Imagine a situation in which you are in dispute with somebody in your own country or abroad and you wish to take the case to court or a situation where you are required to defend yourself if the other party takes the initiative of bringing a case against you. Imagine a situation where you are charged with criminal offences in your own country or abroad and cannot afford legal advice and/or representation before a criminal court. In all these examples you may apply for legal aid.

The right to legal aid is enshrined by:

• the European Convention on Human Rights (ECHR) - Article 6 (3)(c) of the ECHR guarantees the right to legal assistance where the defendant has insufficient means to pay for legal assistance, and to get free legal aid when the interest of justice so requires.
• the Charter of Fundamental Rights of the European Union - Article 47 of the Charter stipulates that legal aid shall be made available to those who lack sufficient resources in so far as such aid is necessary to ensure effective access to justice.

Legal aid in civil proceedings

National disputes

A legal aid system exists in all Member States of the EU. If you are in dispute with a company, a professional person, an employer or other person in the country of your residence and you do not have sufficient financial resources to meet a court case, you can apply for legal aid under existing national regulations.

A comparison of national schemes on legal aid reveals, however, that there are fundamental differences in the philosophy, organisation and management of the legal aid systems in the Member States. As regards the philosophy of the systems, the broad objective in some States seems to be to make legal services and access to justice generally available, whereas in others, legal aid can be available only to the very poorest.

Please select the relevant country's flag to obtain detailed national information.

ARCHIVED EJN (in civil and commercial matters) website

Cross-border disputes

If you are in a dispute with a company, a professional person, an employer or other person abroad and you do not have sufficient financial resources to bring a court case, you can apply for legal aid on cross-border disputes.

In order to facilitate access to legal aid in civil and commercial matters, the Directive on legal aid in cross-border issues was adopted.

It covers pre-litigation advice with a view to reaching a settlement prior to bringing legal proceedings; legal assistance in bringing a case before the court and representation by a lawyer in court and assistance with, or exemption from, the cost of proceedings.

In order to obtain legal aid in cross-border issues, you have to complete the relevant form for legal aid applications. The Directive provides two forms: one for legal aid applications and one for the transmission of legal aid applications. They are available here in all EU languages.

Legal aid in criminal proceedings

Member States have their own legislation establishing the ways in which legal aid is to be provided in criminal proceedings within their jurisdiction. In the future the European e-Justice Portal will provide detailed information in this area.

As for cross-border cases, there is currently no EU legislation on this subject.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Asistenţă juridică - Cehia

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

În general, cheltuielile sunt suportate de stat, de participanții la proceduri și de persoanele care se constituie părți la proceduri (este vorba în principal despre cheltuielile de obținere a probelor). Cheltuielile au două funcții: preventivă și punitivă.

Codul de procedură civilă („CPC”) conține o listă ilustrativă a cheltuielilor care pot fi suportate în cadrul procedurilor judiciare civile. Este vorba despre cheltuielile în numerar suportate de participanți și de reprezentanții acestora (de exemplu, cheltuielile cu transportul, masa și cazarea); taxa judiciară; pierderile de venituri ale participanților și ale reprezentanților lor legali; cheltuielile de obținere a probelor (de exemplu, cheltuielile cu martorii și experții); remunerația și cheltuielile în numerar ale unui notar care îndeplinește funcția de comisar judiciar; remunerația și cheltuielile în numerar ale administratorului judiciar; costurile de interpretare; sau remunerația pentru reprezentare, dacă reprezentantul este avocat, notar sau avocat specializat în brevete. Costurile pot include, de asemenea, rambursarea taxei pe valoarea adăugată sau a onorariului mediatorului. Aceasta nu este totuși o listă exhaustivă. Prin urmare, alte costuri care au fost achitate de participant în legătură directă cu acțiunea în justiție pot fi, de asemenea, considerate cheltuieli cu procedurile.

În principiu, participanții achită cheltuielile suportate de ei personal și de reprezentanții lor. În cazul în care un avocat a fost numit reprezentant sau tutore al participantului, statul achită cheltuielile în numerar ale avocatului, precum și remunerația pentru reprezentare și, dacă este cazul, restituie taxa pe valoarea adăugată.

Plata taxei judiciare este reglementată în detaliu în Legea privind taxele judiciare. În cadrul unei proceduri contradictorii ordinare, taxa judiciară se achită de obicei de către reclamant. Legea prevede, de asemenea, care sunt acțiunile în justiție care fac obiectul exonerării de la plata taxei judiciare (de exemplu, procedurile în materie de custodie, privind asistența judiciară pentru minori, privind adopția, privind obligațiile reciproce de întreținere a părinților și a copiilor, acțiunile în primă instanță în materie de moșteniri, procedurile privind capacitatea juridică).

Este important să se facă distincția între obligația de plată a cheltuielilor cu procedurile și obligația de rambursare a acestor cheltuieli. Un participant la proceduri plătește cheltuielile aferente acestora, în special în timpul procedurilor, pe măsură ce sunt înregistrate; în acest caz, se aplică principiul interesului (cheltuielile sunt suportate de persoana care efectuează actul procedural sau în interesul căreia se desfășoară actul). Rambursarea cheltuielilor aferente procedurilor începe numai după achitarea cheltuielilor. Rambursarea cheltuielilor este impusă printr-o hotărâre judecătorească pe baza principiului succesului în cauză sau a principiului vinovăției.

În cazul în care există motive care necesită o atenție specială, instanța poate face uz de competența discreționară atunci când se pronunță cu privire la cheltuielile aferente procedurilor și poate refuza să admită acordarea rambursării cheltuielilor unui participant, parțial sau integral. Aceasta este o garanție în cazul unui impact disproporționat de sever al aplicării principiului succesului în cauză și al principiului vinovăției.

2 Ce presupune asistența juridică?

Unul dintre principiile de bază ale procedurilor civile este principiul egalității, a cărui garanție include dreptul la asistență judiciară. Dreptul la asistență judiciară este acordat de la început și în toate procedurile.

În conformitate cu CPC, următoarele forme de asistență pot fi considerate asistență judiciară în cadrul procedurilor judiciare civile:

• numirea unui reprezentant la cererea participantului [articolul 30 alineatul (1) din CPC];
• numirea unui avocat, dacă acest lucru este necesar pentru a proteja interesele participantului sau dacă reprezentarea de către un avocat este obligatorie în funcție de tipul de procedură în cauză [articolul 30 alineatul (2) din CPC];
• exonerarea parțială sau integrală a participanților de la plata taxelor judiciare (articolul 138 din CPC).

În mod tangențial, obligația instanței de a furniza informații poate fi considerată, de asemenea, asistență judiciară pentru participanții la proceduri.

Asistența judiciară oferită de Asociația Baroului din Cehia este o categorie separată. Asistența menționată este definită în Legea privind profesia juridică, care acordă oricărei persoane ce nu îndeplinește condițiile pentru a beneficia de un avocat desemnat de o instanță și care nu poate garanta furnizarea de servicii juridice prin alte mijloace, dreptul ca Asociația Baroului din Cehia să desemneze un avocat care să îi ofere consultanță sau servicii juridice.

Solicitantul are astfel dreptul la consultanță juridică gratuită, cu condiția ca venitul său lunar mediu pentru cele șase luni calendaristice anterioare cererii să nu depășească de trei ori nivelul de subzistență al persoanei sau al persoanelor evaluate împreună cu solicitantul, în conformitate cu legea care reglementează nivelul de subzistență și venitul de subzistență și cu condiția ca solicitantul să nu fie reprezentat în cazul în care solicită asistență unui alt avocat sau unei persoane autorizate să furnizeze servicii juridice [în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Legea privind profesia juridică].

În cazul în care solicitantul îndeplinește condițiile prezentate mai sus, i se oferă consultanță juridică gratuită pe o durată de cel puțin 30 de minute, până la cel mult 120 de minute pentru fiecare an calendaristic.

În același timp, Legea privind profesia juridică permite acordarea de consultanță juridică o singură dată pentru un număr nespecificat de persoane plasate în centre de detenție a resortisanților țărilor terțe, în temeiul legii care reglementează șederea străinilor în Republica Cehă sau într-un centru de primire în temeiul Legii privind azilul, la inițiativa operatorului lor.

Conform Legii privind profesia juridică, este posibil să se solicite, de asemenea, furnizarea de servicii juridice dacă nivelul venitului și proprietățile pe care le deține solicitantul justifică acest lucru.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Instanța are posibilitatea, pe baza unei petiții, să exonereze un participant la proceduri (sau un intervenient) de la plata taxei judiciare, dacă circumstanțele participantului justifică acest lucru și dacă cererea nu este arbitrară, dacă este evident că nu poate avea succes sau dacă obstrucționează legea.

