830170 91 4830170 |
administracyjny@szczecin.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Świdnicy |
pl. Grunwaldzki 14 58-100 Świdnica |
74 8518 287 |
71 8518270 |
sekretarz@swidnica.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Tarnobrzegu |
ul. Sienkiewicza 27 39-400 Tarnobrzeg |
15 8234880+425 |
|
rojek@tarnobrzeg.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Tarnowie |
ul. J. Dąbrowskiego 27 33-100 Tarnów |
14 6887409 |
|
sad_okregowy@tarnow.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Toruniu |
ul. Piekary 51 87-100 Toruń |
56 6105609 |
|
oz@so.torun.pl |
| Sąd Okręgowy w Warszawie |
al. Solidarności 127 00-951 Warszawa |
22 6544443 |
22 6544411 |
karcz.19wiz@warszawa.gov.pl a.kowalczyk@warszawa.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy Warszawa-Praga w Warszawie |
al. Solidarności 127 00-951 Warszawa |
22 4404040 |
22 4401066 |
oz@warszawapraga.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy we Włocławku |
ul. Wojska Polskiego 22 87-800 Włocławek |
54 4120353 |
54 4118575 |
oz@wloclawek.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy we Wrocławiu |
ul. Sądowa 1 50-950 Wrocław |
71 3704391 |
71 3704391 |
oz@wroclaw.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Zamościu |
ul. Akademicka 1 22-400 Zamość |
84 6382970 84 6393 359 |
84 6382970 84 6393359 |
prezes@zamosc.so.gov.pl |
| Sąd Okręgowy w Zielonej Górze |
pl. Słowiański 1 65-958 Zielona Góra |
68 3220221 |
68 3220193 |
oz@zielona-gora.so.gov.pl |
15 În cazul în care locuiesc în altă țară, iar debitorul locuiește în acest stat membru:
15.1 Pot să adresez o cerere în mod direct unei astfel de autorități sau organizații private în acest stat membru?
Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere nu impune ca cererile să fie depuse la autoritatea centrală a statului în care locuiesc reclamanții. Cererile pot fi trimise direct instanței poloneze competente (cerințele formale stabilite în capitolele IV și VI din regulament și în Codul de procedură civilă sunt astfel îndeplinite).
Detalii privind agențiile de transmitere sunt disponibile la adresa:
http://bip.ms.gov.pl/pl/ministerstwo/wspolpraca-miedzynarodowa/alimenty/
Agențiile de transmitere din alte state menționate în declarațiile anexate la regulament furnizează persoanei care beneficiază de întreținere toate informațiile necesare, o sprijină să completeze documentele solicitate, verifică dacă cererea persoanei respective este corectă din punct de vedere formal și o transmit către un alt stat.
15.2 În caz afirmativ, cum pot contacta această autoritate sau această organizație privată și ce tip de asistență îmi poate fi acordată?
În cazul în care o instanță a instituit o obligație de întreținere și cauza intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 4/2009, un reclamant cu domiciliul în străinătate poate utiliza procedura prevăzută în regulament, se poate adresa agenției de transmitere competente din țara în care acesta își are reședința sau poate prezenta instanței competente o cerere de încuviințare a executării unei hotărâri pronunțate într-un alt stat (a se vedea punctul 5). Cererile de executare silită se depun la biroul oricărui executor judecătoresc.
În cazul în care Polonia și țara în care își are reședința solicitantul sunt părți la o convenție sau la un acord bilateral privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în cauze privind întreținerea, se acordă asistență în materie în măsura specificată în acordul respectiv. De regulă, acordurile bilaterale prevăd sesizarea directă a unei instanțe poloneze sau sesizarea unei astfel de instanțe prin intermediul unei instanțe din țara în care s-a pronunțat hotărârea. În cel din urmă caz, cererile sunt transmise prin intermediul autorităților centrale, care sunt, cel mai frecvent, Ministerul Justiției sau alte autorități care intră sub incidența Convenției de la New York:
http://treaties.un.org/doc/Publication/MTDSG/Volume%20II/Chapter%20XX/XX-1.en.pdf
Detalii cu privire la instanțe sunt disponibile la adresa:
http://bip.ms.gov.pl/pl/rejestry-i-ewidencje/lista-sadow-powszechnych/
și detalii cu privire la executorii judecătorești sunt disponibile la adresa: http://komornik.pl/
16 Aplică acest stat membru Protocolul de la Haga din 2007?
Da, începând cu 18 iunie 2011.
17 În caz negativ, care este legea aplicabilă obligațiilor de întreținere în temeiul normelor sale de drept internațional privat? Care sunt normele de drept internațional privat aplicabile?
Nu se aplică.
18 Care sunt normele în materie de acces la justiție în cazurile transfrontaliere în interiorul UE, având în vedere structura capitolului V din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?
Normele aplicabile în Polonia sunt dispozițiile Legii din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene (Monitorul Oficial 2005, nr. 10, item 67, astfel cum a fost modificată) și Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii (JO L 26/41, 31.1.2003, p. 90), care completează dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii privind cheltuielile de judecată în cauze civile. Partea care speră să obțină o anumită formă de asistență (de exemplu desemnarea unui avocat, traducerea unor documente, rambursarea cheltuielilor de deplasaere) ar trebui să informeze clar instanța cu privire la acest lucru utilizând un formular UE (https://e-justice.europa.eu/content_legal_aid_forms-157-pl.do) sau un formular polonez (http://ms.gov.pl/pl/dzialalnosc/broszury-i-publikacje/obywatel-w-postepowaniu-cywilnym/).
19 Care sunt măsurile adoptate de acest stat membru pentru asigurarea funcționării activităților menționate la articolul 51 din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?
Legea de modificare a Codului de procedură civilă și a altor acte legislative (Monitorul Oficial 2011, nr. 129, item 735), în temeiul căreia autoritatea centrală din Polonia poate solicita autorității cu competență asupra debitorului să desfășoare o anchetă privind întreținerea, a fost adoptat la 28 aprilie 2011. În cazul în care debitorul sau participantul nu poate fi localizat, Ministerul Justiției consultă registrele și evidențele centrale și locale cu scopul de a determina instanța judecătorească competentă sau executorul judecătoresc competent sau cu scopul de a răspunde unei cereri de instituire a unor măsuri specifice. În prezent, nu se prevăd modificări ale temeiurilor juridice, ale finanțării și ale personalului autorității centrale în vederea asigurării funcționării activităților descrise la articolul 51.
