Impactul COVID-19 în materie civilă și de insolvență

1 Impactul pandemiei de Covid-19 asupra procedurilor civile

1.1 Termene în procedurile civile

Starea de urgență a fost declarată pentru perioada 19.3.2020 - 2.5.2020

Cele mai importante acte normative adoptate în această perioadă au fost:

• Decretul nr. 14-A/2020
• Decretul nr. 17-A/2020
• Decretul nr. 2-A/20
• Decretul nr. 2-B/20
• Legea nr. 1-A/20, cu modificările ulterioare
• Decretul-lege nr. 10-A/20, cu modificările ulterioare

Starea de calamitate a fost declarată ulterior pentru perioada 3.5.2020 - 30.6.2020

Cele mai importante acte normative adoptate în această perioadă au fost:

• Rezoluția nr. 33-A/20
• Rezoluția nr. 33-C/20
• Rezoluția nr. 38/20
• Rezoluția nr. 40-A/20
• Rezoluția nr. 43-B/20
• Rezoluția nr. 51-A/20
• Legea nr. 1-A/20, cu modificările ulterioare
• Decretul-lege nr. 10-A/20, cu modificările ulterioare

Starea de calamitate a fost declarată din nou pentru perioada 15.10.2020 - 8.11.2020

Cele mai importante acte normative adoptate în această perioadă au fost:

• Rezoluția nr. 88-A/20
• Rezoluția nr. 92-A/20
• Rezoluția nr. 96-B/20

Starea de urgență a fost declarată ulterior pentru perioada 9.11.2020 - 30.4. 2021

Cele mai importante acte normative adoptate în această perioadă au fost:

• Decretul nr. 51-U/20
• Decretul nr. 59-A/20
• Decretul nr. 61-A/20
• Decretul nr. 66-A/20
• Decretul nr. 59-A/20
• Decretul nr. 6-A/21
• Decretul nr. 6-B/21
• Decretul nr. 9-A/21
• Decretul nr. 11-A/21
• Decretul nr. 21-A/21
• Decretul nr. 25-A/21
• Decretul nr. 31-A/21
• Decretul nr. 41-A/21

Consecințe asupra regimului termenelor procedurale

Atât în timpul stării de urgență, cât și în timpul stării de calamitate, în conformitate cu articolul 7 din Legea nr. 1-A/20, în versiunea sa consolidată, regimul juridic al termenelor judiciare este după cum urmează.

• În procedurile judiciare care nu sunt urgente, termenele au fost suspendate pentru o perioadă care se va încheia la o dată care urmează să fie stabilită prin decret-lege.
• Procedurile judiciare urgente se desfășoară fără suspendarea termenelor sau a actelor.
• Termenele de decădere și prescripție au fost suspendate.
• Au fost suspendate deposedările și executarea ipotecilor asupra proprietăților care constituie locuințe ocupate de proprietari.
• Termenele stabilite pentru ca debitorii să depună cereri de deschidere a procedurilor de insolvență au fost suspendate.
• Toate acțiunile care trebuie întreprinse în legătură cu procedurile de executare, inclusiv măsurile de executare, au fost suspendate, cu excepția cazului în care această situație cauzează daune ireparabile sau pune în pericol mijloacele de subzistență ale creditorului.
• Articolul 15 din Decretul-lege nr. 10-A/20 prevede că, în cazul în care autoritățile decid să închidă o instanță dintr-o anumită zonă din cauza pandemiei, termenele procedurale sunt suspendate (acest lucru s-a întâmplat în câteva cazuri și pentru o perioadă limitată).
• Suspendarea termenelor judiciare a încetat la 3 iunie 2020 (articolul 8 din Legea nr. 16/2020, care abrogă articolul 7 din Legea nr. 1-A/2020).
• În ceea ce privește notificarea sau comunicarea actelor, s-a suspendat obligativitatea ca destinatarul să semneze de primire, fiind înlocuită cu alte mijloace adecvate de identificare și de dovedire a datei notificării sau comunicării (Legea nr. 10/2020).
• Suspendarea oficială a termenelor judiciare a încetat la 3 iunie 2020 (articolul 8 din Legea nr. 16/2020 de abrogare a articolului 7 din Legea nr. 1-A/2020).
• Ulterior, Legea nr. 4-B/2021 a stabilit o nouă perioadă de suspendare a termenelor judiciare cu un regim juridic identic cu cel anterior, în temeiul articolului 6-B, care a fost adăugat la Legea nr. 1-A/20.
• Suspendarea termenelor judiciare a încetat la 6 aprilie 2021, în conformitate cu Legea nr. 13-B/2021.
• În prezent (mai 2021), regimul juridic tranzitoriu excepțional, astfel cum este prevăzut la articolul 6-E din Legea nr. 1-A/2020, în versiunea sa cea mai recentă, este menținut, ceea ce permite în special organizarea ședințelor de judecată prin mijloace de comunicare la distanță în condițiile prevăzute de lege.