Atât persoanele fizice, cât și persoanele juridice pot face obiectul exonerării.

Un participant la proceduri nu trebuie împiedicat să-și exercite sau să-și apere drepturile în instanță doar din cauza situației sale financiare nefavorabile. Instanța ține seama, în special, de situația financiară generală a solicitantului, de valoarea taxei judiciare, de cheltuielile care ar putea fi necesare pentru a prezenta probe și de natura cererii. În cazul persoanelor fizice, instanța ține cont de condițiile lor sociale, starea de sănătate etc. În cazul persoanelor juridice și al persoanelor fizice care sunt antreprenori, aceasta ține seama, de asemenea, de natura activității lor economice sau a altor activități, de statutul și structura activelor lor, precum și de capacitatea lor de plată.

O cerere care în mod evident nu poate avea succes sau obstrucționează legea înseamnă, în special, o situație în care reiese în mod clar, din afirmațiile faptice ale solicitantului, că această cauză nu poate fi soluționată în mod favorabil. O exercitare arbitrară sau o obstrucționare a legii înseamnă, în special, o exercitare rău intenționată a unui drept sau o încercare clară de a întârzia îndeplinirea a ceea ce este în mod clar o obligație legală.

În cazul în care un participant îndeplinește condițiile de exonerare de la plata taxei judiciare și dacă acest lucru este necesar pentru a-și proteja interesele, la cererea sa, instanța numește un reprezentant. Cu toate acestea, dreptul de a beneficia un reprezentant desemnat nu se exercită automat dacă procedura sau participantul beneficiază de exonerare de la plata taxei judiciare în temeiul legii (și anume în temeiul Legii privind taxele judiciare). Chiar și în aceste cazuri, trebuie îndeplinite condițiile prezentate mai sus pentru exonerarea de la plata taxelor judiciare în conformitate cu Codul de procedură civilă. Un avocat va fi numit reprezentant dacă acest lucru este necesar pentru a proteja interesele participantului sau dacă reprezentarea de către un avocat (sau un notar) este obligatorie în procedura în cauză.

Un astfel de participant nu poate fi obligat să plătească un avans pentru cheltuielile de obținere a probelor pe care le-a prezentat el însuși sau care au fost solicitate de instanță cu privire la faptele pretinse de participant [sau în interesul său, articolul 141 alineatul (1) din CPC] și nici nu poate fi obligat să ramburseze cheltuielile suportate de stat [articolul 148 alineatul (1) din CPC]. Statul plătește avocatului desemnat cheltuielile în numerar și remunerația pentru reprezentare.

Petiția unui participant pentru exonerarea de la plata taxelor judiciare poate fi depusă în același timp cu acțiunea (moțiunea de a iniția procedurile) sau în orice moment în timpul procedurilor până la pronunțarea hotărârii definitive a instanței. Instanța poate numi un reprezentant înainte de inițierea procedurilor, dacă viitorul participant intenționează să inițieze o acțiune cu asistență din partea unui reprezentant.

Instanța decide cu privire la cererea de exonerare de la plata taxelor judiciare printr-o hotărâre împotriva căreia se poate formula cale de atac.

În cazul în care instanța respinge cererea de numire a unui reprezentant, solicitantul poate cere numirea unui avocat de către Asociația Baroului din Cehia. Într-un astfel de caz, solicitantul are dreptul la consultanță juridică gratuită, cu condiția ca venitul său mediu lunar pentru cele șase luni calendaristice anterioare cererii să nu depășească de trei ori nivelul de subzistență al persoanei fizice sau al persoanelor evaluate împreună cu aceasta în condițiile legii care reglementează nivelul de subzistență și venitul de subzistență și cu condiția ca persoana respectivă să nu fie reprezentată în cazul în care solicită asistență din partea unui alt avocat sau persoană autorizată să furnizeze servicii juridice [în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Legea privind profesia juridică].

O altă posibilitate este exercitarea dreptului solicitantului de a beneficia de servicii juridice, dacă veniturile și proprietățile pe care le deține solicitantul justifică o astfel de posibilitate. În acest caz, solicitantul se adresează, de asemenea, Asociației Baroului din Cehia.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară în conformitate cu CPC se aplică în cazul tuturor procedurilor care se încadrează în domeniul de aplicare al CPC.

Furnizarea de asistență judiciară de către Asociația Baroului din Cehia se aplică, de asemenea, în alte situații decât procedurile în fața autorităților publice sub formă de proceduri judiciare, proceduri administrative și proceduri în fața Curții Constituționale.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Nu există proceduri specifice în astfel de cazuri.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularele sunt reglementate prin Instrucțiunea nr. 4/2017 a Ministerului Justiției din 23 octombrie 2017, nr. de referință 12/2017-OJD-ORG/36. Formularele-tip, atât cele pentru persoanele fizice, cât și cele pentru persoanele juridice (Declarația privind situația personală, a proprietăților și a câștigurilor pentru exonerarea de la plata taxelor judiciare și numirea unui reprezentant și Declarația unei persoane juridice privind situația proprietăților și alte condiții decisive pentru exonerarea de la plata taxelor judiciare și numirea unui reprezentant) sunt disponibile pe site-ul Ministerului Justiției al Republicii Cehe.

Formularele legate de depunerea unei cereri de asistență judiciară furnizată de Asociația Baroului din Cehia sunt anexate la Decretul nr. 120/2018 al Ministerului Justiției din Republica Cehă de stabilire a formularelor de cerere pentru numirea unui avocat și a formularului de solicitare a furnizării de servicii de consultanță juridică o singură dată. Acestea sunt disponibile pe site-ul Asociației Baroului din Cehia.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Toate documentele care trebuie anexate sunt enumerate direct în formularul în cauză. Aceste documente pot include următoarele: o confirmare din partea angajatorului cu privire la veniturile salariale sau veniturile din contracte de muncă în afara raportului de muncă; o evaluare definitivă și irevocabilă a plăților din partea autorității fiscale (venituri din activități comerciale și alte activități independente); o hotărâre definitivă și irevocabilă privind acordarea unei prestații sau o confirmare din partea entității care a plătit prestația menționată (venituri aferente securității materiale și sociale); sau alte evaluări de plată definitive și irevocabile ale administrației fiscale (alte venituri).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Puteți depune o cerere de exonerare de la plata taxelor judiciare la instanța care desfășoară procedura pentru care solicitați exonerarea. Tribunalul se pronunță cu privire la petiție, chiar dacă se solicită o exonerare pentru procedură după formularea unei căi de atac.

Puteți depune o cerere pentru numirea unui avocat de către Asociația Baroului din Cehia:

1. în scris la adresa Asociației Baroului din Cehia, sucursala Brno, nám. Svobody 84/15, 602 00 Brno; sau
2. în format electronic cu o semnătură electronică recunoscută la adresa epodatelna@cak.cz; sau
3. la caseta de date a Asociația Baroului din Cehia- caseta de date cu codul de identificare n69admd.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Legea (articolul 5 din CPC) impune instanțelor obligația generală de a informa și de a furniza participanților informații cu privire la drepturile și obligațiile lor procedurale. Instanța are obligația să informeze participantul cu privire la dreptul de a depune o cerere de exonerare de la plata taxei judiciare sau de a beneficia de numirea unui reprezentant.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

A se vedea răspunsul în secțiunea: Am dreptul la asistență judiciară?

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Instanța decide cu privire la numirea unui reprezentant pe baza petiției depuse de participant. Dacă este necesar pentru a proteja interesele participantului sau dacă reprezentarea de către un avocat sau notar este obligatorie în procedura în cauză, instanța va numi un avocat în calitate de reprezentant. Instanța va numi un avocat specializat care este obligat să furnizeze servicii juridice, cu excepția cazului în care avocatul are un motiv legal să refuze (cum ar fi un conflict de interese).

Deciziile privind cererile de asistență judiciară asigurată de Asociația Baroului din Cehia sunt de competența președintelui asociației respective. Președintele Asociației Baroului din Cehia a încredințat directorului sucursalei Asociației Baroului din Cehia din Brno sarcina de a-l reprezenta pentru exercitarea acestei competențe.

În scopul numirii unui avocat, Asociația Baroului din Cehia menține o listă cu avocații care au acceptat să furnizeze asistența judiciară descrisă mai sus. La numirea unui avocat pentru a furniza astfel de servicii juridice, Asociația Baroului din Cehia trebuie să se asigure că avocații sunt numiți în mod corect, ținând totodată seama de natura și complexitatea cazului.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

A se vedea răspunsul în secțiunea: Care sunt cheltuielile aferente procedurilor judiciare și cine le suportă de obicei?

