Impactul COVID-19 în materie civilă și de insolvență

1 Impactul pandemiei de Covid-19 asupra procedurilor civile

1.1 Termene în procedurile civile

Conform Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență și Decretului nr. 250/2020 de prelungire a stării de urgență, prescripția și termenele de decădere nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe durata stării de urgență.

Întreruperea termenelor de introducere a căilor de atac.

Starea de urgență s-a încheiat la 15 mai 2020.

1.2 Organizarea judiciară și sistemul judiciar

Starea de urgență a fost declarată la 16 martie, fiind prevăzute măsuri specifice privind organizarea sistemului judiciar.

Activitatea judiciară în materie civilă este suspendată, cu excepția cauzelor urgente, care sunt stabilite în Hotărârea nr. 417/24.3.2020 a Consiliului Magistraturii.

Se continuă elaborarea hotărârilor și înregistrarea documentelor transmise de părți.

Se încurajează utilizarea videoconferințelor – inclusiv prin comisii rogatorii, precum și audieri la care publicul nu are acces, atunci când situația o permite.

Toate documentele părților sunt trimise instanțelor prin mijloace electronice, cu excepția situațiilor în care persoanele în cauză nu dispun de astfel de mijloace.

Transferul dosarelor de la o instanță la alta se realizează prin mijloace electronice; la fel și notificarea documentelor judiciare către părți.

În cazul în care completul de judecată nu poate fi complet, se permite delegarea judecătorilor de la alte secții ale instanței.

După 15 mai 2020 (încetarea stării de urgență), în toate cauzele civile, procedurile vor fi reluate din oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanțele vor lua măsurile corespunzătoare pentru a reprograma audierile și pentru a cita părțile.

1.3 Cooperarea judiciară la nivelul UE

O parte dintre angajații Ministerului Justiției au dreptul să lucreze de acasă. Cooperarea judiciară în materie civilă va fi afectată pentru o perioadă care nu poate fi prevăzută. Pentru reducerea la minimum a întârzierilor, comunicarea electronică a solicitărilor de cooperare judiciară adresate autorității centrale este încurajată într-o mare măsură. Documentele trimise pe suport de hârtie vor fi prelucrate cu întârzieri semnificative.

În temeiul articolului 3 litera (c) din Regulamentele privind notificarea sau comunicarea actelor și obținerea de probe, Ministerul Justiției acționează în calitate de autoritate expeditoare/destinatară în cazuri excepționale. Toate solicitările (notificarea sau comunicarea actelor, obținerea de probe, cauze legate de obligațiile de întreținere, cauzele legate de răpirea copiilor etc.) sunt tratate, în prezent, de Ministerul Justiției în mod obișnuit, fără nicio ordine de prioritate.

Se pot utiliza următoarele adrese de e-mail: dreptinternational@just.ro, ddit@just.ro.

La sfârșitul stării de urgență (15 mai 2020), în termeni generali, Ministerul Justiției, acționând ca autoritate centrală, își va desfășura toate activitățile în același mod ca în timpul stării de urgență.

2 Măsuri în materie de insolvență adoptate sau care sunt plănuite a fi adoptate în statele membre după declanșarea pandemiei

2.1 Măsuri de fond în materie de insolvență și contracte conexe care afectează măsurile

2.1.1 Suspendarea insolvenței

2.1.1.1 Suspendarea obligației de a solicita insolvența (debitori)

Pe durata stării de urgență, procedura de insolvență este supusă dispozițiilor generale privind suspendarea ex officio a tuturor activităților judiciare în cauzele civile, cu excepția cauzelor extrem de urgente, care nu pot fi amânate. Obligația debitorului de a solicita deschiderea procedurii de insolvență se suspendă deoarece, pe durata stării de urgență, se aplică un moratoriu general pentru toate termenele în materie civilă, inclusiv pentru perioada de 30 de zile în care debitorul are obligația de a solicita insolvența.

Pe perioada stării de alertă, dispozițiile legale care reglementează obligația debitorului de a solicita insolvența nu se aplică. Până la încetarea stării de alertă, procedurile pot fi inițiate la cererea debitorului sau în cazul în care debitorul optează pentru a solicita insolvența.

