Obligațiile de întreținere

1 Ce înseamnă conceptele „întreținere” și „obligație de întreținere” în practică? Care sunt categoriile de persoane care trebuie să plătească indemnizație de întreținere unei alte persoane?

În conformitate cu articolul 128 din Codul familiei și al tutelei, o „obligație de întreținere” este o obligație impusă rudelor de sânge în linie ascendentă și descendentă, precum și fraților și surorilor, de a furniza mijloace de subzistență (inclusiv îmbrăcăminte, hrană, locuință, combustibil și medicamente) și, dacă este necesar, mijloace pentru educație (inclusiv preocuparea pentru dezvoltarea fizică și mentală și asigurarea accesului la educație și cultură).

„Întreținerea” constituie o indemnizație în bani sau în natură. În cazul copiilor, aceasta acoperă, de asemenea, contribuția personală la educarea acestora și munca într-o gospodărie comună în conformitate cu o obligație de întreținere.

„Creanța de întreținere” este dreptul unei persoane de a solicita îndeplinirea unei obligații de întreținere față de persoana în cauză sau față de o altă persoană.

De regulă, obligația de întreținere rezultă din diferite tipuri de relații de familie. În funcție de tipul de relație de familie, dreptul polonez distinge următoarele tipuri de obligații de întreținere:

1. obligația de întreținere între rude (întreținerea copiilor este o formă specifică a acestei obligații): În cazul rudelor, numai persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul la întreținere. Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt încă în măsură să se întrețină singuri, cu excepția cazului în care venitul rezultat din bunurile copilului este suficient pentru a acoperi costurile legate de întreținerea și educația sa. Copiii cu vârsta peste 18 ani nu mai au dreptul la întreținere, cu excepția cazului în care doresc să își continue studiile și rezultatele lor până la acel moment justifică această alegere sau cu excepția cazului în care obligația de întreținere ar trebui menținută din cauza stării de sănătate sau a situației personale a copiilor. În plus, părinții nu sunt obligați să plătească indemnizație de întreținere copiilor care au peste 18 ani și, deși sunt pregătiți pentru încadrarea în muncă, încep studii și ulterior le neglijează, nu fac progrese satisfăcătoare, nu obțin note de trecere și nu promovează examenele în termenele prevăzute și, din aceste motive, nu reușesc să își finalizeze studiile în perioada specificată pentru programul lor de studiu.

În cazul în care este imposibil să se obțină o indemnizație de întreținere sau dacă obținerea acesteia presupune dificultăți excesive, alte rude pot fi obligate la plata indemnizației de întreținere (de exemplu, bunicii copilului care sunt părinții unui debitor care se ascunde);

2. obligația care decurge din adopție: În cazul în care adopția creează exclusiv o relație între adoptator și persoana adoptată, obligația de întreținere a adoptatorului față de persoana adoptată are întâietate față de obligația de întreținere a rudelor în linie ascendentă și a fraților și surorilor persoanei adoptate față de persoana respectivă, în timp ce obligația de întreținere a persoanei adoptate față de rudele sale în linie ascendentă și față de frații și surorile sale este pe ultimul loc. În caz contrar, normele prevăzute la punctul 1 se aplică persoanei adoptate;

3. obligația existentă între persoane înrudite prin alianță (mama vitregă, tatăl vitreg, copiii vitregi): Numai persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare au dreptul la întreținere, cu condiția ca, în situația în cauză, impunerea unei obligații de întreținere să fie conformă cu principiile interacțiunii sociale. În conformitate cu legislația și jurisprudența din Polonia, termenul „dificultăți financiare” înseamnă incapacitatea unei persoane de a-și satisface nevoile rezonabile din propriile resurse și prin propriile eforturi;

4. obligația existentă între soți în timpul căsătoriei: – membrii familiei pot invoca dreptul la un „nivel de trai egal” pentru toți membrii familiei. În conformitate cu articolul 27 din Codul familiei și al tutelei, ambii soți sunt obligați, în funcție de abilitățile lor și de capacitățile lor de câștig și finanțare, să ajute la satisfacerea nevoilor familiei stabilite prin relația lor. Această obligație poate fi, de asemenea, considerată îndeplinită integral sau parțial sub forma unor eforturi personale pentru creșterea copiilor și îngrijirea gospodăriei comune;

5. obligația existentă între soți după desfacerea căsătoriei: În cazul în care unul dintre soți a fost considerat singurul responsabil pentru destrămarea căsătoriei, iar divorțul determină o deteriorare substanțială a situației financiare a celuilalt soț, acesta din urmă poate solicita să i se îndeplinească nevoile rezonabile, chiar dacă persoana respectivă nu se confruntă cu dificultăți financiare. În alte cazuri, un soț/o soție care se confruntă cu dificultăți financiare poate solicita întreținere din partea fostei soții/fostului soț în funcție de nevoile sale rezonabile și de câștigurile și capacitățile financiare ale fostului soț/fostei soții. Obligația de întreținere încetează în cazul în care soțul/soția care beneficiază de întreținere se recăsătorește. Cu toate acestea, în cazul în care un soț divorțat care nu a fost considerat responsabil de destrămarea căsătoriei este obligat să plătească indemnizație de întreținere, obligația de întreținere expiră, de asemenea, la cinci ani de la pronunțarea hotărârii de divorț, cu excepția cazului în care instanța prelungește perioada specificată de cinci ani, la cererea persoanei care beneficiază de întreținere, din cauza unor circumstanțe excepționale;

6. obligația tatălui unui copil născut în afara căsătoriei față de mama copilului: Un tată care nu este soțul mamei trebuie să contribuie, în conformitate cu situația sa, la costurile asociate cu sarcina și nașterea, precum și la costurile întreținerii mamei pentru o perioadă de trei luni după naștere. În cazul în care există motive importante în acest sens, mama poate solicita ca tatăl să contribuie la costurile sale de întreținere pentru o perioadă mai mare de trei luni.

