NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini estonă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.
Swipe to change

Obținerea de probe prin videoconferință

Estonia
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Este posibilă obținerea de probe prin videoconferință fie cu participarea unei instanțe din statul membru solicitant, fie direct de către o instanță din acel stat membru? Dacă da, care sunt procedurile naționale relevante sau normele legislative care se aplică?

Da, există posibilitatea ca probele să fie obținute prin videoconferință. Articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială prevede dreptul de a solicita utilizarea videoconferințelor. De asemenea, videoconferințele pot fi utilizate pentru obținerea de probe în temeiul articolului 17 din Regulament; organismul central sau autoritatea competentă au obligația să încurajeze utilizarea tehnologiei comunicațiilor, precum videoconferințele și teleconferințele. Instanțele estone dețin echipamentele necesare pentru videoconferințe. În temeiul articolului 15 alineatul (6) din Codul de procedură civilă (disponibil online aici), prevederile Codului se aplică asistenței la obținerea de probe în Estonia pe baza cererilor instanțelor statelor membre ale Uniunii Europene, dacă nu se prevede altfel în Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială. Potrivit articolului 15 alineatul (5) din Cod, dacă nu se prevede altfel prin lege sau printr-un acord internațional, o instanță estonă va oferi asistență procedurală la îndeplinirea unui act procedural la cererea unei instanțe străine dacă, în conformitate cu legislația estonă, actul procedural solicitat intră în jurisdicția instanței estone și nu este interzis prin lege. De asemenea, un act procedural poate fi îndeplinit în conformitate cu legislația unui stat străin, dacă acest lucru este necesar în scopul desfășurării procedurii în statul străin, iar interesele participanților la procedură nu sunt prejudiciate prin aceasta. Ședințele de judecată desfășurate sub forma unei conferințe procedurale sunt reglementate la articolul 350 din Cod. Nu se aplică prevederi sau restricții specifice în ceea ce privește desfășurarea unei videoconferințe în conformitate cu Regulamentul 1206/2001, inclusiv a unei conferințe procedurale desfășurate direct la instanța solicitantă a unui alt stat membru, în temeiul articolului 17 din Regulament.

2 Există restricții în ceea ce privește tipul de persoană care poate fi audiată prin videoconferință – de exemplu, această metodă este valabilă numai pentru martori sau și pentru alte persoane cum ar fi experții sau părțile?

În conformitate cu articolul 350 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, un participant la o ședință de judecată desfășurată sub forma unei conferințe procedurale are posibilitatea de a îndeplini actele de procedură în timp real, adică poate depune mărturie sub jurământ sau mărturie care nu este sub jurământ în cazul unei proceduri referitoare la o cerere; potrivit articolului 350 alineatul (2), martorii sau experții pot fi audiați de asemenea prin intermediul unei conferințe procedurale.

Cu alte cuvinte, un participant la o procedură poate depune mărturie sub jurământ sau, în cazul unei proceduri referitoare la o cerere, mărturie care nu este sub jurământ prin intermediul unui conferințe procedurale, iar un martor sau un expert poate fi de asemenea audiat prin intermediul conferinței procedurale.

3 Ce restricții se impun, dacă este cazul, asupra tipului de probe care pot fi administrate prin videoconferință?

A se vedea răspunsul la întrebarea precedentă.

4 Există restricții cu privire la locul unde trebuie audiată persoana prin videoconferință – cu alte cuvinte, aceasta trebuie audiată în instanță?

Potrivit articolului 350 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, o instanță poate organiza o ședință sub forma unei conferințe procedurale, astfel încât un participant la procedură sau reprezentantul ori consilierul său să aibă posibilitatea să se afle în alt loc la momentul ședinței de judecată și să îndeplinească actele procedurale în timp real din locul respectiv.

Cu alte cuvinte, o instanță poate organiza o conferință procedurală în așa fel încât o persoană să nu trebuiască să se afle în sala de judecată în timpul audierii.

5 Este permisă înregistrarea audierilor din cadrul videoconferințelor și, dacă da, este disponibilă această facilitate?

Da, înregistrarea ședințelor de judecată este permisă. Înregistrarea trebuie efectuată în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 52 sau la articolul 42 din Codul de procedură civilă. Tehnologia de audiere de la distanță utilizată în sălile de judecată permite înregistrarea audierilor în temeiul articolului 52 din Cod; cu toate acestea, mijloacele necesare pentru stocarea, prelucrarea și arhivarea înregistrărilor nu au fost introduse în sălile de judecată. În practică, audierile efectuate de la distanță nu sunt așadar înregistrate.