Puteți consulta Legea nr. 1-A/2020 (privind răspunsul la situația epidemiologică cauzată de coronavirus) în cea mai recentă versiune consolidată a acesteia aici.

1.2 Organizarea judiciară și sistemul judiciar

În timpul stării de urgență

Principalele mecanisme adoptate pentru organizarea și gestionarea sistemului judiciar au fost:

• planuri de urgență stabilite de președinții fiecărei instanțe;
• stabilirea de către președinții fiecărei instanțe a unui sistem de rotație pentru servicii prestate cu prezență fizică pentru procedurile urgente;
• săli de judecată virtuale în toate instanțele (de prim grad de jurisdicție, de al doilea grad de jurisdicție și Curtea Supremă de Justiție), permițând desfășurarea tuturor ședințelor de judecată prin mijloace de comunicare la distanță;
• semnarea digitală a sentințelor prin sistemul de gestionare a cauzelor;
• în cazul hotărârilor pronunțate de o instanță colegială, semnătura altor judecători poate fi înlocuită cu o declarație a judecătorului raportor prin care se confirmă acordul celorlalți judecători (articolul 15-A din Decretul-lege nr. 10-A/20);
• accesul prin intermediul unei rețele virtuale private la sistemul de gestionare a cauzelor;
• toate actele de procedură efectuate prin teleconferință/videoconferință;
• utilizarea e-mailului în locul telefonului pentru a obține informații de la instanțe;
• telemunca ori de câte ori natura activității o permite.

Consecințele stării de urgență asupra activității judiciare și a repartizării cauzelor

Judecătorii continuă să își desfășoare activitatea la distanță, atunci când au acces la sistemul de gestionare a cauzelor, rămânând disponibili să meargă la instanțe ori de câte ori natura serviciului impune acest lucru.

Repartizarea cauzelor urgente sau neurgente în instanțele de prim grad de jurisdicție nu a fost întreruptă.

În instanțele de al doilea grad de jurisdicție și la Curtea Supremă de Justiție, până la 15 aprilie 2020 au fost repartizate doar cauzele urgente. De la 16 aprilie 2020 au fost repartizate toate cauzele, indiferent de caracterul urgent sau neurgent al acestora.

Acțiunile și procedurile urgente în care sunt vizate drepturile fundamentale se pot desfășura cu prezența fizică a părților (protecția urgentă a copiilor, acte procedurale și procesele inculpaților aflați în arest) sau la distanță, prin săli de judecată virtuale.

Procesele și actele procedurale care nu sunt urgente se amână pe durata stării de urgență, cu excepția situațiilor în care judecătorii consideră necesar să organizeze ședințe de judecată, și anume pentru a evita daune ireparabile sau în cazurile în care toate părțile sunt de acord să recurgă la teleconferință/videoconferință/săli de judecată virtuale.

Hotărârile în cauzele neurgente pot fi pronunțate dacă toate părțile convin că nu sunt necesare examinări suplimentare de către instanță.

Acțiunile și procedurile desfășurate cu prezența fizică a persoanelor au loc în săli adecvate, care au fost puse la dispoziție în fiecare instanță districtuală, cu materiale de protecție și dezinfectare. Numărul participanților trebuie stabilit de judecător în conformitate cu limitele recomandate de autoritățile sanitare.

Participarea la ședința de judecată este descurajată, cu excepția persoanelor care sunt citate să se înfățișeze. În acest caz, în conformitate cu articolul 14 din Legea nr. 10-A/20, prezentarea unui certificat medical pentru carantină este considerată un caz de forță majoră.

Consiliul Suprem al Magistraturii a subliniat că, în timpul stării de urgență, instanțele trebuie să rămână ultimii garanți ai drepturilor fundamentale.

În timpul stării de calamitate:

Principalele instrumente de organizare judiciară adoptate:

• A fost încetată gradual izolarea, în conformitate cu Rezoluția Consiliului de Miniștri nr. 33-C/20.
• Au fost adoptate „Măsurile de reducere a riscului de transmitere a virusului în instanțe” — un document comun elaborat de Consiliul Superior al Judecătorilor, de Direcția generală pentru administrarea justiției, de Parchetul General, de Înaltul Consiliu al Instanțelor Administrative și Fiscale și de Direcția Generală Sănătate, disponibil la adresa:
• Fiecare instanță de prim grad de jurisdicție și instanță de al doilea grad de jurisdicție, Curtea Supremă de Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii au adoptat un sistem de rotație care prevede posibilitatea de a alterna munca cu prezență fizică cu telemunca, fără a aduce atingere măsurilor de sprijin familial pentru anumiți lucrători și telemuncii obligatorii pentru judecători și personalul judiciar din categoriile cu risc ridicat.