Solicitantul trebuie să plătească o taxă de 100 CZK la Asociația Baroului din Cehia pentru prelucrarea cererii de asistență judiciară furnizată de asociația menționată. Titularii de carduri ZTP (dizabilitate gravă) sau ZTP/P (dizabilitate gravă care necesită îngrijiri speciale) sau persoanele care beneficiază de asistență, care se confruntă cu lipsuri materiale, beneficiază de scutire de la plata acestei taxe.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

De asemenea, instanța poate acorda o exonerare de la plata taxelor judiciare numai parțial sau numai pentru o parte a procedurilor (de exemplu, numai pentru proceduri în primă instanță) sau numai pentru anumite taxe judiciare. Participantul este obligat să achite partea rămasă din taxele judiciare.

În cazul în care un avocat a fost numit reprezentant sau tutore al participantului, statul achită cheltuielile în numerar ale avocatului, precum și remunerația pentru reprezentare și, dacă este cazul, restituie taxa pe valoarea adăugată.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Cu excepția cazului în care instanța decide altfel, exonerarea de la plata taxelor judiciare se aplică procedurii în ansamblu, adică până la pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile. Exonerarea de la plata taxelor judiciare se aplică atât procedurii în primă instanță, cât și procedurii de recurs (măsură de remediere regulată). Cu toate acestea, procedurile privind măsurile de remediere extraordinare (reexaminarea unei căi de atac, acțiunea de redeschidere a procedurii, acțiunea în anulare) nu sunt exonerate automat, iar participantul poate depune o nouă cerere de exonerare de la plata taxelor judiciare.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dacă situația participantului se modifică astfel încât exonerarea de la plata taxelor judiciare nu mai este justificată sau, ulterior, instanța constată că situația reală a participantului nu a justificat exonerarea la momentul acordării acesteia, instanța va retrage exonerarea. O astfel de măsură are efect retroactiv cu condiția ca instanța să decidă astfel în mod explicit. Instanța poate retrage exonerarea numai până la încheierea definitivă a procedurii.

Cu toate acestea, o simplă modificare a normelor de evaluare a situației solicitantului sau o modificare a avizului instanței cu privire la caracterul arbitrar al cererii care, în mod evident, nu poate avea succes sau obstrucționează legea, nu constituie un motiv pentru retragerea exonerării de la plata taxelor judiciare.

În cazul asistenței judiciare furnizate de Asociația Baroului din Cehia, Asociația Baroului din Cehia va revoca numirea unui avocat dacă, în timpul furnizării serviciilor juridice de către avocat în chestiunea relevantă, se stabilește că veniturile și proprietățile pe care le deține clientul nu au justificat furnizarea de servicii juridice.

De asemenea, asociația va revoca numirea unui avocat dacă, în timpul furnizării de servicii juridice de către avocat, devine evident, în cauza relevantă, că veniturile și situația financiară a clientului s-au schimbat astfel încât furnizarea de servicii juridice nu se mai justifică; asociația va revoca numirea unui avocat în momentul schimbării situației respective. Chiar și în acest caz, avocatul este obligat să întreprindă toate acțiunile urgente într-un termen de 15 zile de la data la care i-a fost revocată numirea pentru furnizarea de servicii juridice, astfel încât drepturile clientului sau interesele legitime ale acestuia să nu fie prejudiciate. Obligația menționată nu se aplică dacă clientul îl informează în scris pe avocat că nu insistă asupra îndeplinirii acestei obligații.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Decizia de a aproba cererea de exonerare de la plata taxelor judiciare sau de a retrage exonerarea respectivă este de competența instanței. Această decizie va lua forma unei hotărâri judecătorești. Aveți posibilitatea de a contesta hotărârea judecătorească respectivă, cu excepția cazului în care Curtea de Apel s-a pronunțat în acest sens în primă instanță, caz în care hotărârea este definitivă.

Președintele Asociației Baroului din Cehia (sau directorul sucursalei Asociației Baroului din Cehia din Brno autorizat să acționeze în numele său) decide cu privire la numirea unui avocat din partea Asociației Baroului din Cehia în cadrul procedurilor administrative. Împotriva deciziei poate fi formulată o cale de atac administrativă.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Asistenţă juridică - Germania

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Dacă beneficiați de consultanță și sunteți reprezentat de un avocat, acesta are dreptul la o remunerație pentru munca prestată, iar nivelul remunerației depinde în mare măsură de valoarea obiectului cauzei. De asemenea, trebuie suportate cheltuieli aferente procedurilor dacă o acțiune este inițiată în fața unei instanțe. Acestea nu includ doar taxele și cheltuielile judiciare, ci și costurile pe care trebuie să le plătească o parte care are nevoie de asistență judiciară pentru a respecta o acțiune impusă de o instanță sau care sunt necesare pentru introducerea în mod corespunzător a unei acțiuni în justiție sau pentru prezentarea unei apărări adecvate. O parte care nu are nevoie de asistență judiciară ar trebui să suporte în mod normal aceste cheltuieli. În cazul în care instanța pronunță o hotărâre favorabilă părții respective, cheltuielile sunt restituite de partea adversă.

2 Ce presupune asistența juridică?

În Germania se face distincție între consultanță juridică (Beratungshilfe) și asistență judiciară (Prozesskostenhilfe).

Asistența în materie de consultanță juridică și reprezentare extrajudiciară (consultanță juridică) este acordată persoanelor care au nevoie de asistență în temeiul Legii privind consultanța și reprezentarea juridică pentru persoanele cu venituri reduse [Gesetz über Rechtsberatung und Vertretung für Bürger mit geringem Einkommen (Beratungshilfegesetz)].

Pentru a se implica în proceduri judiciare, persoanele care au nevoie de asistență beneficiază de asistență judiciară în conformitate cu normele care reglementează asistența judiciară.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Consultanța juridică sau asistența judiciară se acordă dacă persoana care solicită servicii juridice nu poate să strângă fondurile necesare din cauza situației sale personale și financiare (necesitate) și nu are alte posibilități rezonabile de a obține asistență (de exemplu, asigurare pentru cheltuieli judiciare, consultanță din partea asociațiilor de locatari sau a sindicatelor etc.).

În plus, acțiunea prevăzută pentru protejarea drepturilor sale nu trebuie să fie superficială. Dacă asistența judiciară este acordată, acțiunea sau memoriul în apărare prevăzut trebuie să aibă, de asemenea, suficiente șanse de reușită. Instanța care se pronunță cu privire la cererea de asistență judiciară trebuie să considere că situația juridică a solicitantului este corectă sau cel puțin discutabilă pe baza faptelor prezentate de acesta și a documentelor disponibile și trebuie să fie convinsă, din punctul de vedere al faptelor, că solicitantul va putea prezenta probe. Dacă sunt îndeplinite cerințele legale, persoana în cauză are dreptul la consultanță juridică sau asistență judiciară.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

În Germania se face distincție între consultanță juridică și asistență judiciară (a se vedea întrebarea nr. 2 de mai sus).

Consultanța juridică (care include consultanță și, dacă este necesar, reprezentare) este acordată în aspecte de drept civil, inclusiv dreptul muncii, dreptul administrativ, dreptul constituțional și dreptul social. În chestiunile de drept penal și de drept contravențional se oferă numai consultanță. În problemele în care trebuie aplicată legea altor state, consultanța juridică se acordă dacă faptele cauzei au o legătură cu Germania. Nu se acordă consultanță juridică pentru cauzele din domeniul legislației fiscale.

Asistența judiciară se acordă pentru toate tipurile de proceduri referitoare la litigiile civile, pentru procedurile necontencioase și pentru procedurile în fața unui tribunal pentru litigii de muncă, a unui tribunal administrativ, a unui tribunal de contencios social sau a unui tribunal fiscal (Arbeitsgericht, Verwaltungsgericht, Sozialgericht sau Finanzgericht). Pârâții în cadrul unui proces penal și debitorii în cadrul unei proceduri de insolvență nu pot beneficia de asistență judiciară. Reglementările referitoare la avocații apărării numiți de instanță prevăd norme speciale exhaustive pentru pârâții în cadrul procedurilor penale. Debitorii în cadrul procedurilor de insolvență pot obține amânarea cheltuielilor procesuale dacă, pe lângă cererea de deschidere a procedurii de insolvență, depun și o cerere privind eliberarea de datoriile reziduale. În urma formulării unei cereri separate, instanța competentă în materie de insolvență oferă debitorului, de asemenea, posibilitatea de a alege un avocat dispus să îl reprezinte, în cazul în care se consideră că reprezentarea de către un avocat este necesară.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Nu există astfel de proceduri speciale; opțiunile existente pentru a beneficia de consultanță juridică și asistență judiciară includ, de asemenea, cazurile de necesitate.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularele de cerere pentru consultanță juridică și asistență judiciară pot fi obținute de la tribunalele districtuale (Amtsgerichten) și de la avocați.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Informațiile necesare privind venitul trebuie să fie demonstrate cu probe prin transmiterea documentelor relevante (de exemplu, fișa de salariu sau, în cazul lucrătorilor independenți, ultima evaluare fiscală).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

În Germania se face distincție între consultanță juridică și asistență judiciară (a se vedea întrebarea nr. 2 de mai sus).

