Somaţia europeană de plată

Finlanda
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Existenţa unei proceduri de somaţie de plată

În Finlanda există o procedură specială de somație de plată, care este concepută special pentru colectarea creanțelor necontestate. În aceste cazuri, pârâtului i se poate impune să își plătească datoria față de reclamant prin intermediul unei așa-numite hotărâri pronunțate în lipsă.

Acțiunile pot fi introduse, de asemenea, folosind o cerere de chemare în judecată electronică, depusă folosind un formular electronic de pe site-ul internet al administrației judiciare finlandeze (https://oikeus.fi/en/). Pentru mai multe informații, a se vedea secțiunea „Procesare automată – Finlanda”.

1.1 Domeniul de aplicare al procedurii

1.1.1 Ce tipuri de creanţe pot face obiectul acestei proceduri (de exemplu doar creanţele pecuniare, doar creanţele legate de contracte etc.)?

Procedura poate fi utilizată pentru toate tipurile de creanțe pecuniare pe care părțile le pot conveni contractual reciproc.

1.1.2 Există o limită superioară cu privire la valoarea creanţei?

Nu. Nu există o limită superioară sau inferioară privind valoarea creanței.

1.1.3 Folosirea acestei proceduri este opţională sau obligatorie?

Procedura este voluntară.

1.1.4 Această procedură este disponibilă dacă pârâtul locuieşte într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă?

Nu există, în principiu, nicio regulă care să stipuleze că pârâtul trebuie să locuiască în Finlanda. Cu toate acestea, o instanță finlandeză trebuie să aibă competență pentru a fi posibilă aplicarea procedurii. De exemplu, în temeiul Regulamentului Bruxelles I, forumul este stabilit în general în așa fel încât o cauză care implică o cerere de plată trebuie procesată într-o instanță din circumscripția în care pârâtul își are reședința.

1.2 Instanţa competentă

Instanța competentă în aceste probleme este instanța generală de prim grad de jurisdicție. În Finlanda, aceste instanțe sunt cunoscute sub denumirea de instanțe districtuale (käräjäoikeus). Regula generală este că instanța competentă este instanța districtuală a localității în care pârâtul își are reședința. Dispozițiile normale privind jurisdicția se aplică procedurii de somație de plată (a se vedea secțiunea „Jurisdicție – Finlanda”).

1.3 Condiţii de formă

1.3.1 Este obligatorie folosirea unui formular standardizat? (dacă da, de unde se poate obţine formularul?)

Cererile de chemare în judecată trebuie făcute în scris și trebuie să includă detalii specifice: plângerea, motivele (pe scurt), orice revendicare a costurilor introducerii acțiunii și datele de contact ale reclamantului și pârâtului. Cererile de chemare în judecată trebuie semnate.

Nu există formulare la nivel național. Unele instanțe districtuale au creat formulare, dar folosirea acestora nu este obligatorie.

Creanțele necontestate pot fi introduse, de asemenea, printr-o cerere de chemare în judecată electronică, depusă folosind un formular electronic de pe site-ul internet al administrației judiciare finlandeze (https://oikeus.fi/en/).

1.3.2 Este necesar să fiu reprezentat de un avocat?

Nici reclamantul, nici pârâtul nu trebuie să folosească un avocat. Cu toate acestea, folosirea unui avocat este întotdeauna permisă.

1.3.3 Cât de detaliat trebuie să descriu motivul introducerii cererii?

Motivele plângerii trebuie identificate astfel încât să fie distinsă de alte plângeri.

1.3.4 Este necesar să prezint dovezi scrise în sprijinul cauzei vizate? Dacă da, care documente sunt admisibile ca probe?

Nu este nevoie de nicio probă în cauzele care presupun colectarea unei creanțe necontestate. Reclamantul trebuie să prezinte numai probe suficiente dacă pârâtul contestă plângerea.

1.4 Respingerea cererii

În practică, un impediment pentru o hotărâre pronunțată în lipsă este dacă pârâtul, din motive rezonabile, contestă creanța stabilită în cererea de chemare în judecată, făcând astfel ca plângerea să nu mai fie necontestată. Alte situații care pot apărea includ respingerea cererii de chemare în judecată; acest lucru se întâmplă mai ales dacă instanța districtuală în cauză nu deține competența necesară sau dacă reclamantul, în ciuda faptului că i se solicită acest lucru, nu reușește să corecteze deficiențele din cererea de chemare în judecată pe care a depus-o. În principiu, este posibil, de asemenea, ca o acțiune să fie respinsă imediat printr-o hotărâre dacă plângerea este în mod evident nefondată, adică dacă nu are niciun temei juridic. Altfel, instanța nu va examina valabilitatea plângerii.

1.5 Căi de atac

Reclamantul nu poate face recurs împotriva unei decizii conform căreia o plângere nu poate fi procesată ca necontestată dacă pârâtul decide să conteste plângerea. În aceste circumstanțe, cauza va fi procesată de instanța districtuală într-o procedură civilă normală. Reclamantul poate, totuși, să facă recurs împotriva respingerii plângerii sale.

1.6 Declaraţia de opoziţie

Întrebarea a fost formulată având în vedere tipul de sistem în care o „hotărâre pronunțată în lipsă/ordinul de plată” este emis(ă) pentru prima dată și numai atunci reclamantul are oportunitatea de a obiecta. În Finlanda plângerea este transmisă mai întâi pârâtului și, dacă pârâtul nu contestă plângerea, se pronunță o hotărâre în lipsă.

Instanța districtuală va solicita pârâtului să răspundă în scris la acțiune până la un termen-limită specific. Termenul-limită este stabilit de instanța districtuală și de obicei este de două-trei săptămâni. Răspunsul pârâtului trebuie să indice dacă contestă plângerea și, în acest caz, pe baza căror motive. Pârâtul poate indica, de asemenea, în răspuns care sunt probele, dacă există, pe care intenționează să le prezinte și poate face o revendicare cu privire la costuri. Pârâtul trebuie să indice, de asemenea, datele sale de contact și să semneze răspunsul.

1.7 Efectul declaraţiei de opoziţie

Dacă pârâtul își prezintă declarația de opoziție în termenul-limită, plângerea nu va mai fi necontestată și nu poate fi pronunțată o hotărâre în lipsă. În aceste circumstanțe, cauza va deveni în mod automat o procedură civilă normală.

1.8 Efectul absenţei unei declaraţii de opoziţie

1.8.1 Ce trebuie făcut pentru obţinerea unei hotărâri executorii?

Dacă pârâtul nu contestă plângerea în termenul-limită, se pronunță o hotărâre în lipsă conformă cu plângerea formulată de reclamant. Hotărârea este executorie imediat.

1.8.2 Această hotărâre este definitivă sau există posibilitatea ca pârâtul să facă recurs împotriva acestei hotărâri?

Pârâtul nu poate introduce o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în lipsă în fața Curții de apel (hovioikeus), dar are opțiunea de a cere retrimiterea cauzei la instanța districtuală. O cerere de reexaminare a cauzei are ca urmare întoarcerea cauzei la instanța districtuală care a pronunțat hotărârea în lipsă, pentru reexaminare. Cererile de reexaminare trebuie depuse în termen de 30 de zile de la data la care pârâtul a primit notificarea cu privire la hotărârea în lipsă. Dacă nu este depusă nicio cerere de reexaminare, va rămâne valabilă hotărârea pronunțată în lipsă.

Ultima actualizare: 08/02/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site