Somaţia europeană de plată

Grecia
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Existenţa unei proceduri de somaţie de plată

Există posibilitatea emiterii unui ordin de plată. Sunt aplicabile dispozițiile articolelor 623-634 din Codul de procedură civilă, și anume Decretul prezidențial 503/1985, astfel cum a fost modificat și se află în vigoare.

1.1 Domeniul de aplicare al procedurii

În materie civilă și comercială: litigii de drept privat în cazul în care legea nu le supune competenței altor instanțe (articolul 1 din Codul de procedură civilă)

1.1.1 Ce tipuri de creanţe pot face obiectul acestei proceduri (de exemplu doar creanţele pecuniare, doar creanţele legate de contracte etc.)?

Creanțele pecuniare sau creanțele pentru titluri de valoare, și anume creanțele rezultate din cecuri, cambii, bilete la ordin, în cazul în care creanța și suma datorată sunt certificate de un document public sau privat și dacă aceste creanțe sunt exprimate în euro sau într-o altă valută (articolul 623 din Codul de procedură civilă).

1.1.2 Există o limită superioară cu privire la valoarea creanţei?

Nu, nu există o limită superioară cu privire la valoarea creanței.

1.1.3 Folosirea acestei proceduri este opţională sau obligatorie?

Procedura de somație plată este opțională, întrucât creditorul poate în orice moment să introducă o acțiune ordinară în urma căreia începe un proces declarativ cu privire la cererea acestuia, după care se pronunță o hotărâre, spre deosebire de procedura ordinului de plată, prin care se emite ordinul de plată, care nu este o hotărâre ci un instrument executoriu (articolul 631 din CPC).

1.1.4 Această procedură este disponibilă dacă pârâtul locuieşte într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă?

Nu, un ordin de plată nu poate fi emis (dacă a fost emis, este nul și neavenit) dacă aceasta urmează să fie notificat sau comunicat unei persoane care locuiește în străinătate sau al cărei domiciliu este necunoscut, cu excepția cazului în care persoana respectivă și-a desemnat în mod legal un reprezentant ad litem în Grecia (articolul 624 din Codul de procedură civilă). Locul este locul unde debitorul este stabilit fizic (corpore) la momentul notificării sau comunicării.

1.2 Instanţa competentă

Magistratul este responsabil pentru creanțele pecuniare de până la douăzeci de mii de euro (20 000 EUR), iar judecătorul instanței de prim grad de jurisdicție, pentru toate celelalte creanțe pecuniare. Competența teritorială, și anume instanța competentă ratione loci, este determinată pe baza dispozițiilor generale privind competența la nivel local, și anume pe baza dispozițiilor articolelor 22-41 din Codul de procedură civilă. De exemplu, pe baza acestor dispoziții, instanța (instanța civilă districtuală sau instanța de prim grad de jurisdicție) de la locul în care debitorul își are domiciliul sau de la locul emiterii instrumentului de creanță (de exemplu, un cec) sau de la locul de acceptare sau plată a unei cambii poate avea competență ratione loci.

1.3 Condiţii de formă

Cererea se face:

(A) oral în fața magistratului, prin pregătirea unui raport relevant [articolul 626 alineatul (1) coroborat cu articolul 215 alineatul (2) din Codul de procedură civilă], fără a exclude opțiunea de a depune o cerere scrisă sau

(B) în mod obligatoriu în scris către judecătorul instanței de prim grad de jurisdicție, în baza unei cereri scrise depuse la grefa instanței care trebuie să conțină:

  1. instanța la care este depusă cererea (instanța civilă districtuală sau instanța de prim grad de jurisdicție);
  2. tipul de instrument juridic, și anume „Cerere de emitere a unui ordin de plată”;
  3. numele, prenumele, prenumele tatălui și locul de domiciliu ale tuturor părților: creditorul și debitorul - și/sau reprezentanții legali ai acestora, precum și, în cazul în care aceștia sunt persoane juridice, denumirea comercială și sediul social;
  4. obiectul instrumentului juridic, într-un mod clar, definit, concis și lizibil, în limba greacă, și în cazul în care conține documente într-o limbă străină, de exemplu, facturi într-o limbă străină, trebuie furnizată o traducere legală a acestora;
  5. data și semnătura părții sau a reprezentantului legal sau a reprezentantului autorizat al acesteia și, în cazul în care este obligatorie prezența unui avocat, semnătura avocatului;
  6. adresa, în special strada și numărul locuinței sau al biroului ori magazinului părții care a introdus acțiunea, ale reprezentantului legal al acesteia și ale reprezentantului autorizat al acesteia;
  7. o cerere de emitere a unui ordin de plată;
  8. creanța și suma exactă de bani sau valoarea exactă a titlurilor de valoare, împreună cu eventualele dobânzi datorate aferente plății solicitate [articolul 626 alineatele (1) și (2), coroborat cu articolul 118 și articolul 119 alineatul (1) din Codul de procedură civilă].

1.3.1 Este obligatorie folosirea unui formular standardizat? (dacă da, de unde se poate obţine formularul?)

Nu, utilizarea unui formular standard nu este obligatorie.