Cererea pentru consultanță juridică se depune la tribunalul districtual în al cărui district își are domiciliul legal general (locul de reședință) persoana care solicită servicii juridice. Dacă persoana în cauză nu are un domiciliu legal general în Germania, competența îi revine tribunalului districtual în al cărui district se solicită consultanță juridică. De asemenea, solicitantul are posibilitatea de a se adresa direct unui avocat pentru această formă de asistență. În acest caz, cererea necesară adresată tribunalului districtual trebuie depusă ulterior, în termen de 4 săptămâni.

Trebuie depusă o cerere de asistență judiciară la instanța în fața căreia se desfășoară sau care va fi sesizată pentru procedurile pentru care se solicită asistența. Instanța respectivă (și nu o autoritate de asistență socială, de exemplu) examinează cererea și decide dacă au fost îndeplinite cerințele pentru acordarea asistenței judiciare.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Informațiile cu privire la consultanță juridică și la asistență judiciară sunt disponibile la tribunalele districtuale și la avocați.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Dacă aveți dreptul la consultanță juridică sau asistență judiciară, ar trebui să completați formularul corespunzător, să anexați documentele necesare și să le transmiteți organismului menționat la punctul 8.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

În Germania se face distincție între consultanță juridică și asistență judiciară (a se vedea întrebarea nr. 2 de mai sus).

O persoană care solicită servicii juridice poate beneficia de consultanță juridică din partea unui avocat pe care îl alege. În statele federale Bremen și Hamburg, consultanța juridică este obținută prin intermediul centrelor de consultanță juridică publice. Avocații au obligația de a oferi consultanță juridică; o cerere pentru această formă de asistență judiciară poate fi respinsă doar în cazuri specifice din motive temeinice.

De asemenea, aveți libertatea de a alege un avocat în cazul asistenței judiciare. Litigantul trebuie să aleagă un avocat care este autorizat să-l reprezinte în fața instanței. Președintele instanței selectează și desemnează un avocat decât dacă partea în cauză nu poate găsi un avocat dispus să o reprezinte.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

În Germania se face distincție între consultanță juridică și asistență judiciară (a se vedea întrebarea nr. 2 de mai sus).

Avocatul are dreptul să perceapă un onorariu de 15 EUR de la persoana căreia i-a acordat asistență sub formă de consultanță juridică, la care se poate renunța în funcție de situația persoanei în cauză. Divergențele referitoare la remunerație sunt nule și neavenite. Avocatul primește restul remunerației care i se cuvine de la trezoreria publică.

În cazul asistenței judiciare, toate costurile procedurii sunt acoperite, cu excepția cheltuielilor litigantului care nu au fost necesare pentru protejarea drepturilor acestuia. Partea care solicită asistență judiciară nu mai suportă alte costuri.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Dacă au fost îndeplinite cerințele pentru a beneficia de asistență judiciară, litigantul nu mai suportă alte cheltuieli. Acordarea asistenței judiciare înseamnă că toate cheltuielile necesare aferente procedurii sunt acoperite. Cu toate acestea, dacă litigantul are capacitatea financiară de a contribui cu o parte din venitul său la cheltuielile aferente procedurilor, acesta este obligat să restituie suma corespunzătoare, integral sau parțial, în rate, către trezoreria publică care a suportat aceste costuri. Situația personală și financiară poate face obiectul revizuirii o perioadă de până la 4 ani de la încheierea procedurilor, se poate dispune plata ratelor, iar cuantumul ratelor existente poate fi ajustat. Colectarea sumelor datorate se poate face în maximum 48 de rate.

Este posibil ca asistența judiciară să nu acopere toate etapele procedurii („asistență judiciară parțială”). În astfel de cazuri, efectul asistenței judiciare se limitează la etapa pentru care a fost acordată.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Asistența judiciară nu acoperă automat procedurile de recurs. Aceasta se încheie odată cu hotărârea definitivă a instanței în fața căreia au fost inițiate procedurile. Cu toate acestea, este posibil ca litigantul să solicite din nou asistență judiciară pentru procedurile de recurs. Curtea de Apel va evalua dacă partea are încă nevoie de asistență și dacă recursul nu este superficial și are șanse de reușită. Evaluarea menită să stabilească dacă recursul are șanse de reușită sau este superficial nu se efectuează atunci când partea adversă a introdus o cale de atac. În cazul în care aceste cerințe sunt îndeplinite, litigantul are dreptul la asistență judiciară.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

În Germania se face distincție între consultanță juridică și asistență judiciară (a se vedea întrebarea nr. 2 de mai sus).

Consultanța juridică poate fi retrasă dacă se bazează pe informații false furnizate de partea care solicită servicii juridice.

Asistența judiciară poate fi revocată numai în următoarele circumstanțe:

1. dacă asistența a fost obținută prin pretexte false, pe baza unor informații incorecte referitoare la litigiu;
2. dacă s-au prezentat informații incorecte pentru a îndeplini cerințele subiective privind acordarea asistenței și nu s-au pus la dispoziție declarațiile necesare;
3. dacă situația personală și financiară invocată pentru acordarea asistenței nu se aplică;
4. dacă persoana plătește cu întârziere ratele sau
5. dacă persoana nu notifică cazurile în care survine o îmbunătățire semnificativă a veniturilor sau a situației sale financiare sau nu comunică o schimbare de adresă.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

În Germania se face distincție între consultanță juridică și asistență judiciară (a se vedea întrebarea nr. 2 de mai sus).

Este posibilă introducerea unui apel imediat (sofortige Beschwerde) împotriva unei decizii a unui tribunal districtual de respingere a unei cereri de consultanță juridică.

Dacă o cerere de asistență judiciară este respinsă, solicitantul poate introduce apel imediat împotriva deciziei în cauză în termen de 1 lună, dacă valoarea care face obiectul procedurilor principale depășește 600 EUR. Dacă valoarea care face obiectul procedurilor principale nu depășește 600 EUR, este permisă introducerea unui apel cu condiția ca instanța să fi respins acordarea asistenței judiciare exclusiv pe baza cerinței referitoare la situația personală și financiară.

Informații suplimentare sunt disponibile aici.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Costurile aferente unui proces variază în funcție de instanță, de procedurile pe care le presupune acesta și de complexitatea cauzei.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența judiciară înseamnă reprezentarea de către un avocat consultant (solicitor) sau un avocat pledant (barrister) în cadrul procedurilor civile derulate în fața tribunalului districtual (District Court), a tribunalului itinerant (Circuit Court), a Înaltei Curți (High Court), a Curții de Apel (Court of Appeal) și a Curții Supreme (Supreme Court) și, în anumite cazuri, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceasta se aplică și în cazul căilor de atac introduse la Tribunalul de Apel pentru Protecție Internațională (International Protection Appeals Tribunal). Asistența poate fi acordată, de asemenea, în cazul anumitor anchete cu privire la care medicul legist a înaintat o cerere Consiliului pentru asistență judiciară (Legal Aid Board).

De regulă, asistența judiciară este acordată de avocați consultanți angajați de Consiliu în centrele sale juridice. Cu toate acestea, asistența judiciară poate fi acordată și de un avocat consultant din practica privată, selectat dintr-un grup de avocați constituit de Consiliu. Acest lucru este valabil în special în cauzele în materie de dreptul familiei și de protecție internațională.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Eligibilitate financiară și contribuții

Pentru a obține asistență judiciară în materie civilă, Consiliul pentru asistență judiciară (legalaidboard.ie) va proceda la o evaluare a resurselor financiare de care dispuneți pentru a constata dacă sunteți eligibil pentru serviciile pe care le oferă. Condiția pentru a beneficia de asistență judiciară și de consultanță juridică este ca venitul disponibil anual al dumneavoastră să fie mai mic de 18 000 EUR, iar bunurile disponibile să aibă o valoare mai mică de 100 000 EUR. În ambele cazuri, Consiliul pentru asistență judiciară aplică anumite deduceri la calcularea celor de mai sus. Casa în care locuiți nu este inclusă în calculul bunurilor dumneavoastră.