2 Până la ce vârstă poate beneficia un copil de indemnizație de întreținere? Normele în materie de întreținere în cazul minorilor sunt diferite de cele aplicabile adulților?

Părinții sunt obligați să plătească o indemnizație de întreținere copiilor care nu sunt capabili încă să se întrețină singuri. Întrucât copiii sunt obligați să își continue educația până la vârsta de 18 ani, aceștia au, de regulă, dreptul la întreținere până când împlinesc vârsta majoratului sau chiar până la finalizarea studiilor de masterat sau a studiilor profesionale superioare.

Alocațiile plătite din Fondul de stat pentru întreținere sunt acordate persoanelor îndreptățite să le primească, până la împlinirea vârstei de 18 ani. Persoanele respective au dreptul la alocații până când împlinesc vârsta de 25 de ani dacă își continuă educația în școli și instituții de învățământ superior, sau pe perioadă nelimitată în cazul în care au fost declarate persoane cu handicap grav.

3 Trebuie să mă adresez unei autorități sau unei instanțe pentru a obține indemnizația de întreținere? Care sunt principalele elemente ale procedurii?

Da, sunt posibile următoarele situații:

1. persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol;
2. părțile ajung la un acord privind obligația de întreținere;
3. în cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația, se solicită plata întreținerii în fața instanței districtuale (sąd rejonowy) competente din raza domiciliului persoanei care beneficiază de întreținere (articolul 32 din Codul de procedură civilă) sau a domiciliului pârâtului [articolul 27 alineatul (1) din Codul de procedură civilă] sau o astfel de cerere este formulată în cursul procedurii de divorț sau de separare desfășurate în fața unei instanțe regionale (sąd okręgowy).

Cererea este scutită de taxa judiciară. Cu toate acestea, cererea ar trebui să îndeplinească cerințele unui memoriu, și anume trebuie să indice numele instanței sesizate; numele și prenumele părților, ale reprezentanților și avocaților lor; tipul de memoriu; o descriere clară a solicitării; valoarea creanței; o descriere a faptelor care justifică solicitarea și, dacă este necesar, justificarea competenței instanței, de asemenea; semnătura părții sau a reprezentantului legal sau a mandatarului (trebuie să fie anexată procura); o listă a anexelor; domiciliul sau sediul părților, reprezentanții legali ai acestora și mandatarii; și o descriere a creanței. Memoriile ulterioare trebuie să conțină numărul de dosar.

4 Cererea poate fi depusă în numele unei rude (în caz afirmativ, până la ce grad) sau al unui copil?

Următoarele persoane pot depune o cerere de întreținere în numele persoanei îndreptățite să primească întreținere:

• un mandatar (pe lângă avocat și consilierul juridic, următoarele persoane pot îndeplini funcția de mandatar: părinții, soțul, frații, rudele în linie ascendentă sau persoanele legate de beneficiarul întreținerii prin adopție, precum și o persoană care gestionează bunurile persoanei îndreptățite la întreținere);
• un reprezentant al unei autorități publice locale responsabile cu asistența socială {în conformitate cu Legea din 12 martie 2004 privind asistența socială [Monitorul Oficial (Dziennik Ustaw) 2004, nr. 64, poziția 593], aceștia sunt administratorii centrelor municipale de asistență socială sau ai centrelor districtuale de asistență pentru familii};
• Articolul 61 alineatul (1) paragraful (1) din Codul de procedură civilă prevede că organizațiile neguvernamentale pot, în cadrul atribuțiilor lor statutare, să inițieze proceduri de întreținere sub rezerva consimțământului scris al unei persoane fizice;
• un procuror, în cazul în care acest lucru este necesar în scopul de a impune respectarea statului de drept și a interesului public.

Reprezentanții legali acționează în numele minorilor care beneficiază de întreținere. Cu toate acestea, după ce devin majori, copiii trebuie să acționeze pe cont propriu.

Cu excepția cazului în care un partener sau o cunoștință a persoanei care beneficiază de întreținere este una dintre persoanele enumerate mai sus, aceștia nu pot acționa în numele persoanei care are dreptul la întreținere.

5 Dacă intenționez să inițiez o acțiune în justiție, cum pot afla care este instanța competentă?

Conform Codului de procedură civilă, instanțele districtuale dețin competența materială în cauzele legate de întreținere. Competența teritorială este determinată în funcție de domiciliul persoanei care are dreptul la întreținere sau al pârâtului. Instanțele care au în raza lor teritorială anumite municipalități sunt specificate în Regulamentul Ministrului Justiției din 28 decembrie 2018 privind stabilirea sediilor și a competenței curților de apel, a instanțelor provinciale și a celor teritoriale și a sferei competenței acestora (Monitorul Oficial din 2018, poziția 2548).