1.3.2 Este necesar să fiu reprezentat de un avocat?

Da, dacă cererea este depusă la instanța de prim grad de jurisdicție și vizează creanțe în valoare de peste douăzeci de mii de euro (20 000 EUR) sau la instanța civilă districtuală pentru creanțe în valoare de la douăsprezece mii de euro (12 000 EUR) până la douăzeci de mii de euro (20 000 EUR).

În cazul în care cererea este depusă la instanța civilă districtuală și se referă la o creanță de până la douăsprezece mii de euro (12 000 EUR), partea poate să introducă o acțiune sau se poate apăra în cadrul procedurii fără să fie reprezentată de un avocat autorizat (articolul 94 din Codul de procedură civilă).

1.3.3 Cât de detaliat trebuie să descriu motivul introducerii cererii?

Cererea de emitere a unui ordin de plată trebuie să precizeze cel puțin foarte pe scurt tipul de act juridic din care a rezultat creanța datorată (= datoria), de exemplu creanțe în temeiul contractelor de credit sau al contractelor de vânzare, creanțe care decurg din contracte de leasing sau cecuri restante. Tipul de contract sau de act juridic în general constituie temeiul pentru efectuarea plății, iar momentul în care a apărut creanța, de exemplu momentul în care debitorul ar fi trebuit să plătească suma solicitată și nu a făcut acest lucru, trebuie să fie indicat în mod precis. Cererea trebuie să indice în continuare documentele furnizate din care rezultă tipul și valoarea creanței potrivit cererii respective.

1.3.4 Este necesar să prezint dovezi scrise în sprijinul cauzei vizate? Dacă da, care documente sunt admisibile ca probe?

Existența creanței în vederea emiterii unui ordin de plată poate fi dovedită numai prin documente, întrucât în cadrul acestei proceduri nu pot fi audiați martori. Documentele respective sunt prezentate împreună cu cererea și sunt păstrate la grefa instanței până în momentul expirării termenul pentru depunerea unei declarații de opoziție, astfel încât partea împotriva căreia este îndreptat ordinul de plată, debitorul creanței, să fie notificată cu privire la aceasta. Toate documentele (private și publice) care au valoare probatorie în temeiul articolelor 432-465 din Codul de procedură civilă, inclusiv titlurile de valoare (de exemplu, cecuri, cambii), sunt acceptate ca dovezi. Aceste documente trebuie să indice clar capacitatea și detaliile (numele complet) creditorului-beneficiar, capacitatea și detaliile debitorului, precum și motivele și valoarea creanței.

În special, orice document care nu este public și care, în temeiul articolului 443 din Codul de procedură civilă, trebuie să poarte semnătura olografă a emitentului pentru a avea valoare probatorie este considerat document privat și orice persoană care își asumă obligații care decurg din documentul respectiv este considerată drept emitent.

Orice document care a fost redactat în forma adecvată de către un funcționar public sau o persoană care prestează servicii publice este considerat un document public (de exemplu, actele notariale).

1.4 Respingerea cererii

Cererea este respinsă:

(A) în cazul în care nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru emiterea ordinului de plată și, prin urmare, dacă creanța sau valoarea acesteia sau debitorul sau beneficiarul nu rezultă imediat și fără echivoc din documentele care însoțesc cererea sau

(B) în cazul în care solicitantul nu furnizează explicațiile solicitate de judecător sau refuză să se conformeze recomandărilor privind completarea sau rectificarea cererii sale sau privind certificarea autenticității semnăturilor pe oricare dintre documentele private furnizate (articolele 628 și 627 din Codul de procedură civilă). Întrucât judecătorul competent poate solicita informații suplimentare, documente și rectificări din partea solicitantului, în cazul în care acesta din urmă nu se conformează, cererea este respinsă pentru acest motiv.

Respingerea este indicată la sfârșitul cererii, iar motivul respingerii se menționează pe scurt. Aceasta înseamnă că judecătorul competent nu pronunță o hotărâre și, prin urmare, o astfel de notă privind respingerea nu poate fi contestată prin introducerea unei căi de atac. Desigur, solicitantul, în calitate de creditor, poate în continuare să introducă o acțiune ordinară referitoare la creanța sa (a se vedea punctul 1.1.3) sau să depună o nouă cerere de emitere a unui ordin de plată [articolul 628 alineatul (3) din Codul de procedură civilă].

1.5 Căi de atac

Nu poate fi introdusă nicio cale de atac în cazul în care cererea de emitere a unui ordin de plată este respinsă.

1.6 Declaraţia de opoziţie

În cazul în care cererea de emitere a unui ordin de plată este acceptată și este emis un ordin de plată, debitorul împotriva căruia este îndreptat acesta poate să depună o declarație de opoziție la ordinul de plată în termen de cincisprezece (15) zile lucrătoare de la data notificării sau comunicării ordinului de plată [articolul 632 alineatul (1) din Codul de procedură civilă]. Declarația de opoziție poate fi depusă, de asemenea, înainte de notificarea sau comunicarea ordinului de plată.