În majoritatea cazurilor, va trebui să efectuați o plată care poartă denumirea de „contribuție”. Cuantumul contribuției (contribuțiilor) va depinde de venitul și bunurile dumneavoastră disponibile.

Cu ocazia primei întâlniri cu avocatul consultant, va trebui să plătiți o contribuție pentru consultanță juridică. Valoarea minimă a contribuției pentru consultanță este de 30 EUR. În funcție de venitul dumneavoastră, este posibil să plătiți până la 150 EUR.

În cazul în care Consiliul pentru asistență judiciară este de acord să vă reprezinte în instanță, trebuie să plătiți o contribuție pentru asistența judiciară. Valoarea minimă a contribuției pentru asistență judiciară este de 130 EUR. În funcție de venitul și de bunurile dumneavoastră, este posibil să plătiți mai mult. Cuantumul contribuției pentru asistență judiciară include contribuția pentru consultanță juridică, astfel încât, în cazul în care contribuția dumneavoastră a fost calculată ca fiind de 130 EUR, suma suplimentară pe care va trebui să o achitați va fi de numai 100 EUR.

Nu trebuie să plătiți nicio contribuție în cazul în care:

• Departamentului pentru copii și familie (TUSLA) solicită instanței să îi permită să vă plaseze copiii în sistemul de îngrijire al statului sau să permită personalului departamentului să vă supravegheze copiii la locuința dumneavoastră.
• Introduceți sau exercitați o acțiune în justiție în fața tribunalului districtual cu privire la un ordin de interdicție, un ordin de restricție, un ordin de protecție sau un ordin de interdicție provizorie.

Există un număr mic de alte situații în care Consiliul pentru asistență judiciară nu va percepe o contribuție. Printre acestea se numără cazurile în care se oferă consultanță juridică unei persoane care pretinde că a fost victima unui viol sau a unei agresiuni sexuale sau cazurile de reprezentare în instanță a unei persoane care a fost acuzată de săvârșirea infracțiunii de viol sau de agresiune sexuală.

Protecție internațională (azil)

În cazul în care solicitați asistență judiciară pentru a vă ajuta să introduceți o cerere de protecție internațională în Irlanda, va trebui să plătiți doar o contribuție de 10 EUR.

Cum sunt evaluate veniturile mele?

Ca prim pas, trebuie să completați o declarație privind resursele financiare în cadrul formularului de cerere privind asistența juridică. Vi se va cere să furnizați următoarele informații în cadrul formularului:

Venitul- acesta este venitul dumneavoastră total, de exemplu, salariu, alte drepturi de natură salarială, prestații sociale (deși există unele prestații sociale care nu se includ, cum ar fi alocația pentru copil și indemnizația de îngrijitor; de asemenea, nici măsurile de ajutor pentru locuință din partea unui organism public nu vor fi considerate a reprezenta venit). Totodată, vi se va cere să prezentați anumite situații de ordin personal și anumite elemente de cheltuieli, pentru a se lua o decizie cu privire la cheltuielile care pot fi deduse din venitul dumneavoastră în scopul calculării venitului disponibil.

Cheltuielile deductibile sunt următoarele:

Consiliul pentru asistență judiciară vă va calcula venitul disponibil și vă va informa cu privire la contribuția pe care trebuie să o plătiți. Puteți completa formularul de declarație privind resursele financiare pe cont propriu sau, în cazul în care nu puteți face acest lucru, puteți obține ajutor pentru completarea acestuia din partea personalului din centrul juridic. La această adresă există un indicator online care vă va ajuta să aflați dacă puteți fi eligibil din punct de vedere financiar. Indicatorul nu garantează eligibilitatea financiară pentru servicii juridice. Acesta are exclusiv rol orientativ.

Cum confirm principala sursă de venit și sumele deductibile?

Vi se poate cere să furnizați o confirmare a principalei dumneavoastră surse de venit, prezentând, de exemplu:

• o copie după cea mai recentă fișă de salariu;
• o copie după cea mai recentă fișă de prestații sociale;
• o declarație privind cheltuielile reprezentând chiria plătită/plățile ipotecare.

Consiliul pentru asistență judiciară poate solicita Departamentului pentru ocuparea forței de muncă și protecție socială să efectueze o investigație cu privire la mijloacele de care dispune o persoană care solicită sau beneficiază de servicii juridice. În anumite situații, Consiliul pentru asistență judiciară vă poate cere să prezentați documentație suplimentară în legătură cu sumele deductibile pe care le-ați solicitat.

Cum se calculează resursele mele de capital?

Valoarea locuinței dumneavoastră este exclusă din cadrul evaluării resurselor dumneavoastră de capital. În cazul în care resursele dumneavoastră de capital depășesc 4 000 EUR, trebuie să completați declarația privind resursele de capital din cadrul formularului de cerere. Sunt necesare următoarele informații:

• capital – capitalul dumneavoastră total de orice natură, bunuri, mașină, numerar, bani în bancă, investiții sau alte resurse; și
• datorii – puteți beneficia de o deducere pentru anumite datorii care pot fi scăzute din capital în scopul stabilirii capitalului disponibil, de exemplu, datoriile reprezentând împrumuturi contractate de la cooperative de credit.

Ce se întâmplă dacă mi se acceptă cererea de acoperire a costurilor?

Dacă vi se acceptă cererea de acoperire a costurilor, contravaloarea acestora trebuie vărsată în Fondul pentru asistență judiciară și utilizate pentru a acoperi costurile pe care Consiliul pentru asistență judiciară le-a suportat pentru a vă oferi servicii juridice. Acest lucru nu se întâmplă de obicei în cauze în materie de dreptul familiei. În cauzele care nu vizează dreptul familiei, dacă aveți câștig de cauză, vi se vor acorda, de obicei, costurile pe care le-ați suportat. Dacă, pe de altă parte, sunteți parte căzută în pretenții, puteți fi obligat la plata costurilor suportate de partea adversă. În această situație, Consiliul pentru asistență judiciară nu are obligația de a plăti costurile suportate de cealaltă parte, această obligație revenindu-vă dumneavoastră.

Ce se întâmplă dacă obțin sau păstrez sume de bani sau alte bunuri în urma soluționării cauzei?

În cazul în care obțineți sau păstrați sume de bani sau bunuri în urma soluționării cauzei, Consiliul pentru asistență judiciară poate, cu unele excepții, să utilizeze sumele de bani sau bunurile respective pentru achitarea asistenței judiciare de care ați beneficiat. Trebuie să vărsați în Fondul pentru asistență judiciară al Consiliului pentru asistență judiciară orice sumă de bani pe care o obțineți sau o păstrați în urma soluționării cauzei, în afară de sumele care fac obiectul unor excepții. Consiliul pentru asistență judiciară își va scădea costurile pe care le-a suportat și vă va restitui suma rămasă. În cazul în care obțineți sau păstrați bunuri imobile (de exemplu, o casă sau un teren), Consiliul pentru asistență judiciară are dreptul să instituie o „sarcină” asupra bunului în cauză, astfel încât acesta să nu poată fi vândut decât după rambursarea costurilor suportate de Consiliu.

Cum trebuie să procedez în cazul în care situația mea financiară suferă modificări?

În cazul în care beneficiați de servicii juridice trebuie să informați Consiliul pentru asistență judiciară (prin intermediul avocatului dumneavoastră) cu privire la orice modificare a venitului sau a capitalului dumneavoastră, de exemplu, dacă vi s-a acordat o creștere de salariu, dacă s-a modificat valoarea prestației sociale de care beneficiați sau dacă ați achiziționat o mașină sau o locuință nouă. Motivul pentru care trebuie să procedați astfel este acela că trebuie să fiți în continuare eligibil pentru servicii juridice în perioada în care beneficiați de aceste servicii, până la închiderea cazului dumneavoastră. Simplul fapt că situația dumneavoastră financiară s-a îmbunătățit nu înseamnă neapărat că nu veți mai beneficia de asistență judiciară din partea Consiliului, însă este posibil să vi se solicite să plătiți o contribuție mai mare.

Ce se întâmplă dacă nu informez centrul juridic cu privire la o modificare a situației mele?

În cazul în care nu informați Consiliul pentru asistență judiciară cu privire la faptul că venitul sau capitalul dumneavoastră au suferit modificări, iar Consiliul descoperă că au survenit astfel de modificări, acesta poate decide să nu vă mai acorde asistență judiciară.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Cu condiția ca instanța competentă să fie în Irlanda, solicitanții din străinătate care îndeplinesc condițiile privind eligibilitatea financiară și temeinicia cauzei prevăzute în lege și în regulamente vor putea beneficia de asistență judiciară în Irlanda.

