Somaţia europeană de plată

Irlanda
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Existenţa unei proceduri de somaţie de plată

În Irlanda, nu există o procedură specifică de emitere a unui ordin de plată, însă se poate pronunța o hotărâre în lipsă cu privire la un reclamant căruia îi este datorată o sumă specifică de bani sau a cărui creanță este ușor cuantificabilă.

1.1 Domeniul de aplicare al procedurii

În cazul în care pârâtul nu se înfățișează sau nu prezintă un memoriu cu privire la cererea reclamantului, acesta din urmă poate obține o hotărâre în lipsă. În cazul în care cererea inițială se referă la o sumă fixă sau determinată, hotărârea definitivă poate fi înscrisă la Oficiul central al Înaltei Curții (Central Office of the High Court) sau la Oficiul instanței de circuit (Circuit Court Office), în funcție de valoarea creanței (cu excepția unui număr restrâns de situații, de exemplu în materie de împrumuturi ale unor sume de bani, caz în care reclamantul trebuie să depună o cerere pentru pronunțarea unei hotărâri în lipsă sau să obțină o autorizație din partea instanței pentru a înscrie hotărârea în favoarea sa). Cu alte cuvinte, în multe cazuri clare de colectare a datoriilor, reclamantul/solicitantul poate obține o hotărâre în lipsă fără a fi necesar să introducă o acțiune în instanță și poate să obțină hotărârea de la grefa relevantă prin intermediul unei proceduri administrative.

În cazul în care cererea nu se referă la o anumită sumă de bani, reclamantul trebuie să introducă o acțiune în instanță pentru obținerea unei hotărâri, iar hotărârea nu poate fi obținută decât prin prezentarea în instanță.

1.1.1 Ce tipuri de creanţe pot face obiectul acestei proceduri (de exemplu doar creanţele pecuniare, doar creanţele legate de contracte etc.)?

Hotărârea poate fi obținută în lipsă în aproape orice tip de cauze. Această procedură nu se limitează la creanțele contractuale sau pecuniare, deși sistemul este chiar mai clar în astfel de cazuri. Principalele excepții includ aspecte legate de împrumuturile unor sume de bani.

1.1.2 Există o limită superioară cu privire la valoarea creanţei?

Nu.

1.1.3 Folosirea acestei proceduri este opţională sau obligatorie?

Utilizarea procedurii este opțională, întrucât reclamantul trebuie să parcurgă anumite etape înainte să obțină o hotărâre în lipsă: de exemplu, depunerea documentelor necesare la grefa relevantă sau emiterea și notificarea sau comunicarea unui aviz de moțiune și a unei declarații sub jurământ către pârât. În cazul în care pârâtul nu a răspuns sau a refuzat să răspundă cererii reclamantului și dacă reclamantul nu continuă procedura hotărârii în lipsă, singura alternativă pentru reclamant este aceea de a nu mai solicita creanța.

1.1.4 Această procedură este disponibilă dacă pârâtul locuieşte într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă?

Sub rezerva existenței unor acorduri între țări privind recunoașterea și executarea hotărârilor între Irlanda și alte state membre [Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială, înlocuit în prezent de Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Consiliului] sau a altor acorduri similare cu țări terțe, procedura este disponibilă dacă pârâtul locuiește în altă jurisdicție. În cazul în care pârâtul își are reședința în afara jurisdicției, reclamantul trebuie să se asigure că pârâtul este notificat în mod corespunzător în conformitate cu normele judiciare relevante care se aplică în cazul notificării sau comunicării în afara jurisdicției. În cazul în care pârâtul care își are reședința în altă jurisdicție nu se înfățișează sau nu prezintă un memoriu cu privire la cerere, reclamantul poate introduce o acțiune în instanță pentru obținerea unei hotărâri în lipsă în modul obișnuit.

1.2 Instanţa competentă

Instanța competentă depinde de natura sau valoarea creanței în cauză. Reclamantul trebuie să se adreseze instanței unde a instituit procedurile, iar instanța respectivă este în măsură să stabilească dacă pârâtul s-a înfățișat sau nu sau dacă acesta a depus vreun memoriu și dacă termenul stabilit pentru aceasta a expirat. În cazul în care valoarea creanței este mai mică de 75 000 EUR (60 000 EUR pentru acțiunile legate de vătămări corporale), reclamantul poate introduce cererea la instanța de circuit. În cazul în care valoarea creanței depășește această sumă, cererea trebuie introdusă la Înalta Curte. În cazul în care valoarea creanței este mai mică de 15 000 EUR, cererea trebuie introdusă în fața instanței districtuale. În cazul în care creanța este mai mică de 2 000 EUR, cererea poate fi formulată în cadrul procedurii cu privire la cererile cu valoare redusă.

1.3 Condiţii de formă

Reclamantul trebuie să se asigure că respectă procedurile corecte, astfel cum sunt prevăzute în normele de procedură ale instanței. Aceasta trebuie să notifice procedurile pârâtului. În cazul în care pârâtul nu se înfățișează sau nu prezintă un memoriu, reclamantul poate solicita o hotărâre în lipsă. În cazul în care cererea se referă la o sumă fixă, reclamantul nu trebuie decât să depună cererea sau solicitarea de plată, iar ulterior reclamantul are, în general, dreptul să primească o hotărâre de la grefa instanței relevante fără a fi necesar un ordin judecătoresc sau o cerere adresată judecătorului. Personalul relevant al grefei implicat verifică dacă pârâtul a luat la cunoştinţă cererea, dacă termenele în acest sens au expirat și dacă reclamantul a furnizat grefei elementele de probă necesare cum ar fi o declarație sub jurământ privind notificarea și o declarație sub jurământ privind datoria menționând suma datorată efectiv.