Instanțele provinciale au competență în cauzele privind recunoașterea hotărârilor instanțelor din statele membre ale UE în Polonia [articolul 1151¹ alineatul (1) din Codul de procedură civilă], în cazul în care o hotărâre a fost pronunțată înainte ca statul în care a fost pronunțată aceasta să adere la Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor de întreținere (JO L 331, 16.12.2009, p. 17).

În conformitate cu articolul 1153¹⁴ din Codul de procedură civilă modificat, în Republica Polonă există următoarele titluri executorii:

1. hotărârile pronunțate de instanțele din statele membre ale UE și tranzacțiile și documentele oficiale emise de statele respective și care fac obiectul Regulamentului nr. 1215/2012, dacă acestea sunt executorii;
2. hotărârile pronunțate de instanțele din statele membre ale UE, tranzacțiile și documentele oficiale emise de statele respective având calitatea de titlu executoriu european;
3. somațiile europene de plată transmise de instanțele din statele membre ale UE al căror caracter executoriu a fost declarat în statele respective în temeiul Regulamentului nr. 1896/2006;
4. hotărârile pronunțate de instanțele din statele membre ale UE în cadrul procedurii europene cu privire la cererile cu valoare redusă și certificate în statele respective în temeiul Regulamentului 861/2007;
5. hotărârile cu privire la aspectele legate de întreținere pronunțate în statele membre ale UE părți la Protocolul de la Haga din 23 noiembrie 2007 privind Legea aplicabilă obligațiilor de întreținere (JO L 331, 16.12.2009, p. 17), precum și tranzacțiile și documentele oficiale privind aspectele legate de întreținere din statele respective în temeiul Regulamentului nr. 4/2009;
6. hotărârile pronunțate în statele membre ale UE care conțin măsurile de protecție din Regulamentul nr. 606/2013, dacă acestea sunt executorii.

6 Ca reclamant, trebuie să folosesc un intermediar pentru a iniția o acțiune în justiție (de exemplu, un avocat, o autoritate centrală sau locală etc.)? În caz negativ, ce procedură se aplică?

Reprezentarea de către un avocat nu este necesară în cauzele privind obligația de întreținere. Părțile pot acționa în nume propriu sau prin intermediari specialiști.

A se vedea punctele 7 și 20 pentru informații detaliate cu privire la posibilitatea de a beneficia de un avocat numit din oficiu, care să acționeze în numele persoanei care beneficiază de întreținere.

7 Trebuie să plătesc taxe judiciare pentru inițierea unei acțiuni în justiție? În caz afirmativ, care este nivelul acestor taxe? Dacă mijloacele mele financiare sunt insuficiente, pot beneficia de asistență juridică pentru a suporta cheltuielile de judecată?

În conformitate cu legislația poloneză, partea care solicită întreținere și pârâtul într-o cauză privind reducerea cuantumului întreținerii sunt scutiți de la plata taxelor judiciare [articolul 96 alineatul (1) punctul (2) din Legea din 28 iulie 2005 privind taxele judiciare în cauzele civile (Monitorul Oficial din 2005, nr. 167, poziția 1398, astfel cum a fost modificată)]. Aceste persoane sunt scutite integral, ceea ce înseamnă că nu suportă cheltuieli de judecată, cheltuieli pentru introducerea unei căi de atac sau cheltuieli de executare.

De asemenea, partea care beneficiază de scutirea de plata taxelor judiciare poate să solicite asistență juridică gratuită sub forma unui avocat numit din oficiu. În cazul în care cererea de desemnare a unui avocat este acceptată, onorariul avocatului este plătit de oponentul părții care beneficiază de avocat din oficiu. În cazul în care partea beneficiară este căzută în pretenții, onorariul avocatului este suportat de Trezoreria de Stat.

Drepturile resortisanților statelor membre în această privință sunt reglementate de Legea din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene și dreptul la asistență în vederea soluționării pe cale amiabilă a unei dispute înainte de a iniția o acțiune civilă (Monitorul Oficial din 2005, nr. 10, poziția 67).

8 Ce tip de indemnizație de întreținere îmi poate acorda instanța? Cum se calculează cuantumul indemnizației de întreținere? Se poate modifica hotărârea instanței în cazul în care intervin schimbări privind costurile legate de trai sau circumstanțele familiale? În caz afirmativ, în ce mod se poate modifica hotărârea instanței (de exemplu, există un sistem automat de indexare)?

Cuantumul indemnizației de întreținere depinde de veniturile și de capacitatea financiară a persoanei obligate la plata întreținerii și de nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere. Nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere includ tot ceea ce este necesar pentru subzistența sa, atât din punct de vedere material, cât și spiritual (nevoi culturale și spirituale). Nevoile minorilor includ, de asemenea, costurile legate de educația acestora. Atunci când se evaluează venitul și capacitatea financiară a persoanelor obligate la plata indemnizației de întreținere, nu se ia în considerare venitul pe care acestea îl câștigă efectiv, ci cel pe care l-ar putea obține în cazul în care și-ar utiliza integral capacitatea de câștig. Aceasta înseamnă că se poate impune plata întreținerii inclusiv unui șomer care nu are un venit regulat, iar plățile vor fi puse în aplicare.