6 În ce limbă trebuie să se desfășoare audierea: (a) în cazul în care cererile sunt întocmite în temeiul articolelor 10-12; și (b) în cazul în care probele se obțin direct în temeiul articolului 17?

Potrivit articolului 32 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, limba de procedură judiciară și de procedură a instanței este limba estonă. În conformitate cu articolul 32 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, procesele-verbale ale ședințelor de judecată și alte acte procedurale sunt redactate în limba estonă. De asemenea, o instanță poate înregistra în procesul-verbal al unei ședințe de judecată orice mărturie sau declarație depusă într-o limbă străină în limba în care a fost depusă, însoțită de traducerea acesteia în limba estonă, dacă aceasta este necesară pentru prezentarea corespunzătoare a mărturiei sau a declarației. Codul de procedură civilă estonian nu include prevederi specifice referitoare la regimul lingvistic pentru obținerea mărturiilor sau a declarațiilor la cererea unei instanțe dintr-un alt stat membru în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială, inclusiv referitor la regimul lingvistic pentru obținerea de probe în conformitate cu articolul 17 din Regulament.

7 În cazul în care este necesară prezența interpreților, cine este responsabil pentru asigurarea acestora în ambele tipuri de audieri și care ar trebui să fie locul acestora?

Conform articolului 34 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, dacă un participant la o procedură nu este fluent în limba estonă și nu are un reprezentant în cadrul procedurii, instanța, dacă este posibil, va implica în procedură un interpret sau traducător, la cererea participantului respectiv la procedură sau la inițiativa instanței. Nu este necesară implicarea unui interpret sau traducător dacă declarațiile participantului la procedură pot fi înțelese de instanță și de către ceilalți participanți la procedură. Dacă instanța nu poate implica imediat un interpret sau traducător, aceasta va pronunța o decizie prin care solicită participantului la procedură care necesită asistență din partea unui interpret sau traducător să își găsească un interpret, un traducător sau un reprezentant fluent în limba estonă într-un interval de timp stabilit de instanță [articolul 34 alineatul (2) din Cod)]. Codul de procedură civilă estonian nu include prevederi specifice cu privire la locul în care trebuie să se afle un interpret sau traducător utilizat pentru obținerea de probe în temeiul Regulamentului.

8 Ce procedură se aplică pentru stabilirea audierii și pentru comunicarea datei și locului acesteia persoanei care urmează a fi audiată ? Ce interval de timp ar trebui alocat în momentul stabilirii datei audierii pentru ca persoana respectivă să poată fi notificată în timp util ?

Potrivit articolului 343 alineatul (1) din Codul de procedură civilă, în vederea înștiințării cu privire la data, ora și locul ședinței de judecată, instanța trimite citații participanților la procedură și celorlalte persoane invitate la ședința de judecată. Potrivit articolului 343 alineatul (2) din Cod, intervalul de timp dintre data trimiterii citației și data ședinței de judecată trebuie să fie de cel puțin zece zile. Intervalul poate fi și mai scurt, dacă participanții la procedură își exprimă acordul în acest sens.

9 Care sunt costurile aferente videoconferinței și cum ar trebui plătite acestea?

Costurile aplicabile pentru obținerea de probe în conformitate cu Regulamentul 1206/2001 sunt specificate la articolul 18 din Regulament. Potrivit articolului 15 alineatul (4) din Codul de procedură civilă, instanța solicitantă nu acoperă costurile actului procedural. Instanța care îndeplinește actul procedural informează instanța solicitantă cu privire la costuri, iar respectivele costuri sunt considerate cheltuieli de judecată ale cauzei care face obiectul audierii. Costurile legate de obținerea de probe fiind costuri esențiale pentru procedură, trebuie să fie achitate în conformitate cu articolul 148 alineatul (1) din Cod, care prevede că, dacă instanța nu hotărăște altfel, costurile esențiale pentru procedură sunt achitate în avans, în măsura hotărâtă de instanță, de către participantul la procedură care a formulat cererea pentru care se aplică respectivele costuri. Dacă o cerere este formulată de ambele părți sau dacă este citat un martor sau un expert ori este desfășurată o inspecție la inițiativa instanței, costurile sunt împărțite în mod egal între părți. Întrucât instanțele dețin echipamente de videoconferință, nu ar trebui să se aplice costuri pentru utilizarea acestora.