În cazul în care cererea se referă la o sumă nedeterminată sau în cazul în care creanța nu este ușor cuantificabilă, reclamantul trebuie să depună o cerere în fața instanței pentru o hotărâre în lipsă.

1.3.1 Este obligatorie folosirea unui formular standardizat? (dacă da, de unde se poate obţine formularul?)

Da. La Înalta Curte, norma de procedură relevantă pentru hotărârea în lipsă este Ordinul 13 din Normele de procedură ale instanțelor superioare 1986 astfel cum a fost modificat, iar pentru hotărârea în lipsa apărării, Ordinul 27. La instanța de circuit, o cerere de pronunțare a unei hotărâri în lipsă trebuie să fie susținută de anumite documente, inclusiv actul de sesizare a instanței în original și o declarație de notificare a cererii. În plus, cererea de pronunțare a unei hotărâri trebuie să fie în conformitate cu formularele 9 și 10 din lista formularelor anexată la Regulamentul de procedură al instanței de circuit 2001. Formularele pot fi obținute dintr-o listă anexată la Regulamentul de procedură.

În mod similar, în cazul instanței districtuale formularele sunt disponibile ca anexă la Regulamentul de procedură al instanței districtuale.

1.3.2 Este necesar să fiu reprezentat de un avocat?

Nu. Cu toate acestea, în cazul în care creanța este în valoare de peste 75 000 EUR (60 000 EUR pentru acțiuni legate de vătămări corporale), aceasta ține de competența instanței de circuit și, dacă cererea implică aspecte complicate, atunci este recomandabil, dar nu obligatoriu, să se beneficieze de consultanță și reprezentare juridică.

1.3.3 Cât de detaliat trebuie să descriu motivul introducerii cererii?

Cererea inițială trebuie să precizeze numele părților, adresele și, dacă este cazul, profesia acestora. De asemenea, aceasta trebuie să stabilească valoarea creanței, să prezinte o descriere a modului în care a apărut creanța/cauza acțiunii și detalii cu privire la eventualele cereri care au fost formulate în vederea obținerii plății.

1.3.4 Este necesar să prezint dovezi scrise în sprijinul cauzei vizate? Dacă da, care documente sunt admisibile ca probe?

În cererea inițială, reclamantul/solicitantul prezintă toate detaliile relevante referitoare la creanță, cum ar fi suma datorată/solicitată, detalii privind modul în care a apărut creanța, cererile de plată și o descriere, după caz și în funcție de natura cererii, a oricăror alte fapte relevante precum detalii privind eventualele vătămări corporale sau pierderi suferite, tratamentul primit sau oricare alte consecințe negative generate de cauza acțiunii.

1.4 Respingerea cererii

Instanța va respinge o cerere sau o solicitare de hotărâre în lipsă în cazul în care solicitantul nu a respectat cerințele prevăzute în normele de procedură ale instanței. De exemplu, în cazul în care normele privind notificarea sau comunicarea actelor nu au fost respectate în mod corespunzător, cererea pentru pronunțarea unei hotărâri în lipsă va fi respinsă.

1.5 Căi de atac

În cazul în care instanța a refuzat să pronunțe o hotărâre în lipsă, aceasta se datorează, de regulă, nerespectării de către reclamant a normelor de procedură ale instanței și, prin urmare, ar putea fi necesar ca acesta să reia procedura notificând o nouă creanță împotriva pârâtului în conformitate cu normele de procedură aplicabile ale instanței.

Pârâtul poate solicita anularea unei hotărâri pronunțate în lipsă. Pentru a introduce cu succes o acțiune împotriva unei hotărâri pronunțate în lipsă, pârâtul ar trebui să convingă instanța prin motivul invocat pentru absența înfățișării sau a apărării, iar instanța ar trebui să fie convinsă de faptul că motivele invocate explică sau justifică absența în cauză. În cazul în care pârâtul introduce cu succes o acțiune împotriva hotărârii, aceasta va fi anulată, iar pârâtul va avea posibilitatea să se apere în cadrul procedurii.

1.6 Declaraţia de opoziţie

În cazul în care instanța consideră că hotărârea ar trebui să fie anulată, pârâtul poate răspunde în cadrul procedurii și poate decide să se apere, iar cauza își va urma cursul obișnuit.

1.7 Efectul declaraţiei de opoziţie

În cazul în care pârâtul decide să se apere în termenul prevăzut în normele de procedură sau de instanță, după caz, cauza își va urma cursul obișnuit. Judecătorul va stabili modul în care se va proceda în cauza respectivă dacă ar fi necesare eventuale instrucțiuni în acest sens.

1.8 Efectul absenţei unei declaraţii de opoziţie

Nedepunerea unui memoriu poate avea drept rezultat obținerea de către reclamant a unei hotărâri în lipsa apărării.

1.8.1 Ce trebuie făcut pentru obţinerea unei hotărâri executorii?

Hotărârea pronunțată în lipsă este o hotărâre executorie. A se vedea răspunsurile la punctul 1.3.d) de mai sus.

1.8.2 Această hotărâre este definitivă sau există posibilitatea ca pârâtul să facă recurs împotriva acestei hotărâri?

Pârâtul poate solicita instanței modificarea sau anularea hotărârii. Această cerere este soluționată de aceeași instanță. Instanța poate să anuleze hotărârea în cazul în care consideră că ar fi corect să facă acest lucru și dacă a existat vreo încălcare implicată în obținerea hotărârii sau în cazul în care aceasta este convinsă că pârâtul are o perspectivă reală de a se apăra împotriva cererii. Oricare dintre părți poate introduce o cale de atac împotriva unui ordin de anulare a unei hotărâri sau de respingere a anulării unei hotărâri.

Ultima actualizare: 12/04/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.