În cazul în care intervine o schimbare a împrejurărilor, se poate solicita modificarea hotărârii judecătorești sau a acordului în materie de întreținere. Oricare dintre părțile unei obligații de întreținere poate solicita o astfel de modificare. În funcție de circumstanțele de fapt, o parte poate solicita anularea obligației de întreținere, precum și creșterea sau scăderea indemnizației de întreținere. Valoarea indemnizației poate fi modificată în cazul în care nevoile rezonabile ale persoanei care beneficiază de întreținere sau capacitatea de câștig a persoanei obligate să plătească indemnizația de întreținere au crescut sau au scăzut.

Nu există o sumă fixă pentru indemnizația de întreținere în Polonia și aceasta nu se calculează ca procent fix din veniturile persoanei plătitoare. În 2014, salariul minim brut era de 1 680 PLN (aproximativ 400 EUR). În 2013, salariul mediu brut era de 3 650 PLN (aproximativ 900 EUR) pe lună. În 2015, salariul minim brut s-a ridicat la 1 750 PLN, în 2016 la 1 850 PLN, iar în 2019 se ridică la 2 250 PLN. În practică, în majoritatea cazurilor, valoarea indemnizației de întreținere acordate de instanțe variază între 300 PLN și 1 000 PLN pe lună pentru un copil. Cuantumul indemnizației de întreținere nu face obiectul indexării automate în funcție de vârsta copilului sau de nivelul inflației.

9 În ce mod și cui se plătește indemnizația de întreținere?

Persoana numită debitor într-un titlu executoriu este obligată să plătească indemnizație de întreținere. De regulă, întreținerea stabilită în Polonia se plătește în zloți polonezi reprezentantului legal al minorului (în numerar sau prin transfer bancar), în fiecare lună, în general înainte de data de 10 a lunii. În cazul unei întârzieri a plății, hotărârile judecătorești prevăd aplicarea unor dobânzi legale (la o rată de 13 % pe an începând din 2008) la suma restantă (conform informațiilor furnizate de Polonia privind dobânda legală).

Prin urmare, în principiu, o obligație de întreținere este suportată exclusiv de persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere. În cazul în care persoana respectivă nu plătește în mod benevol, beneficiarul întreținerii poate solicita autorității competente în materie de executare (de regulă, un executor judecătoresc) începerea procedurii de executare silită. Executarea silită poate fi inițiată, de asemenea, din oficiu, la cererea instanței de prim grad de jurisdicție care a emis hotărârea de stabilire a cuantumului pensiei de întreținere. Persoana care beneficiază de întreținere poate, de asemenea, să transmită ordinul de executare angajatorului debitorului sau instituției care plătește pensia debitorului și să solicite reținerea sumelor corespunzătoare întreținerii din remunerația debitorului. O astfel de solicitare este obligatorie pentru agenția de plăți.

Executarea creanței prin intermediul bunurilor imobile ale debitorului necesită o cerere separată.

10 Dacă persoana vizată (debitorul) nu plătește de bună voie indemnizația de întreținere, ce măsuri pot fi luate pentru a-l determina să plătească?

În cazul în care persoana care trebuie să plătească indemnizația de întreținere nu își îndeplinește obligația de întreținere în mod benevol, aceasta poate fi obligată să facă acest lucru (a se vedea punctul 9).

În plus, în temeiul articolului 209 din Codul penal (Monitorul Oficial din 1997, nr. 88, poziția 553), încălcarea sistematică a obligației de plată a întreținerii este o infracțiune care poate fi pedepsită cu o amendă, măsuri care nu implică privarea de libertate sau închisoare de până la doi ani. Infracțiunea este urmărită penal la solicitarea victimei, a unei instituții de asistență socială sau a unui organism responsabil pentru luarea de măsuri împotriva unui debitor al obligației de întreținere. În cazul în care victimei i s-au acordat prestații sau indemnizații corespunzătoare, care se plătesc în cazul nerespectării obligației de plată a întreținerii, urmărirea se efectuează din oficiu.

Articolul 5 alineatul (3b) punctele (2) și (5) din Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care au dreptul la întreținere (Monitorul Oficial din 2007, nr. 192, poziția 1378) prevede că autoritatea competentă poate cere suspendarea permisului de conducere al debitorului.

În cazul în care executarea nu este încununată de succes, un executor judecătoresc poate solicita înscrierea debitorului în registrul debitorilor insolvabili.

11 Vă rugăm să descrieți pe scurt eventualele limite ale procesului de executare, în special eventualele norme legate de protecția debitorilor și termenele de prescripție sau de decădere care se aplică în sistemul juridic din țara dumneavoastră

În conformitate cu articolul 1083 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, plățile restante aferente obligației de întreținere pot fi acoperite în întregime prin poprirea unui cont bancar.

În conformitate cu articolul 833 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, remunerația obținută în schimbul muncii prestate face obiectul executării în măsura specificată în Codul muncii. De regulă, poate fi poprită o proporție de 60% din salariu. O proporție de până la trei cincimi din sumele acordate de Trezoreria de Stat pentru scopuri speciale, în special subvenții și sprijin, poate fi, de asemenea, poprită [articolul 831 alineatul (1) punctul (2) din Codul de procedură civilă].