Consiliul Suprem al Magistraturii a adoptat următoarele rezoluții pentru a asigura stabilitatea resurselor umane în instanțele de prim grad de jurisdicție și pentru a se pregăti pentru creșterea volumului de muncă după încetarea suspendării termenelor în procedurile neurgente:

• Mandatele președinților instanțelor de prim grad de jurisdicție au fost prelungite până la 31 decembrie 2020.
• Exercițiul anual de recrutare/promovare/transfer din sistemul judiciar (movimentação) a fost limitat/suspendat temporar pentru a stabiliza resursele umane și organismele de gestionare din cadrul instanțelor de prim grad de jurisdicție (rezoluțiile din 28 aprilie 2020 și 5 mai 2020).

Informații practice privind funcționarea instanțelor naționale în perioadele de urgență și de calamitate sunt disponibile pe site-ul Consiliului Suprem al Magistraturii.

1.3 Cooperarea judiciară la nivelul UE

În timpul stării de urgență:

• Echipa punctului de contact RJE în materie civilă lucrează de la domiciliu, prelucrează toate cererile de cooperare și de informații cât mai repede posibil, în pofida suspendării termenelor și a termenelor procedurale aplicate în instanțe.
• Echipa are acces de la distanță la fișiere prin intermediul unei rețele private virtuale (VPN).
• Orice membru al echipei este disponibil pentru a merge la locul de muncă ori de câte ori este necesar și în cazuri urgente.
• În materie de cooperare judiciară, ar trebui să se acorde prioritate comunicării prin e-mail la adresa correio@redecivil.mj.pt

În timpul stării de calamitate și în perioada actuală de eliminare treptată a izolării:

• Echipa punctului de contact lucrează într-un sistem de rotație bazat pe telemuncă și pe prezența fizică, fiind asigurată prezența fizică a cel puțin unui membru al echipei la locul de muncă.
• Punctul de contact este asigurat de sistemul de rotație din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii și urmează „Măsurile de reducere a riscului de transmitere a virusului în instanțe” care au fost adoptate pentru a pune capăt treptat izolării.

Efectele pandemiei asupra volumului de cereri de cooperare și de informații gestionate de punctul de contact

• În 2020, numărul total de cereri de asistență trimise punctului de contact de către instanțe și alte autorități a rămas relativ constant în comparație cu 2019; în ciuda pandemiei, în 2020, punctul de contact a primit în total doar cu nouă cereri mai mult decât în 2019. Cu toate acestea, luând în considerare fiecare dintre rețelele de cooperare la care Portugalia este parte separat, a existat o ușoară scădere a numărului de cereri pentru punctul de contact RJE în materie civilă, o scădere mai pronunțată a numărului de cereri pentru IberRede și o creștere a numărului de cereri pentru Rețeaua judiciară a țărilor vorbitoare de limbă portugheză (CPLP).
• În timpul perioadelor de eliminare treptată a stării de urgență, de calamitate și de izolare, punctul de contact a răspuns tuturor cererilor de cooperare și de informații fără nicio modificare sau suspendare a termenelor obișnuite de răspuns.

Numărul total de cereri de cooperare și de informații în 2020: 356

Defalcat după cum urmează:

• Punct de contact RJE în materie civilă, 287
• IberRede, 4
• Rețeaua judiciară CPLP, 65

Numărul total de cereri de cooperare și de informații în 2019: 365

Defalcat după cum urmează:

• Punct de contact RJE în materie civilă, 328
• IberRede, 19
• Rețeaua judiciară CPLP, 17

Informațiile statistice privind activitatea punctului de contact sunt disponibile aici.

2 Măsuri în materie de insolvență adoptate sau care sunt plănuite a fi adoptate în statele membre după declanșarea pandemiei

2.1 Măsuri de fond în materie de insolvență și contracte conexe care afectează măsurile

A se vedea mai jos răspunsul combinat la întrebările de la punctele 2.1-2.2

2.1.1 Suspendarea insolvenței

2.1.1.1 Suspendarea obligației de a solicita insolvența (debitori)

2.1.1.2 Protejarea debitorilor cu privire la solicitarea insolvenței de către creditori

2.1.2 Suspendarea executării creanțelor și suspendarea încetării contractelor

2.1.2.1 Moratorii generale/specifice privind executarea creanțelor/anumite tipuri de executare a creanțelor

2.1.2.2 Suspendarea încetării contractelor (contracte generale/specifice)

2.2 Suspendări dispuse de instanțele civile, inclusiv de instanțele de insolvență, și suspendări procedurale

Răspuns combinat la întrebările de la punctele 2.1-2.2.

