Medierea familială

Procedura de mediere în cauzele în materie de dreptul familiei, divorț și separare în fapt

Medierea este o formă voluntară și confidențială de soluționare a litigiilor, prin care părțile aflate în conflict sau în litigiu încearcă, ele însele, să ajungă la un acord cu ajutorul unui mediator neutru și imparțial. Aspectele discutate în timpul medierii rămân la latitudinea participanților. Aspectele asupra cărora trebuie să se ajungă la un acord pot fi legate de: reconcilierea soților, stabilirea condițiilor separării în fapt, modalitățile de exercitare a drepturilor părintești, stabilirea de legături personale cu copiii, satisfacerea nevoilor familiei, obligația de întreținere a copiilor, precum și aspectele patrimoniale și cele legate de locuința familiei. De asemenea, un acord de mediere poate viza eliberarea unui pașaport, decizii privind educația copiilor, stabilirea de legături personale cu membrii familiei extinse și/sau administrarea bunurilor copiilor.

Avantajele medierii

• Medierea contribuie la reducerea sentimentelor negative și la înțelegerea nevoilor proprii și ale celuilalt, diminuând astfel povara psihologică asociată conflictului.

Cum ajunge o cauză la mediere?

• Medierea se poate desfășura înainte de introducerea unei acțiuni în instanță sau după inițierea procedurii, pe baza unei hotărâri a instanței.

• În orice caz, medierea este supusă consimțământului părților.

• Fiecare parte poate solicita medierea în oricare fază a acțiunii în justiție.

Cine decide cu privire la alegerea mediatorului?

• Mediatorul este ales de comun acord de către părți sau este desemnat de instanță, luând în considerare, în primul rând, persoanele din lista mediatorilor permanenți.

Cât timp poate dura medierea?

• Procedura de mediere instituită printr-o hotărâre a instanței de judecată nu ar trebui să dureze mai mult de 3 luni, dar poate fi prelungită la cererea comună a părților sau din orice alt motiv întemeiat, dacă în acest fel se facilitează stabilirea unui acord.

Procesul de mediere

• În urma primirii unei hotărâri din partea instanței, mediatorul contactează părțile pentru a stabili data și locul primei ședințe.

• Mediatorul explică regulile și modul în care decurge procedura de mediere și întreabă părțile dacă sunt de acord să participe la mediere.

• Medierea este o discuție între părți în prezența unui mediator. Pot fi organizate și întrevederi între patru ochi între mediator și oricare dintre părți.

• Părțile pot decide să nu participe la mediere.

• Medierea este confidențială. Mediatorul nu trebuie să divulge detalii cu privire la mediere unor terțe părți. Procesele-verbale de mediere nu cuprind niciun fel de considerații sau opinii ale părților.

• Un mediator nu poate depune mărturie cu privire la faptele care i se aduc la cunoștință în contextul desfășurării procedurii de mediere, decât dacă părțile îl exonerează de obligația păstrării confidențialității.

Care sunt rezultatele posibile ale medierii?

• Medierea poate avea ca rezultat un acord acceptabil pentru ambele părți, semnat de către acestea.

• În cauzele de divorț sau separare în fapt, medierea poate avea ca rezultat reconcilierea părților și/sau ajungerea la un acord între părți sau formarea unor opinii juridice comune. Aspectele de mai sus constituie baza pentru soluționarea cauzei de către instanța de judecată.

• Mediatorul înmânează câte o copie a procesului-verbal părților.

• Mediatorul depune în instanță procesul-verbal și orice acord la care s-a ajuns.

• Un acord de mediere aprobat de instanța de judecată are valoarea legală a unei hotărâri a instanței și determină încheierea procedurii.

• Instanța va refuza să aprobe acordul dacă acesta contravine legislației sau principiilor conviețuirii, dacă urmărește să eludeze legislația, dacă este ambiguu sau conține contradicții.

• Dacă un acord a fost declarat executoriu, dar nu a fost executat efectiv, poate fi înaintat unui executor judecătoresc desemnat de instanța de judecată.

• Dacă nu se ajunge la niciun acord, părțile au posibilitatea să își exercite drepturile printr-o acțiune în justiție.

Care este costul medierii?

• Cheltuielile de mediere sunt suportate de către părți. De obicei, fiecare parte plătește jumătate din cheltuieli, dacă nu se convine altfel între părți.

• O parte poate solicita să fie scutită de plata cheltuielilor de mediere.

• Indiferent de rezultatul cauzei, instanța poate obliga o parte să ramburseze cheltuielile care decurg din refuzul evident nejustificat al părții de a participa la mediere.

• Dacă se ajunge la un acord înainte de începerea audierii în instanță, cheltuielile de judecată vor fi rambursate părților în proporție de 100 %.

• Dacă se ajunge la un acord în fața mediatorului într-o fază ulterioară a procedurii (după începerea audierii în instanță), cheltuielile de judecată vor fi rambursate părților în proporție de 75 %.

• Într-o cauză de divorț sau separare în fapt, dacă părțile se reconciliază în fața tribunalului de primă instanță și își retrag acțiunea, cheltuielile de judecată plătite la introducerea acțiunii în instanță vor fi rambursate părților în proporție de 100 %. Dacă părțile se reconciliază înainte de încheierea procedurii în fața curții de apel, cheltuielile plătite pentru recurs vor fi rambursate părților în proporție de 50 %.

• În cazul medierii extrajudiciare, onorariul mediatorului este stabilit de centrul de mediere sau părțile convin asupra lui împreună cu mediatorul înainte de începerea medierii.