În plus, în conformitate cu articolul 829 din Codul de procedură civilă, următoarele bunuri nu fac obiectul executării silite:

1. articolele de uz gospodăresc, așternuturile, lenjeria intimă și articole de îmbrăcăminte de zi cu zi esențiale pentru debitor și membrii dependenți ai familiei sale, precum și îmbrăcămintea strict necesară în vederea prestării de servicii sau în vederea realizării activității profesionale;
2. stocuri de alimente și de combustibil necesare debitorului și membrilor dependenți ai familiei sale timp de o lună;
3. o vacă sau două capre sau trei oi strict necesare pentru a hrăni debitorul și membrii dependenți ai familiei, împreună cu stocurile de furaje și material de așternut până la următoarea recoltă;
4. unelte și alte obiecte strict necesare pentru ca debitorul să desfășoare o activitate lucrativă și materii prime strict necesare pentru producție pentru o perioadă de o săptămână, cu excepția autovehiculelor;
5. în cazul debitorilor care se angajează periodic sau permanent, o sumă de bani corespunzătoare părții din salariu care nu se poate executa pentru perioada până la următoarea scadență, iar în cazul debitorilor fără salariu regulat – o sumă de bani strict necesară pentru subzistența debitorului și a membrilor dependenți ai familiei pentru o perioadă de două săptămâni;
6. obiectele necesare pentru studii, lucrări personale, decorațiuni, obiecte utilizate pentru practica religioasă și obiecte de zi cu zi, care ar putea fi vândute cu mult sub valoarea lor, dar sunt utile debitorului;
7. medicamente în sensul Legii privind produsele farmaceutice din 6 septembrie 2001 (Monitorul Oficial din 2008, nr. 45, poziția 271, astfel cum a fost modificată), strict necesare funcționării instituției medicale în sensul dispozițiilor legale privind asistența medicală pentru o perioadă de trei luni și medicamente strict necesare pentru funcționarea sa în sensul Legii privind medicamentele din 20 mai 2010 (Monitorul Oficial, nr. 107, poziția 679 și Monitorul Oficial din 2011, nr. 102, poziția 586 și nr. 113, poziția 637);
8. articole strict necesare având în vedere invaliditatea debitorului sau a membrilor familiei acestuia.

Ministrul Justiției, în consultare cu ministrul Agriculturii și ministrul Finanțelor, vor specifica, printr-o ordonanță, ce obiecte care aparțin unui fermier nu pot fi supuse executării (articolul 830).

În plus, articolul 831 din Codul de procedură civilă prevede că, în special pentru prestațiile de asistență socială, în sensul Legii din 12 martie 2004 privind asistența socială (Monitorul Oficial din 2013, poziția 182, astfel cum a fost modificată) și creanțele datorate debitorului de la bugetul de stat sau din Fondul Național de Sănătate (Narodowy Fundusz Zdrowia) pentru furnizarea de prestații medicale în sensul Legii din 27 august 2004 privind prestațiile medicale finanțate din fonduri publice (Monitorul Oficial din 2008, nr. 164, poziția 1027, astfel cum a fost modificată), înainte ca prestațiile respective să fi fost furnizate, o proporție de până la 75 % din fiecare plată nu face obiectul executării, cu excepția cazului în care acestea sunt creanțe ale angajaților debitorului sau ale furnizorilor de servicii menționați la articolul 5 alineatul (41) literele (a) și (b) din Legea privind prestațiile de asistență medicală finanțate din fonduri publice din 27 august 2004.

Articolul 137 alineatul (1) din Codul familiei și al tutelei prevede că creanțele de întreținere fac obiectul unui termen de prescripție de trei ani.

Articolul 121 alineatul (1) din Codul civil prevede că termenul de prescripție nu începe să curgă și, în cazul în care a început să curgă, este suspendat în cazul creanțelor copiilor împotriva părinților pe întreaga durată a autorității părintești.

În cazul în care debitorul contestă validitatea obligației de întreținere față de un copil adult, un executor judecătoresc poate cere reclamantului să furnizeze un certificat prin care să confirme că își continuă studiile, nu are venituri sau este supus unui tratament medical și, prin urmare, are nevoie în continuare de sprijinul financiar al debitorului.

12 Există un organism sau o autoritate care mă poate sprijini în încercarea de a obține indemnizație de întreținere

Astfel cum se menționează la punctul 4, o cerere de întreținere poate fi depusă în numele beneficiarului de – printre alții – administratorii centrelor de asistență socială, anumite organizații sociale, reprezentanți ai autorităților publice la nivel local responsabile cu asistența socială și, în unele cazuri, de asemenea, procurori. Astfel de entități pot sprijini reclamantul și prin participarea la procedurile în desfășurare legate de întreținere. Rolul acestora este să sprijine persoana care are dreptul la întreținere în cadrul procedurilor în fața unei instanțe.

Instanțele regionale sprijină beneficiarii întreținerii să depună cereri pentru recuperarea pensiei de întreținere din străinătate.

13 Este posibil ca anumite organizații (publice sau private) să facă plăți în parte sau în totalitate în locul debitorului obligației de întreținere?

Legea din 7 septembrie 2007 privind asistența pentru persoanele care au dreptul la întreținere (Monitorul Oficial din 2009, nr. 1, poziția 7, astfel cum a fost modificată) stabilește normele privind asistența acordată de stat persoanelor care au dreptul la întreținere în cazurile în care executarea nu a reușit.