Deși majoritatea solicitanților de asistență judiciară își au reședința în Irlanda, este posibil ca o persoană care are reședința într-o altă țară decât Irlanda, indiferent dacă este sau nu cetățean irlandez, să solicite asistență judiciară și/sau consultanță juridică în Irlanda, în condițiile următoare: asistența judiciară sau consultanța juridică solicitată de persoana respectivă vizează o chestiune juridică reglementată de legislația irlandeză și, de regulă, atunci când asistența judiciară este acordată unei persoane cu reședința într-o altă țară decât Irlanda în care sunt în litigiu bunuri imobile sau mobile, iar bunurile în litigiu se află în Irlanda. În același mod în care solicitanții care au reședința în Irlanda trebuie să facă obiectul unei evaluări a resurselor financiare pentru a se stabili dacă sunt eligibili pentru asistență judiciară, persoanele care au reședința în altă țară decât Irlanda trebuie, de asemenea, să facă obiectul aceleiași evaluări a eligibilității din punct de vedere financiar.

Asistența juridică se acordă fără aplicarea criteriilor de eligibilitate aferente evaluării resurselor financiare în proceduri judiciare instituite în temeiul Legii privind răpirea copiilor și executarea hotărârilor de încredințare din 1991 și în temeiul Legii privind hotărârile în materie de întreținere din 1994 (atunci când se vizează recuperarea pensiei de întreținere în jurisdicții care aplica principiul reciprocității).

În general, nu se acordă consultanță juridică în cazul în care solicitantul ar avea posibilitatea să obțină fără dificultăți consultanță juridică, fără a recurge la aplicarea dispozițiilor legii. Acest lucru se aplică, în general, în cazul în care există o altă sursă a serviciilor, de exemplu, agenții care acordă consultanță sau un alt organism de stat.

Consultanța în materie de drept penal nu face obiectul Legii, cu excepția consultanței acordate reclamanților în cazuri de „viol”.

Înainte de a autoriza acordarea de asistență judiciară, Consiliul trebuie să fie convins de caracterul rezonabil al introducerii sau exercitării unei acțiuni în justiție, având în vedere, de exemplu, temeinicia cauzei în temeiul legii și rezultatul probabil al procesului. Printre aceste criterii se numără: perspectivele de reușită; existența unor motive întemeiate pentru introducerea sau exercitarea unei acțiuni în justiție; existența oricărei metode, alta decât procedurile judiciare, pentru soluționarea problemei în mod satisfăcător (de exemplu, medierea sau negocierea unei tranzacții); posibilitatea ca persoana care beneficiază de asistență judiciară să obțină reprezentare juridică altfel decât în temeiul dispozițiilor legii (de exemplu, posibilitatea suportării costurilor de către o societate de asigurare etc.)

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Se analizează dacă solicitanții ar trebui tratați în alt mod decât în conformitate cu regula generală conform căreia solicitanții beneficiază de programări pentru a solicita opinia unui avocat consultant; și anume, în ordinea strictă a datei la care numele solicitanților sunt înscrise pe lista de așteptare pentru servicii juridice. Se va acorda prioritate solicitanților noi care doresc să beneficieze de servicii juridice în următoarele categorii de cauze:

• acțiuni în materie de răpire a copiilor;
• atunci când există un pericol real ca respectivii copii să fie scoși în afara jurisdicției fără acordul solicitantului;
• acțiuni în materie de îngrijire a copiilor;
• cazuri de violență domestică;
• atunci când, în conformitate cu termenele de prescripție, există pericolul ca termenele de introducere a acțiunii să expire dacă nu se iau măsuri imediate;
• atunci când există pericolul expirării termenelor de prescripție prevăzute în alte legi;
• atunci când există pericolul ca bunurile să fie disipate, devenind indisponibile pentru a răspunde pretențiilor de creanță ale solicitantului.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

O persoană care dorește să beneficieze de servicii juridice poate face o cerere la oricare dintre centrele juridice prezentându-se la sediul acestora, telefonic sau în scris, adresându-se centrului juridic cel mai apropiat în a cărui rază teritorială se află domiciliul solicitantului.

O listă a centrelor juridice este disponibilă pe site-ul web al Consiliului pentru asistență judiciară.

În cazul în care cererea este făcută telefonic, solicitantul este invitat să se prezinte la centrul juridic în cauză pentru a completa un formular de cerere scrisă și se efectuează o evaluare a resurselor financiare pentru a se stabili dacă solicitantul este eligibil din punct de vedere financiar pentru a beneficia de asistență judiciară. Este posibilă transmiterea cererii prin poștă și, de obicei, o astfel de transmitere este adecvată în cazul în care solicitantul este în imposibilitatea de a se prezenta cu ușurință la un centru juridic.

Asistența juridică se acordă fără aplicarea criteriilor de eligibilitate aferente evaluării resurselor financiare în proceduri judiciare instituite în temeiul Legii privind răpirea copiilor și executarea hotărârilor de încredințare din 1991 și în temeiul Legii privind hotărârile în materie de întreținere din 1994 (atunci când se vizează recuperarea pensiei de întreținere în jurisdicții care aplica principiul reciprocității).

De asemenea, Consiliul pentru asistență judiciară permite depunerea unei cereri online, pe site-ul său web.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

• o fișă de salariu/formularul P60, o chitanță de prestații sociale sau o decizie de impunere emisă de autoritatea fiscală/autoritatea responsabilă pentru auditarea conturilor;
• detalii cu privire la orice alte venituri pe care le obțineți (de exemplu, plăți reprezentând pensie de întreținere);
• detalii cu privire la impozitul pe venit și la plățile reprezentând contribuții de asigurări sociale aferente câștigului salarial (PRSI) și contribuții sociale universale (USC) (aceste informații se regăsesc în fișa de salariu sau în decizia de impunere);
• detalii cu privire la plățile lunare efectuate în contul unei ipoteci/chirii;
• valoarea aproximativă a tuturor activelor de capital pe care le dețineți, cu excepția locuinței;
• valoarea sumelor reprezentând economii, dacă este cazul;
• soldul împrumuturilor/datoriilor pe care le aveți.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

O listă a adreselor și a numerelor de telefon ale tuturor centrelor juridice care funcționează cu program de lucru normal sau redus, este disponibilă pe site-ul web al Consiliului.

Formularul online este transmis, de asemenea, prin site-ul web al Consiliului pentru asistență judiciară.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

În conformitate cu procedura listei de așteptare sau conform categoriilor stabilite de subiecte prioritare, solicitanților eligibili din punct de vedere financiar li se oferă o programare pentru a solicita opinia unui avocat consultant. De obicei, programarea oferită solicitantului este la unul dintre avocații angajați de Consiliul pentru asistență judiciară și care își desfășoară activitatea într-unul din birourile Consiliului.

Solicitantul plătește contribuția pentru consultanță juridică înainte de a participa la prima programare și primește o chitanță în acest sens.

Cu ocazia primei programări, avocatul consultant va explica faptul că solicitantul, în cazul în care dorește să fie reprezentat de un avocat pentru introducerea și exercitarea unei acțiuni în justiție, trebuie să plătească o contribuție pentru asistență judiciară la momentul acordării unui certificat de asistență judiciară.

Pentru înaintarea cererilor de eliberare a certificatelor de asistență judiciară pot fi necesare informații suplimentare. În funcție de natura cauzei, aceste informații suplimentare pot include:

1. fișe/rapoarte medicale;
2. copii după declarații și/sau rapoarte obținute de la poliție (Gardai) sau întocmite de poliție;
3. copii ale contractelor.

În cazul în care, după primirea tuturor informațiilor necesare, se consideră că o cerere de asistență judiciară nu respectă dispozițiile Legii privind asistența judiciară în materie civilă (Civil Legal Aid Act) din 1995 și ale Regulamentului din 1996, avocatul va emite o scrisoare de refuz.

În această scrisoare se vor preciza motivele care au stat la baza refuzului cererii și articolul (articolele) relevante din Legea privind asistența judiciară în materie civilă și/sau din Regulament pe care se întemeiază acest refuz. De asemenea, prin scrisoare se informează solicitantul cu privire la dreptul de a cere reexaminarea deciziei și/sau de a introduce o cale de atac în fața unui comitet de apel al Consiliului.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Atunci când un solicitant de asistență judiciară îndeplinește cerințele prevăzute în lege și în regulament, se acordă un certificat de asistență judiciară (Legal Aid Certificate) pentru a asigura reprezentarea printr-un avocat consultant și, dacă este necesar, printr-un avocat pledant în anumite proceduri civile derulate în fața unui tribunal districtual, a unui tribunal itinerant, a Înaltei Curți sau a Curții Supreme.