Această normă temporară se aplică debitorilor care erau insolvabili sau au devenit insolvabili pe perioada stării de alertă. România s-a aflat în stare de alertă de la mijlocul lunii mai, după ce starea de urgență a încetat.

2.1.1.2 Protejarea debitorilor cu privire la solicitarea insolvenței de către creditori

Totuși, un creditor are dreptul de a solicita insolvența, însă procedura de insolvență poate fi deschisă numai după încetarea stării de urgență.

Procedurile de insolvență pot fi deschise pentru o creanță de 50 000 de lei (aproximativ 10 200 EUR), întrucât pragul atât pentru creditori, cât și pentru debitori a fost mărit de la 40 000 de lei.

Creditorii pot depune cereri de insolvență împotriva debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial pe durata stării de urgență sau de alertă numai după o tentativă rezonabilă de a încheia un acord de plată, dovedit prin documente comunicate între părți prin orice mijloace, inclusiv prin mijloace electronice.

2.1.2 Suspendarea executării creanțelor și suspendarea încetării contractelor

2.1.2.1 Moratorii generale/specifice privind executarea creanțelor/anumite tipuri de executare a creanțelor

Creanțele bugetare (creanțele fiscale și de alt tip, cu excepția creanțelor care rezultă ca urmare a unor decizii în materie penală) care devin scadente pe durata stării de urgență nu pot fi executate în această perioadă și în termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgență. De asemenea, măsurile de executare pentru creanțele bugetare au fost suspendate sau nu au fost aplicate pentru creanțele bugetare după instituirea stării de urgență, cu excepția creanțelor legate de proceduri penale.

Procedurile de executare silită în materie civilă continuă numai dacă este posibilă respectarea regulilor de disciplină sanitară.

Măsurile temporare referitoare la executarea silită a creanțelor fiscale, introduse în perioada stare de urgență, sunt încă în vigoare. Suspendarea executării silite a creanțelor fiscale este aplicabilă până la 25 decembrie și o perioadă de 30 de zile după aceasta.

2.1.2.2 Suspendarea încetării contractelor (contracte generale/specifice)

În vederea păstrării relațiilor contractuale ale IMM-urilor care au fost închise sau suspendate temporar (de către autorități) pe durata stării de urgență (de exemplu, restaurante, hoteluri), există o obligație specifică de a se încerca o renegociere a contractului înainte de suspendarea/rezilierea acestuia din cauza situației de forță majoră.

În anumite condiții, IMM-urile care au fost închise sau suspendate temporar de către autorități pe durata stării de urgență beneficiază, în cadrul relației lor contractuale, de prezumția de forță majoră. Această prezumție este relativă prin orice mijloace de probă.

2.2 Suspendări dispuse de instanțele civile, inclusiv de instanțele de insolvență, și suspendări procedurale

Pe durata stării de urgență, termenele substanțiale și procedurale nu curg/se suspendă. Activitatea judiciară în cauzele pendinte continuă numai în cauzele extrem de urgente, care nu pot fi amânate (curțile de apel întocmesc o listă a acestor cauze pentru toate instanțele aflate în jurisdicția lor). Instanțele pot stabili termene scurte și, dacă este posibil, pot organiza audierea prin videoconferință.

În procedurile de insolvență pendinte la 16 martie, activitatea judiciară se suspendă ex officio și se soluționează numai acțiunile extrem de urgente (suspendarea temporară a acțiunilor de executare silită împotriva debitorului până la adoptarea unei decizii privind deschiderea procedurii de insolvență la cererea debitorului, precum și alte acțiuni care pot fi soluționate în lipsa părților). În procedurile de recurs împotriva deciziilor judecătorului sindic, se pot suspenda anumite decizii care constituie titlu executoriu (deciziile de deschidere a procedurii de insolvență împotriva debitorului sau de inițiere a procedurii de faliment simplificate/a procedurii de faliment pot, în continuare, să fie suspendate de către curțile de apel). Activitatea administratorilor judiciari/lichidatorilor din cadrul procedurilor pendinte continuă, dacă este posibil, cu respectarea cerințelor sanitare.

La 15 mai 2020, starea de urgență s-a încheiat. Prin urmare, în toate cauzele civile, procedurile se vor relua ex officio. În termen de 10 de zile de la încheierea stării de urgență, instanțele vor lua măsurile corespunzătoare pentru reprogramarea audierilor și pentru citarea părților.