Indemnizațiile dintr-un fond de întreținere pot fi obținute numai dacă venitul familiei pe fiecare membru nu depășește 725 PLN (aproximativ 170 EUR) pe lună – de la 1 iulie 2019 va fi de 800 PLN [articolul 9 alineatul (2)]. Se depune o cerere la primăria municipiului sau orașului în raza căruia se află reședința persoanei care are dreptul la întreținere.

Cu toate acestea, în cazul în care persoana îndreptățită să primească un avans din întreținere locuiește într-o instituție care furnizează servicii de întreținere non-stop (de exemplu, un centru de asistență socială, un centru educațional și de îngrijire, un centru de detenție pentru tineri sau un centru pentru arestarea preventivă) sau la o familie substitutivă, este căsătorită sau are un copil și are dreptul la o prestație familială, avansul nu se mai acordă persoanei respective.

Legea menționată se aplică numai în cazul în care persoana care beneficiază de întreținere are domiciliul în Polonia, pe durata perioadei în care sunt acordate avansuri.

Mai multe informații sunt disponibile la adresa: http://www.mpips.gov.pl/wsparcie-dla-rodzin-z-dziecmi/fundusz-alimentacyjny/swiadczenia-z-funduszu-alimentacyjnego/

14 În cazul în care locuiesc în acest stat membru, iar debitorul își are reședința în altă țară:

Dacă debitorul își are reședința în străinătate și persoana îndreptățită la întreținere domiciliază în Polonia, instanța regională din raza reședinței persoanei îndreptățite la întreținere o ajută pe acea persoană să depună o cerere de întreținere. Ajutorul constă în furnizarea tuturor informațiilor și asistenței necesare pentru completarea documentelor necesare și verificarea dacă cererea este corectă din punct de vedere formal.

14.1 Pot beneficia de asistența unei autorități sau a unei organizații private în acest stat membru?

Da.

14.2 În caz afirmativ, ce autoritate sau ce organizație privată poate fi contactată?

Partea A a unei cereri depuse în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere este completată de o instanță regională.

