I. Liste și registre ale experților

Există registre cuprinzătoare ale experților. Există aproximativ 200-300 de domenii diferite de specializare.

• Experții numiți oficial și autorizați de camerele de comerț și industrie pot fi găsiți aici.
• Experții numiți oficial și autorizați de camerele de meserii pot fi găsiți aici.
• Experții numiți oficial și autorizați de camerele de agricultură pot fi găsiți pe site-urile web regionale ale camerelor de agricultură.
• Experții numiți oficial și autorizați de camerele arhitecților pot fi găsiți pe site-urile web ale camerelor arhitecților de la nivel regional.
• Informații privind experții numiți oficial și autorizați de camerele inginerilor și privind registrele aferente pot fi găsite aici.
• Experții înregistrați de camera contabililor pot fi găsiți aici.
• O altă bază de date poate fi găsită la adresa https://www.bvs-ev.de/sachverstaendigenverzeichnis/, care este o federație de experți numiți oficial și autorizați.
• În cazul experților medicali nu există obligația numirii oficiale și autorizării. Pentru a găsi un expert medical, listele acestora sunt afișate pe site-urile web regionale ale asociațiilor medicale.

Numirea unui expert din registru este o practică urmată pe scară largă de către instanțe. Dacă sunt îndeplinite cerințele, expertul va fi înregistrat automat. Camerele de înregistrare desemnate de stat sunt responsabile de actualizarea promptă a registrelor.

Principalele dispoziții legale aplicabile expertizei judiciare în Germania sunt următoarele:

• §§ 401 și următoarele din Codul de procedură civilă (Zivilprozessordnung, ZPO)
• § 36 din Legea privind reglementarea comerțului;
• § 91 din Legea privind reglementarea meseriilor;
• Normele de procedură administrativă;
• Normele de procedură penală;
• Codul de bune practici al camerelor.

II. Calificările experților

O persoană poate fi inclusă pe listă în calitate de expert dacă are un nivel deosebit de înalt de calificare în domeniul său de expertiză. Pentru a fi inclus pe listă, este obligatoriu ca solicitantul să aibă experiență profesională corespunzătoare. Expertiza trebuie să fie demonstrată prin depunerea unei documentații corespunzătoare a activității expertului. (de exemplu, CV, copii ale certificatelor pentru toate calificările academice și profesionale relevante, experiențe de muncă, referenți, rapoarte, formare). Are loc, de asemenea, o examinare desfășurată de camerele de comerț și industrie/camerele de meserii și, în cazul arhitecților și al inginerilor, de camerele profesionale ale acestora. În afara calificărilor, a studiilor suplimentare și a experienței, experții trebuie să își demonstreze independența și integritatea.

Experții numiți oficial și autorizați sunt de obicei înregistrați pe o perioadă de cinci ani. Înainte de încheierea acestei perioade de cinci ani, ei trebuie să își demonstreze competența, integritatea și cursurile de formare continuă pentru a fi numiți din nou și, astfel, înregistrați pentru o nouă perioadă de cinci ani (de exemplu, prin verificarea și revizuirea rapoartelor care trebuie să fie depuse pentru înregistrarea pe o nouă perioadă de cinci ani). Entitățile responsabile trebuie să ofere cursuri de formare. Dacă un expert nu respectă normele sau dacă nu își actualizează competențele, camerele sunt autorizate să îl radieze.

III. Remunerația experților

În materie civilă, administrativă și penală, remunerația este calculată pe baza Legii privind remunerația și indemnizațiile judiciare din Germania (Justizvergütungs- und -entschädigungsgesetzes, JVEG).

Se pot solicita avansuri și plăți în cont.

Ori de câte ori un expert desfășoară o misiune extrajudiciară, remunerația sa depinde de acordul individual de compensare.

IV. Răspunderea experților

Expertul este răspunzător pentru un aviz de expert incorect atunci când este însărcinat atât de persoane particulare, cât și de instanțe. Dacă un expert care lucrează pentru o instanță a elaborat un aviz de expert incorect cu intenție sau din neglijență gravă și acest aviz de expert incorect stă la baza deciziei instanței, partea care suferă prejudiciul poate iniția o acțiune în justiție pentru a fi despăgubită pentru acest prejudiciu (§ 839a din Codul civil – Bürgerliches Gesetzbuch, BGB).

Ori de câte ori un expert desfășoară o misiune extrajudiciară, se aplică dispozițiile generale privind răspunderea (contractuală).

V. Informații suplimentare privind procedurile care implică experți

1. Numirea experților

Expertul este numit de instanță. Părțile au, însă, dreptul de a face propuneri privind persoana care trebuie să fie numită.

a) Numirea de către instanță

Instanța utilizează, de obicei, o listă sau un registru al experților. Instanța poate numi, de asemenea, orice expert considerat adecvat și competent. Un expert numit de instanță este un expert care a fost numit și care primește instrucțiuni de la instanță. Sarcina sa principală este de a oferi instanței asistență în măsura expertizei sale.

b) Numirea de către părți

În cazul în care părțile convin asupra unor anumite persoane care să fie numite experți, instanța are obligația de a se conforma acordului lor, însă poate limita selecția efectuată de către părți la un anumit număr de persoane.

Dacă o parte dorește să numească un expert parte care să îi ofere asistență, acest expert nu va fi considerat expert judiciar, ci expert privat.

2. Procedura

a) Procedura civilă

Instanța trebuie să își motiveze deciziile și să facă referire la concluziile expertului, în cazul în care instanța urmează avizul acestuia. Instanța nu este obligată de avizul expertului, însă acesta este adesea crucial pentru hotărârea judecătorească. În cazul unei cercetări la fața locului, expertul trebuie să contacteze toate părțile. În cazul în care, de exemplu, expertul are nevoie de mai multe informații de la părți, acest aspect trebuie să fie în general gestionat de către instanță.

i. Raportul de expertiză

Părțile pot contesta raportul expertului numit prin declarații sau angajând un expert privat și înaintând instanței raportul acestuia, furnizând astfel o contraexpertiză.

ii. Audierea în instanță

Pentru obținerea de probe, pot fi inițiate proceduri independente înainte de judecată („selbständiges Beweisverfahren”). În acest context, expertul poate fi numit înainte de desfășurarea procedurilor principale. Sfera de aplicare a acestor proceduri este limitată la conservarea probelor în vederea procedurii judiciare ulterioare sau pentru evitarea litigiului.

Audierea în instanță respectă codul de bune practici și normele procedurale. Expertul trebuie să răspundă interogatoriului în mod obiectiv, ușor de înțeles și cuprinzător. Dreptul procedural german nu prevede interogatoriul contradictoriu, însă întrebările pot fi adresate nu numai de către judecător, ci și de către justițiabili.

b) Altele

În cauzele penale, instanța trebuie să numească expertul dintr-un registru recunoscut al experților judiciari; o altă persoană trebuie să fie aleasă numai dacă acest lucru este cerut de circumstanțe speciale [§ 73 alineatul (2) din Codul de procedură penală – Strafprozessordnung, StPO]. Instanța poate orienta activitatea expertului. Alte norme pot fi găsite în Codul de procedură penală – Strafprozessordnung, StPO.

Informațiile prezentate aici au fost strânse în cursul proiectului privind găsirea unui expert de la persoanele de contact din fiecare țară selectată de către Institutul European de Expertiză și Experți (EEEI).