10 Ce condiții, dacă acestea există, trebuie să se aplice pentru a se asigura că persoana audiată direct de instanța solicitantă a fost informată cu privire la faptul că audierea va avea loc în mod voluntar?

Articolul 17 alineatul (2) din Regulament este aplicabil în ceea ce privește informarea persoanelor cu privire la faptul că audierea directă de către o instanță solicitantă este voluntară.

11 Ce procedură există pentru verificarea identității persoanei care urmează a fi audiată?

Potrivit articolului 347 alineatul (2) punctul 1 din Codul de procedură civilă, la începutul unei ședințe de judecată, instanța constată care dintre persoanele citate sunt prezente la ședință și confirmă identitatea acestora. Codul nu prevede o procedură specifică în ceea ce privește verificarea identității în cadrul unei ședințe de judecată. Instanța are obligația de a confirma identitatea persoanelor citate. În acest scop, verifică, de exemplu, un document de identitate cu fotografie al persoanei citate.

12 Care sunt cerințele aplicabile în cazul prestării de jurământ și ce informații sunt necesare de la instanța solicitantă în cazul în care este necesară prestarea unui jurământ în timpul obținerii de probe în mod direct în temeiul articolului 17?

Potrivit articolului 269 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, un participant la o procedură trebuie să depună următorul jurământ înainte de a depune mărturie:

„Eu, (numele), jur pe onoarea și pe conștiința mea că voi divulga întregul adevăr cu privire la cauză, fără să ascund, să adaug sau să modific nimic.” Un participant la o procedură depune jurământul oral și semnează textul jurământului.

În conformitate cu articolul 36 alineatul (1) din Cod, o persoană care nu este fluentă în limba estonă trebuie să depună jurământul într-o limbă în care este fluentă; în conformitate cu articolul 36 alineatul (2), se aplică o semnătură pe textul în limba estonă al jurământului, care îi este tradus în mod direct persoanei înainte de a-l semna.

Teza a doua a articolului 262 alineatul (1) din Cod prevede că, înainte ca martorul să depună mărturie, instanța trebuie să explice acestuia obligația sa de a spune adevărul, precum și conținutul articolelor 256-259 din Cod. Potrivit articolului 303 alineatul (5) din Cod, prevederile referitoare la audierea martorilor se aplică și în cazul audierii experților. Orice expert care nu este expert judiciar sau expert certificat oficial este avertizat, înainte de depunerea expertizei, cu privire la consecințele depunerii cu bună știință a unei expertize incorecte, iar expertul confirmă aceasta prin semnarea procesului-verbal al ședinței sau a textului avertismentului. Avertismentul semnat este prezentat instanței împreună cu expertiza.

13 Ce măsuri sunt prevăzute pentru asigurarea unei persoane de contact la locul unde se organizează videoconferința cu care instanța solicitantă să poată comunica și pentru asigurarea unei persoane în ziua audierii care să utilizeze echipamentele de videoconferință și să remedieze orice probleme tehnice?

Conform articolului 350 alineatul (3) din Codul de procedură civilă, într-o ședință de judecată organizată sub forma unei conferințe procedurale, trebuie garantat dreptul fiecărui participant la procedură de a formula pretenții și cereri, precum și opinii cu privire la pretențiile și cererile altor participanți la procedură și trebuie îndeplinite celelalte condiții ale ședinței de judecată într-o modalitate sigură din punct de vedere tehnic pe parcursul transmiterii în timp real către instanță a imaginii și a sunetului de la participantul la procedură care nu este prezent în sala de judecată și invers.

Fiecare instanță are un angajat al Centrului de administrare a registrelor și a sistemelor informatice, care lucrează ca specialist IT intern și care asigură funcționarea echipamentelor de videoconferințe, precum și de soluționarea eventualelor probleme tehnice.

14 Ce informații suplimentare sunt necesare, dacă este cazul, din partea instanței solicitante?

Informațiile necesare se găsesc în formularul de cerere. Orice informații suplimentare necesare depind de circumstanțele specifice ale fiecărei cauze.

Ultima actualizare: 25/07/2019

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site