Instanța regională	Adresa poștală	Tel ++48	Fax ++48	E-mail
Instanța regională din Białystok	ul. Marii Skłodowskiej-Curie 1 15-950 Białystok	85 7459220	85 7424640	oz@bialystok.so.gov.pl
Instanța regională din Bielsko-Biała	ul. Cieszyńska 10 43-300 Bielsko-Biała	33 4990424 33 4990488	33 4990488	bpokusa@bielsko-biala.so.gov.pl
Instanța regională din Bydgoszcz	ul. Wały Jagiellońskie 2 85-128 Bydgoszcz	52 3253155	52 3253255	oz@bydgoszcz.so.gov.pl
Instanța regională din Częstochowa	ul. Dąbrowskiego 23/35 42-200 Częstochowa	34 3684425	34 3684427 34 3684708	prezes@czestochowa.so.gov.pl so.czestochowa@czestochowa.so.gov.pl
Instanța regională din Elbląg	pl. Konstytucji 1 82-300 Elbląg	55 6112409 55 6112408	55 6112215	oddzial.administracyjny@elblag.so.gov.pl
Instanța regională din Gdańsk	ul. Nowe Ogrody 30/34 80-803 Gdan sk	58 3213141 58 3213119	58 3213140 58 3213119	section.oz@gdansk.so.gov.pl
Instanța regională din Gliwice	ul. Kościuszki 15 44-100 Gliwice	32 3380052	32 3380102	oz@gliwice.so.gov.pl
Instanța regională din Gorzów Wielkopolski	ul. Mieszka I 33 66-400 Gorzów Wielkopolski	95 7256718	95 7202807 95 7256790	msamolak@gorzow-wlkp.so.gov.pl
Instanța regională din Jelenia Góra	ul. Wojska Polskiego 56 58-500 Jelenia Góra	75 6415113	75 6415113	oz@jelenia-gora.so.gov.pl
Instanța regională din Kalisz	al. Wolności 13 62-800 Kalisz	62 7657700	62 7574936	administracja2@kalisz.so.gov.pl administracja@kalisz.so.gov.pl
Instanța regională din Katowice	ul. Francuska 38 40-028 Katowice	32 6070183 32 6070498	32 6070184 32 6070211	obrot_zagraniczny@katowice.so.gov.pl
Instanța regională din Kielce	ul. Seminaryjska 12 a 25-372 Kielce	41 3402320 41 3402320	41 3402320 41 3402320	oz@kielce.so.gov.pl
Instanța regională din Konin	ul. Energetyka 5 62-510 Konin	63 2451443 63 2423022 +172	63 2426569	oz@konin.so.gov.pl administracja@konin.so.gov.pl
Instanța regională din Koszalin	ul. Waryńskiego 7 75-541 Koszalin	94 3428750	94 3428897	administracja@koszalin.so.gov.pl
Instanța regională din Kraków	ul. Przy Rondzie 7 31-547 Kraków	12 6195697 12 6195241 12 6195648 12 6195648	12 6195373	oz@krakow.so.gov.pl
Instanța regională din Krosno	ul. Sienkiewicza 12 38-400 Krosno	13 4373671	13 4373673	Obrot.zagr@krosno.so.gov.pl
Instanța regională din Legnica	ul. Złotoryjska 40 59-220 Legnica	76 7225936	76 7225936 76 7225912	oz@legnica.so.gov.pl
Instanța regională din Lublin	ul. Krakowskie Przedmieście 43 20-076 Lublin,	81 4601004	81 4601004	mstec@so.lublin.gov.pl mzarzeczny@so.lublin.gov.pl
Instanța regională din Łomża	ul. Dworna 16 18-400 Łomża	86 2163807	86 2166753	sekretariat@lomza.so.gov.pl
Instanța regională din Łódź	pl. Dąbrowskiego 5 90-921 Łódź	42 6778799	42 6778978	oz@lodz.so.gov.pl
Instanța regională din Nowy Sącz	ul. Pijarska 3 33-300 Nowy Sącz	18 4482145		alimenty@nowy-sacz.so.gov.pl
Instanța regională din Olsztyn	Ul. Dąbrowszczaków 44A 10-001 Olsztyn	89 5216049	89 5216160	oz@olsztyn.so.gov.pl
Instanța regională din Opole	pl. Daszyńskiego 1 45-064 Opole	77 5418134		Obrot.zagr@opole.so.gov.pl
Instanța regională din Ostrołęka	ul. Gomulickiego 5 07-410 Ostrołęka	29 7650130	29 7650181	sekretariat@ostroleka.so.gov.pl
Instanța regională din Piotrków Trybunalski	ul. Słowackiego 5 97-300 Piotrków Trybunalski	44 6494121 44 6494159	44 6478919	administracja@piotrkow-tryb.so.gov.pl biblioteka@piotrkow-tryb.so.gov.pl
Instanța regională din Płock	pl. Narutowicza 4 09-404 Płock	24 2697220 24 2697220 24 2697364	24 2625253	so.plock.oz@plock.so.gov.pl
Instanța regională din Poznań	al. Marcinkowskiego 32 61-745 Poznań	61 8566205	61 8528751	opzagr@poznan.so.gov.pl
Instanța regională din Przemyśl	ul. Konarskiego 6 37-700 Przemyśl	16 6761336	16 6761353	m.telega@przemysl.so.gov.pl
Instanța regională din Radom	ul. Marszałka J. Piłsudskiego 10 26-600 Radom	48 3680288	48 3680287	wizytacje@radom.so.gov.pl wizytacja@radom.so.gov.pl
Instanța regională din Rzeszów	pl. Śreniawitów 3 35-959 Rzeszów	17 8756394	17 8756349	e.czudec@rzeszow.so.gov.pl
Instanța regională din Siedlce	ul. Sądowa 2 08-110 Siedlce	25 6407846	25 6407812	poczta@siedlce.so.gov.pl
Instanța regională din Sieradz	al. Zwycięstwa 1 98-200 Sieradz	43 8266650 43 8266607 43 8271287	43 8271014	sekretariat@sieradz.so.gov.pl administracja@sieradz.so.gov.pl
Instanța regională din Słupsk	ul. Zamenhofa 7 76-200 Słupsk	59 8469422 59 8469424	59 8469424	rzecznik.prasowy@slupsk.so.gov.pl poczta@slupsk.so.gov.pl administracja@slupsk.so.gov.pl magdalena.miklinska@slupsk.so.gov.pl
Instanța regională din Suwałki	ul. Waryńskiego 45 16-400 Suwałki	87 5631213	87 5631303	oz@suwalki.so.gov.pl
Instanța regională din Szczecin	ul. Kaszubska 42 70-952 Szczecin	91 4830147 91 4830170 91 4830170	91 4830170 91 4830170 91 4830170	administracyjny@szczecin.so.gov.pl
Instanța regională din Świdnica	pl. Grunwaldzki 14 58-100 Świdnica	74 8518 287	71 8518270	sekretarz@swidnica.so.gov.pl
Instanța regională din Tarnobrzeg	ul. Sienkiewicza 27 39-400 Tarnobrzeg	15 8234880+425		hrojek@tarnobrzeg.so.gov.pl sadokregowy@tarnobrzeg.so.gov.pl
Instanța regională din Tarnów	ul. J. Dąbrowskiego 27 33-100 Tarnów	14 6887409		sad_okregowy@tarnow.so.gov.pl
Instanța regională w Toruń	ul. Piekary 51 87-100 Toruń	56 6105609		oz@so.torun.pl
Instanța regională din Varșovia	al. Solidarności 127 00-951 Warszawa	22 440 11 54	22 6544411	karcz.19wiz@warszawa.gov.pl
Instanța regională pentru Warszawa-Praga în Varșovia	al. Solidarności 127 00-951 Warszawa	22 4404040	22 4401066	oz@warszawapraga.so.gov.pl
Instanța regională din Włocławek	ul. Wojska Polskiego 22 87-800 Włocławek	54 4120353	54 4118575	oz@wloclawek.so.gov.pl
Instanța regională din Wrocław	ul. Sądowa 1 50-950 Wrocław	71 3704391	71 3704391	oz@wroclaw.so.gov.pl
Instanța regională din Zamość	ul. Akademicka 1 22-400 Zamość	84 6382970 84 6393 359	84 6382970 84 6393359	prezes@zamosc.so.gov.pl
Instanța regională din Zielona Góra	pl. Słowiański 1 65-958 Zielona Góra	68 3220221	68 3220193	oz@zielona-gora.so.gov.pl

15 În cazul în care locuiesc în altă țară, iar debitorul locuiește în acest stat membru:

15.1 Pot să adresez o cerere în mod direct unei astfel de autorități sau organizații private în acest stat membru?

Articolul 55 din Regulamentul (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere nu impune depunerea cererilor la autoritatea centrală a statului în care își au reședința reclamanții. Cererile pot fi trimise direct instanței poloneze competente (cerințele formale prevăzute la capitolele IV și VI din Regulament și în Codul de procedură civilă sunt astfel îndeplinite).