În conformitate cu articolul 6-E din Legea nr. 1/A/2020 (care poate fi găsită aici în cea de a 12-a și cea mai recentă versiune după modificările aduse prin Legea nr. 13-B/2021), se menține regimul procedural excepțional tranzitoriu. În temeiul regimului respectiv se suspendă următoarele termene:

• termenul de intrare în insolvență a debitorului prevăzut la articolul 18 alineatul (1) din Código da Insolvência e da Recuperação de Empresas (Codul insolvenței și al redresării corporative), astfel cum a fost aprobat în anexa la Decretul-lege nr. 53/2004;
• actele care trebuie îndeplinite în cadrul procedurilor de executare silită sau al procedurii de insolvență în legătură cu ducerea la îndeplinire a procedurii judiciare de restituire a locuinței familiei;
• termenul de prescripție și termenele aferente procedurii de executare silită sau de insolvență menționate mai sus;
• în cazurile în care actele care trebuie îndeplinite în cursul executării procedurii de insolvență privind vânzarea judiciară și restituirea bunurilor imobile sunt de natură să prejudicieze mijloacele de subzistență ale părții împotriva căreia se solicită executarea sau ale persoanei declarate insolvabile, aceasta din urmă poate solicita suspendarea cauzei, cu condiția ca acest lucru să nu cauzeze prejudicii grave mijloacelor de subzistență ale părții care solicită executarea sau ale creditorilor persoanei insolvabile sau daune ireparabile, iar instanța, după ascultarea celeilalte părți, trebuie să se pronunțe cu privire la cauză în termen de zece zile;
• suspendarea termenelor de prescripție și de decădere prevalează asupra oricăror norme care stabilesc termene de prescripție sau de decădere obligatorii, care sunt prelungite cu perioada corespunzătoare suspendării.

2.3 Alte măsuri în materie de insolvență (legate de acțiuni în anularea transferului patrimonial, planuri de reorganizare, acorduri informale și alte măsuri, dacă este cazul)

A se vedea mai jos răspunsul combinat la întrebările 2.3 și 2.4.

2.4 Măsuri conexe care nu sunt legate de insolvență (amânări ale plăților, împrumuturi bancare, asigurări sociale, asigurări de sănătate, subvenții pentru întreprinderi)

Răspuns combinat la întrebările 2.3 și 2.4.

A fost lansat un nou caz de viabilitate extraordinară a afacerii (PEVE) — a se vedea Legea nr. 75/2020 și Rezoluția nr. 41/2020 a Consiliului de Miniștri

Legea nr. 75/2020

• Legea stabilește un regim tranzitoriu excepțional pentru prelungirea termenului pentru încheierea negocierilor inițiate pentru aprobarea planului de redresare sau a acordului de plată, precum și pentru acordarea unei perioade de timp pentru adaptarea planului de insolvență propus în contextul pandemiei de COVID-19.
• Aceasta extinde privilegiul prevăzut la articolul 17-H alineatul (2) din Codul insolvenței și al redresării corporative (CIRE), astfel cum a fost aprobat într-o anexă la Decretul-lege nr. 53/2004, la acționari sau la orice alte persoane care au o relație specială cu societatea și care îi finanțează activitatea în cursul procesului special de revitalizare (PER).
• Aceasta prevede aplicarea sistemului extrajudiciar de redresare a activității (RERE), astfel cum a fost aprobat prin Legea nr. 8/2018, în cazul întreprinderilor aflate în prezent în insolvență din cauza pandemiei de COVID-19.
• Legea creează un nou proces extraordinar de viabilitate a întreprinderilor pentru întreprinderile afectate de criza economică cauzată de pandemia de COVID-19.
• Aceasta stabilește repartizarea parțială obligatorie în toate procedurile de insolvență pendinte, în cazul în care veniturile din lichidare depuse depășesc 10 000 EUR.
• Legea prevede acordarea de prioritate prelucrării cererilor de eliberare a titlurilor de valoare sau a garanțiilor oferite în contextul procedurilor de insolvență, al procedurilor speciale de revitalizare sau al procedurilor speciale de acord de plată.

Observație finală:

Deși aceste informații au fost colectate cu atenție, se recomandă consultarea textelor juridice aplicabile, cu modificările aferente. Având în vedere articolul 5 alineatul (2) litera (c) din Decizia 2001/470/CE, aceste informații nu sunt obligatorii pentru Consiliul Suprem al Magistraturii, pentru instanțele naționale sau pentru punctul de contact.