Un certificat de asistență judiciară autorizează exclusiv servicii juridice pentru procedura sau obiectul menționate în certificat. Eliberarea unui certificat de asistență judiciară unui solicitant nu înseamnă că solicitantul beneficiază de asistență judiciară cu privire la alte chestiuni. În cazul în care un solicitant solicită asistență judiciară pentru mai multe subiecte, trebuie depusă o cerere separată pentru fiecare dintre acestea.

Cererile de eliberare a unui certificat de asistență judiciară sunt depuse de un avocat consultant la un centru juridic, după consultarea cu solicitantul.

Conform articolului 29 alineatul (1) din lege, o persoană nu poate beneficia de asistență judiciară sau de consultanță juridică decât dacă plătește o contribuție. Această contribuție este stabilită în urma unei evaluări financiare care se bazează pe informațiile oferite de solicitant în declarația sa privind resursele financiare și de capital. În cazul în care o persoană nu deține active de capital, suma minimă pe care trebuie să o plătească pentru asistență judiciară este de 35 EUR, iar suma maximă este de 1 210 EUR.

Valoarea integrală a contribuției trebuie să fie plătită la restituirea certificatului de asistență judiciară și înainte de furnizarea serviciilor juridice. În circumstanțe excepționale, Consiliul poate permite solicitantului să plătească în tranșe. Cu toate acestea, suma integrală datorată trebuie să fie plătită în termen de 12 luni și înainte de finalizarea acțiunii.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

În cazul în care solicitantul își exprimă în cererea depusă preferința de a fi reprezentat de un anumit avocat consultant din cadrul centrului juridic, avocatul coordonator va ține cont de dorința solicitantului atunci când decide cu privire la avocatul consultant alocat solicitantului respectiv. De asemenea, avocatul coordonator va ține cont și de alte circumstanțe atunci când decide cu privire la avocatul consultant alocat, de exemplu, dacă un avocat consultant preferat de solicitant ar fi disponibil pentru a reprezenta clientul la un anumit termen de judecată. În cazul în care avocatul consultant preferat de solicitant are deja un angajament față de un alt client, într-o altă locație, la data la care solicitantul trebuie să se prezinte în instanță, avocatul coordonator trebuie să aloce solicitantului un avocat consultant care să îl reprezinte în instanță, altul decât cel ales de solicitant.

În cazul în care solicitantul a fost reprezentat anterior de un avocat consultant din cadrul centrului juridic, atunci ar fi normal ca avocatul coordonator să aloce același avocat consultant care să furnizeze servicii juridice aceluiași client pentru noul obiect al cererii. Un solicitant nu are un drept absolut de a se consulta cu sau de a fi reprezentat de avocatul ales de el, însă, în mod normal, avocatul coordonator va ține seama de dorințele unui solicitant atunci când ia o decizie cu privire la avocatul consultant alocat solicitantului. În cazul în care un solicitant și-a exprimat preferința de a fi reprezentat de un avocat consultant de același sex, atunci, în măsura posibilului, avocatul coordonator va depune eforturi pentru a se asigura că preferința solicitantului în această privință este luată în considerare.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Plata contribuției pentru asistență judiciară, astfel cum este specificată în certificat, va acoperi toate cheltuielile cu procesul. Cu toate acestea, cheltuielile și despăgubirile generale care v-au fost acordate ca urmare a unor proceduri judiciare sau a unei tranzacții extrajudiciare se plătesc Consiliului pentru asistență judiciară. Sub rezerva unui număr redus de excepții, Consiliul va avea dreptul de a deduce costurile pe care le-a suportat din orice fonduri pe care le obțineți. Acest lucru este valabil și în cazul tranzacțiilor încheiate în favoarea unei persoane care a beneficiat de asistență judiciară ca urmare a unei acțiuni în materie matrimonială, a acordurilor de separare sau a separării judiciare. În cazul în care costul total suportat de Consiliu pentru prestarea de servicii juridice este mai mic decât suma totală plătită de dumneavoastră sau în numele dumneavoastră cu titlu de contribuție și ca urmare a recuperării costurilor sau a daunelor sau atunci când se ia în considerare instituirea unei sarcini asupra bunurilor, suma rămasă vă va fi restituită.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

N/A

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Un certificat de asistență judiciară asigură furnizarea de servicii juridice pentru procedura sau obiectul menționate în certificat. La finalizarea procedurii sau la realizarea obiectului acesteia, certificatul expiră. Un solicitant care necesită servicii suplimentare care pot avea legătură cu obiectul inițial poate solicita o modificare a certificatului de asistență judiciară sau eliberarea unui nou certificat. Necesitatea unei modificări sau a unui nou certificat se stabilește în funcție de circumstanțele individuale ale cauzei, iar avocatul consultant va face recomandări în acest sens.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

În cazul în care furnizați informații incorecte sau nu dezvăluiți un fapt semnificativ (de exemplu, în legătură cu o modificare a situației dumneavoastră financiare) sau în cazul în care vă comportați în mod nerezonabil, consultanța juridică sau asistența judiciară sau ambele pot fi retrase și puteți fi răspunzător pentru toate cheltuielile suportate în numele dumneavoastră.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Un solicitant care se consideră lezat de o decizie a Consiliului poate cere reexaminarea deciziei. În cazul în care solicitantul dorește revizuirea deciziei, trebuie prezentate informații suplimentare în scris, împreună cu un aviz din partea avocatului solicitantului, cu privire la menținerea sau nu a deciziei. Solicitanții pot cere reexaminarea unei decizii prin intermediul centrului juridic.

Un solicitant care se consideră lezat de o decizie a Consiliului sau de reexaminarea unei decizii a Consiliului poate contesta decizia respectivă în fața unui comitet al Consiliului. În cazul în care solicitantul dorește să conteste decizia, trebuie introdusă o cale de atac la un comitet de apel al Consiliului. Solicitanții pot introduce o cale de atac împotriva unei decizii fie prin intermediul centrului juridic, fie direct la Consiliu.

Prezentarea de informații suplimentare în scopul reexaminării sau al introducerii unei căi de atac trebuie efectuată în termen de o lună de la data la care solicitantul a fost informat că nu are dreptul la serviciul solicitat.

Comitetul de apel este format dintr-un președinte și alți patru membri, dintre care doi, înainte de numirea lor în Consiliu, erau fie avocați pledanți, fie avocați consultanți practicanți. Comitetul este format din persoane care nu au fost implicate în adoptarea deciziei inițiale.

Informații suplimentare

Informații suplimentare, inclusiv o listă a adreselor și a numerelor de telefon ale tuturor centrelor juridice, sunt disponibile pe site-ul web al Consiliului.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Orice persoană care dorește să introducă sau a introdus deja o acțiune în justiție trebuie să suporte următoarele cheltuieli:

1. onorarii pentru numirea unui avocat care să pregătească și să depună cererea de asistență judiciară sau alte căi de atac, să participe la sesiunile de mediere, să participe la ședințele de judecată în calitate de avocat/consilier al reclamantului în cadrul procedurilor relevante, să prezinte documente, să transmită documente spre notificare sau comunicare de către un executor judecătoresc (dikastikós epimelitís) și să furnizeze un titlu executoriu unui executor judecătoresc pentru a pune în executare o hotărâre judecătorească;
2. costurile notificării sau comunicării cererilor judiciare sau ale altor căi de atac;
3. costurile de traducere și/sau interpretare, în cazurile transfrontaliere;
4. costurile aferente numirii de experți, în cazul în care acești experți sunt numiți prin ordin al instanței sau la cererea părții în cauză;
5. taxele judiciare pentru depunerea documentelor și instituirea măsurilor de executare;
6. cheltuielile de judecată atribuite celeilalte părți.

2 Ce presupune asistența juridică?

Cetățenii au dreptul de a solicita asistență financiară pentru a introduce o acțiune în justiție sau pentru a participa la procedurile judiciare inițiate împotriva lor. Acesta acoperă, de asemenea, reprezentarea juridică în instanța de al doilea grad de jurisdicție, costurile unui notar (simvolaiográfos) și ale unui executor judecătoresc, precum și cheltuielile de executare.

Conținutul asistenței judiciare în cauzele civile și comerciale este prevăzut de Legea nr. 3226/2004 privind acordarea de asistență judiciară cetățenilor cu venituri mici și alte dispoziții, astfel cum a fost modificată (denumită în continuare „legea”).