Detalii privind agențiile de transmitere sunt disponibile la adresa:

http://bip.ms.gov.pl/pl/ministerstwo/wspolpraca-miedzynarodowa/alimenty/

Agențiile de transmitere din alte state menționate în declarațiile anexate la Regulament furnizează persoanei care are dreptul la întreținere toate informațiile necesare, o sprijină să completeze documentele solicitate, verifică dacă cererea persoanei respective este corectă din punct de vedere formal și o transmit către un alt stat.

15.2 În caz afirmativ, cum pot contacta această autoritate sau această organizație privată și ce tip de asistență îmi poate fi acordată?

În cazul în care o instanță a instituit o obligație de întreținere și cauza intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 4/2009, un reclamant cu domiciliul în străinătate poate utiliza procedura prevăzută în regulament, se poate adresa agenției de transmitere competente din țara în care acesta își are reședința sau poate prezenta instanței competente o cerere de încuviințare a executării unei hotărâri pronunțate într-un alt stat (a se vedea punctul 5). Cererile de executare se depun la biroul oricărui executor judecătoresc.

În cazul în care Polonia și țara în care își are reședința reclamantul sunt părți la o convenție sau la un acord bilateral privind recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în cauze privind întreținerea, se acordă asistență în materie în măsura specificată în acordul respectiv. De regulă, acordurile bilaterale prevăd sesizarea directă a unei instanțe poloneze sau sesizarea unei astfel de instanțe prin intermediul unei instanțe din țara în care s-a pronunțat hotărârea. În cel din urmă caz, cererile sunt transmise prin intermediul autorităților centrale, care sunt, cel mai frecvent, Ministerul Justiției sau alte autorități care intră sub incidența Convenției de la New York:

http://treaties.un.org/doc/Publication/MTDSG/Volume%20II/Chapter%20XX/XX-1.en.pdf

Detalii cu privire la instanțe sunt disponibile la adresa:

http://bip.ms.gov.pl/pl/rejestry-i-ewidencje/lista-sadow-powszechnych/

iar detalii cu privire la executorii judecătorești sunt disponibile la adresa: http://komornik.pl/

16 Aplică acest stat membru Protocolul de la Haga din 2007?

Da, începând cu 18 iunie 2011.

17 În caz negativ, care este legea aplicabilă obligațiilor de întreținere în temeiul normelor sale de drept internațional privat? Care sunt normele de drept internațional privat aplicabile?

Nu se aplică.

18 Care sunt normele în materie de acces la justiție în cazurile transfrontaliere în interiorul UE, având în vedere structura capitolului V din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

Normele aplicabile în Polonia sunt dispozițiile Legii din 17 decembrie 2004 privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene (Monitorul Oficial din 2005, nr. 10, poziția 67, astfel cum a fost modificată) și Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii (JO L 26/41, 31.1.2003, p. 90), care completează dispozițiile Codului de procedură civilă și ale Legii privind taxele judiciare în cauze civile. Partea care speră să obțină o anumită formă de asistență (de exemplu desemnarea unui avocat, traducerea unor documente, rambursarea cheltuielilor de deplasare) ar trebui să informeze clar instanța cu privire la acest lucru utilizând un formular UE.

19 Care sunt măsurile adoptate de acest stat membru pentru asigurarea funcționării activităților menționate la articolul 51 din Regulamentul privind obligațiile de întreținere?

Legea de modificare a Codului de procedură civilă și a altor acte legislative (Legea din 28 aprilie 2011 de modificare a Codului de procedură civilă, Legea privind dreptul la asistență în procedurile civile desfășurate în statele membre ale Uniunii Europene și dreptul la asistență în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu înainte de a iniția o acțiune civilă și Legea privind asistența pentru persoanele care au dreptul la întreținere – Monitorul Oficial din 2011, nr. 129, poziția 735), în temeiul căreia autoritatea centrală poloneză poate dispune autorității competente în cazul debitorului să efectueze o anchetă privind întreținerea, a fost adoptată la 28 aprilie 2011.

În cazul în care debitorul sau participantul nu poate fi localizat, Ministerul Justiției consultă registrele și evidențele centrale și locale (și poate consulta baza de date PESEL.SAD) cu scopul de a determina instanța judecătorească competentă sau executorul judecătoresc competent sau cu scopul de a răspunde unei cereri de instituire a unor măsuri specifice. În prezent, nu se prevăd modificări în materie de temeiuri juridice, finanțare și personalul autorității centrale în vederea asigurării funcționării activităților descrise la articolul 51.

 

Această pagină face parte din portalul Europa ta.

Ne-am bucura să primim feedbackul dumneavoastră cu privire la utilitatea informațiilor furnizate.