La fel ca în cazul Ministerului Justiției, care acționează în calitate de autoritate centrală, toate activitățile se vor desfășura, în linii generale, ca în timpul stării de urgență.

Legea nr. 120 din 9 iulie 2020 de completare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Articolul 111 prevede că, pe durata stării de urgență, activitatea judiciară poate continua numai în situații excepționale, de urgență specială, justificată temeinic, privind protejarea relațiilor de familie și a măsurilor dispuse prin decret emis de Președintele României.

Cauzele care vor fi judecate pentru fiecare categorie de instanțe vor fi stabilite exhaustiv numai de Consiliul Superior al Magistraturii, după consultarea colegiilor de administrare ale Curților de apel, Tribunalelor și judecătoriilor, respectiv a Colegiului Înaltei Curți de Casație și Justiție. În perioada stării de urgență, termenele procedurale și termenele de prescripție nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, vor fi suspendate.

Un proiect de lege adoptat recent de Guvern (19 noiembrie 2020) prevede posibilitatea restrângerii activității judiciare a unei instanțe, parțial sau în întregime, din motive generate de pandemia de COVID-19. Cât timp o restricție este în vigoare, durată ce nu poate depăși 14 zile, activitatea judiciară continuă în cauzele de maximă urgență și este amânată prin lege pentru celelalte. În săptămânile care urmează, proiectul de lege va fi dezbătut în Parlament și, dacă este adoptat, măsura va fi aplicabilă în perioada stării de alertă și la 30 de zile după aceasta.

2.3 Alte măsuri în materie de insolvență (legate de acțiuni în anularea transferului patrimonial, planuri de reorganizare, acorduri informale și alte măsuri, dacă este cazul)

La reluarea activității judiciare după încetarea stării de urgență, la mijlocul lunii mai, au fost adoptate măsuri temporare, aplicabile pentru procedurile de preinsolvență și de insolvență în curs – anumite etape și termene procedurale au fost prelungite prin lege (perioada de elaborare a ofertei de concordat preventiv și de negociere a acesteia cu creditorii a fost prelungită cu 60 de zile, iar executarea concordatului cu două luni); perioada de observare și termenul pentru depunerea unui plan de reorganizare au fost prelungite cu trei luni; perioada de reorganizare judiciară a fost prelungită cu două luni), au fost reglementate noi drepturi în legătură cu pandemia de COVID-19 (debitorii au beneficiat de un termen de trei luni pentru a depune un plan modificat de reorganizare dacă, în urma pandemiei de COVID-19, perspectivele de redresare s-au schimbat).

Debitorii au beneficiat de o suspendare de două luni a planului de reorganizare în cazul în care activitatea lor a fost întreruptă complet ca efect al pandemiei de COVID-19.

Durata maximă a planului de reorganizare a fost prelungită de la trei ani la patru ani, cu posibilitatea prelungirii cu încă un an, fără ca executarea planului să depășească cinci ani.

2.4 Măsuri conexe care nu sunt legate de insolvență (amânări ale plăților, împrumuturi bancare, asigurări sociale, asigurări de sănătate, subvenții pentru întreprinderi)

Până în prezent au fost adoptate măsuri complementare pentru a reduce presiunea lichidității financiare, cum ar fi posibilitatea de a amâna anumite obligații de plată (ratele creditelor sau obligațiile fiscale) care devin scadente pe durata stării de urgență și se preconizează că aceste măsuri vor atenua unele dintre efectele negative ale pandemiei asupra solvabilității antreprenorilor.

Au fost adoptate și alte măsuri economice, cum ar fi creditele preferențiale pentru IMM-uri, inclusiv credite garantate de stat în proporție de 90%, precum și alte măsuri de protecție socială.

Pe durata stării de urgență, IMM-urile care au fost închise sau suspendate temporar de către autorități pot amâna plata chiriei și a utilităților pentru sediile lor.

În curând vor fi adoptate dispoziții speciale temporare pentru organizarea adunării generale a acționarilor/a membrilor societăților comerciale pe durata stării de urgență.

Începând cu 30 martie 2020, debitorii pot solicita creditorilor suspendarea obligației lor de plată pentru o perioadă între o lună și nouă luni, însă nu mai mult de 31 decembrie 2020 (OUG nr. 37/2020).