Instanța competentă ratione loci și ratione materiae este instanța, instanța civilă districtuală sau instanța de prim grad de jurisdicție care a emis ordinul de plată.

Declarația de opoziție este examinată [articolul 632 alineatul (2) din Codul de procedură civilă] în conformitate cu dispozițiile combinate ale articolelor 643, 649 și 650 din Codul de procedură civilă, care intră sub incidența procedurilor speciale pentru titlurile de creanță și litigiile în materie de închiriere, coroborate cu dispozițiile privind procedurile ordinare care nu sunt în contradicție cu dispozițiile privind procedurile speciale menționate anterior [articolul 591 alineatul (1) litera (a) din Codul de procedură civilă].

Declarația de opoziție, a cărei notificare sau comunicare trebuie să fie efectuată în termenul menționat anterior de cincisprezece (15) zile lucrătoare și care, în caz contrar, este inadmisibilă, trebuie să fie notificată sau comunicată avocatului care a semnat cererea de emitere a ordinului de plată sau la adresa persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de plată, indicată în ordinul de plată, cu excepția cazului în care orice schimbare de adresă a fost notificată prin intermediul unui instrument juridic [articolul 632 alineatul (1) litera (b) din Codul de procedură civilă].

1.7 Efectul declaraţiei de opoziţie

Depunerea unei declarații de opoziție nu suspendă executarea ordinului de plată, care este un titlu executoriu în mod direct (articolul 631 din Codul de procedură civilă). Cu toate acestea, instanța care a emis ordinul de plată poate, utilizând procedura de adoptare de măsuri provizorii prevăzută la articolul 686 din Codul de procedură civilă și în urma depunerii unei cereri de către partea împotriva căreia este îndreptat ordinul, să dispună suspendarea, cu sau fără garanții sau condiționalități, până la pronunțarea hotărârii definitive cu privire la declarația de opoziție depusă.

Condițiile pentru acceptarea cererii de suspendare a executării ordinului de plată sunt următoarele: (a) depunerea declarației de opoziție în timp util și (b) speculații privind succesul a cel puțin un motiv de opoziție.

Hotărârea prin care se dispune suspendarea privează ordinul de caracterul său executoriu și îi diminuează forța executorie ca instrument.

1.8 Efectul absenţei unei declaraţii de opoziţie

În cazul în care nu se depune o declarație de opoziție în timp util (în termen de cincisprezece zile de la notificarea sau comunicarea ordinului de plată), partea în favoarea căreia a fost emis ordinul de plată poate să notifice din nou ordinul debitorului, care dispune de o a doua posibilitate de a depune o declarație de opoziție. Mai exact, acesta din urmă poate să depună o declarație de opoziție în termen de zece zile lucrătoare de la data noii notificări sau comunicări. În acest caz, nu se dispune suspendarea menționată mai sus (a se vedea nota 1.7).

În cazul în care și acest termen de zece zile este depășit, ordinul de plată dobândește autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu doar ordinul de plată, ci și creanța sunt pe deplin valide, pe baza istoricului și a temeiului legal indicat în ordinul de plată.

Autoritatea de lucru judecat a ordinului de plată împotriva căruia nu a fost depusă o declarație de opoziție în timp util poate fi inversată numai prin calea extraordinară de atac a redeschiderii dosarului. Aceasta poate fi introdusă numai pentru un număr foarte limitat de motive, în principal motive de natură formală [articolul 633 alineatul (2) și articolul 544 din Codul de procedură civilă] și în termenul stabilit la articolul 544 alineatele (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în fața instanței care a emis ordinul de plată.

1.8.1 Ce trebuie făcut pentru obţinerea unei hotărâri executorii?

Ordinul de plată este un instrument care este executoriu de la data emiterii sale (articolul 631 din Codul de procedură civilă). Astfel, nu sunt necesare alte acțiuni pentru ca acesta să devină executoriu și, prin urmare, dacă nu se dispune suspendarea executării, se inițiază procedura de executare, pe scurt, după cum urmează:

Ordinul de executare se adaugă la ordinul de plată inițial, și anume expresia „în numele poporului grec” se adaugă la începutul textului ordinului de plată, iar fraza „Fiecare executor judecătoresc este obligat să pună în aplicare prezenta decizie etc.” se adaugă la sfârșit, este emisă o copie oficială (titlul executoriu) a acestuia, iar ulterior un ordin (apel) de plată cu aceeași valoare ca cea a ordinului de plată este notificat sau comunicat debitorului.

Cu toate acestea, în cazul în care ordinul de plată nu este notificat sau comunicat în termen de două (2) luni de la emitere, acesta încetează să mai fie în vigoare (articolul 630a din Codul de procedură civilă)

1.8.2 Această hotărâre este definitivă sau există posibilitatea ca pârâtul să facă recurs împotriva acestei hotărâri?

Hotărârea cu privire la declarația de opoziție nu este definitivă, ci este supusă tuturor căilor de atac.

Ultima actualizare: 27/07/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site