Asistența judiciară poate lua, de asemenea, forma numirii unui avocat care să ofere consultanță juridică în vederea soluționării unui litigiu transfrontalier înainte ca acesta să fie înaintat în instanță [articolul 10 litera c) din lege].

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

Articolul 11 din lege prevede că toți cetățenii Uniunii Europene pot beneficia de asistență judiciară. În plus, resortisanții țărilor terțe și apatrizii care își au reședința legală sau reședința obișnuită în Uniunea Europeană și care sunt în măsură să facă dovada îndeplinirii condițiilor relevante sunt eligibili pentru asistență judiciară.

Asistența judiciară se acordă dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Conform articolului 1 alineatul (2) din lege, persoanele cu un venit anual familial care nu depășește două treimi din venitul minim anual stabilit prin lege au dreptul la asistență judiciară. În cazul unor dispute familiale, venitul celeilalte părți la dispută (soț/soție) nu se consideră ca contribuind la venitul reclamantului.

Se aplică norme speciale în cazul persoanelor domiciliate sau care își au reședința obișnuită într-un alt stat membru. Conform articolului 10 din lege, pragul la care se face referire mai sus nu este obligatoriu dacă reclamantul demonstrează că diferența în costul vieții dintre țara lor de origine și Republica Elenă face ca acesta să fie în imposibilitatea de a suporta costurile protecției juridice.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Da, și anume pentru proceduri civile, de dreptul familiei, comerciale și penale.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Procedura este reglementată de articolul 2 din lege. Procedura de acordare a asistenței judiciare este declanșată de îndată ce beneficiarul depune o cerere, care conține un rezumat al obiectului procedurii sau al actului, precum și dovada că sunt îndeplinite condițiile pentru obținerea ajutorului.

Cererea trebuie să fie însoțită de documentele justificative necesare, de dovada situației financiare a solicitantului [în special o copie a unei declarații fiscale sau un certificat din partea directorului biroului fiscal competent, care să ateste că solicitantul nu este obligat să depună o declarație, o copie a unei declarații de avere, un certificat de verificare fiscală, numărul de identificare fiscală al solicitantului (AFM), certificate de asistență socială, declarații pe proprie răspundere] și dovada reședinței în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) în cazul unui resortisant al unei țări terțe.

Cererea și documentele justificative se depun cu cel puțin 15 zile înainte de proces sau de actul pentru care se solicită asistență judiciară. Acest termen poate fi redus în cazul unei citații ulterioare. Procedura este gratuită și nu este necesară asistarea de către un avocat.

Articolul 8 alineatul (1) prevede că cererile de asistență judiciară trebuie depuse la instanțele de prim grad de jurisdicție (protodikeía) competente teritorial și material să le examineze.

În cazul actelor care nu au legătură cu procedurile judiciare, instanța competentă este instanța civilă districtuală (eirinodikeío) de la locul de reședință al solicitantului.

Solicitantul poate introduce o cale de atac împotriva deciziei judecătorului, care va fi audiată în cursul procedurii privind măsurile provizorii (diadikasía ton asfalistikón métron). Existența unei prezumții este suficientă pentru acceptarea cererii și nu este necesară documentația completă. Instanța dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește administrarea probelor.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Toate instanțele din Grecia operează un birou special pentru a-i ajuta pe cetățenii cu venituri mici care au dreptul la asistență juridică gratuită să inițieze procedura. Unele instanțe furnizează online un formular de cerere, de exemplu Tribunalul civil districtual din Patras (Eirinodikeío Pátras), a se vedea https://www.eirinodikeio-patras.gov.gr/nomiki-voithia.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Solicitanții trebuie să prezinte dovada situației lor financiare. Documentele justificative relevante sunt prevăzute în lege (a se vedea întrebarea 5).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Cererea ar trebui înaintată unei instanțe (a se vedea întrebarea 5).

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Criteriile de obținere a asistenței judiciare sunt prevăzute în lege. În temeiul articolului 1 alineatul (2), cetățenii cu venituri reduse care au dreptul la asistență judiciară sunt cei al căror venit familial anual nu depășește două treimi din venitul personal minim anual stabilit în contractul general colectiv de muncă (Ethnikí Genikí Syllogikí Sýmvasi Ergasías). În cazul unui litigiu intern, venitul celeilalte părți la litigiu nu este luat în considerare.

Se aplică dispoziții speciale în cazul în care reședința sau reședința obișnuită a persoanei care solicită asistență judiciară într-o cauză civilă sau comercială se află într-un alt stat membru. În temeiul articolului 10 din lege, pragul de venit familial specificat nu este obligatoriu în cazul în care solicitantul poate dovedi că nu este în măsură să acopere cheltuielile de judecată din cauza diferenței de cost al vieții dintre statul membru în care își are reședința sau reședința obișnuită și Grecia.

Având în vedere caracterul transfrontalier al cererii, asistența judiciară se acordă, de asemenea, pentru a acoperi costurile de interpretare, costurile pentru traducerea oficială a documentelor necesare pentru soluționarea litigiului și cheltuielile de deplasare suportate de solicitant pentru o persoană care îi sprijină cererea și care trebuie să participe personal la audiere, în cazul în care instanța decide că persoana respectivă nu poate participa în alt mod la procedură. Asistența judiciară poate lua, de asemenea, forma numirii unui avocat care să ofere consultanță juridică în vederea soluționării unui litigiu înainte ca acesta să fie introdus în instanță.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Partea trebuie să se adreseze instanței competente (a se vedea întrebarea 5).

În cazul în care asistența judiciară este acordată de instanță, beneficiarul are dreptul la serviciile juridice menționate în răspunsul la întrebarea 2.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Acest aspect este reglementat la articolul 5 din lege. În cazul în care este numit un avocat, acesta este selectat de pe o listă întocmită de baroul competent (Dikigorikós Sýllogos). Avocații din oficiu (synígoroi ypiresías) sunt desemnați în ordine alfabetică din lista relevantă a baroului, iar alegerea lor este aprobată de instanța care acordă asistența judiciară. Avocatul desemnat poate refuza să acorde asistență părții. În cazul în care refuză, un alt avocat este numit de aceeași instanță.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Articolul 9 din lege, cu modificările ulterioare, oferă detalii cu privire la cheltuielile acoperite de asistența judiciară. A se vedea răspunsurile de la întrebările 1 și 2.

Asistența judiciară se acordă în cazurile de divorț prin acordul soților (synainetikó diazýgio) și constă într-o scutire de la obligația de a plăti parțial sau integral cheltuielile de judecată aferente procedurii desfășurate în fața unui notar, precum și onorariul avocatului desemnat să reprezinte reclamanții în fața notarului.

Asistența judiciară nu afectează obligația de a plăti eventualele cheltuieli de judecată acordate celeilalte părți.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Acest lucru nu este prevăzut în lege. O posibilă alternativă constă în acoperirea altor costuri de către ONG-uri, în special în cazul migranților și al refugiaților.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Da. Articolul 9 alineatul (3) din lege prevede că asistența judiciară se acordă separat pentru fiecare proces, se aplică oricărei instanțe de orice grad de jurisdicție și acoperă, de asemenea, executarea hotărârii.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

În temeiul articolului 4 alineatul (2) și alineatul (3) din lege, asistența judiciară poate fi revocată sau limitată prin decizia judecătorului competent, emisă din oficiu sau la propunerea procurorului (eisangeléas), în cazul în care se stabilește că nu au fost îndeplinite condițiile de acordare a ajutorului sau că acestea s-au schimbat în mod substanțial. Solicitanții cărora li s-a acordat asistență judiciară pe baza unei cereri sau a unor informații false sunt obligați să ramburseze costurile de la care au fost scutiți.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

În temeiul articolului 8 alineatul (2), solicitantul poate introduce o cale de atac la instanța de prim grad de jurisdicție care statuează în complet de mai mulți judecători (polymelés protodikeío) împotriva hotărârii judecătorului instanței civile districtuale, a judecătorului instanței de prim grad de jurisdicție care statuează în complet unic (monomelés protodikeío) sau a președintelui instanței de prim grad de jurisdicție în termen de 5 zile de la pronunțarea hotărârii. Calea de atac va fi judecată în cursul procedurii provizorii [articolul 682 și următoarele din Codul de procedură civilă (Kódikas Politikís Dikonomías)]. Nu se poate introduce nicio cale de atac în fața Curții Supreme (Áreios Págos). Se poate depune o nouă cerere în cazul în care intervine o modificare a faptelor [articolul 2 alineatul (5) din lege].

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

Legea privind asistența juridică nu conține nicio dispoziție în acest sens.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Asistenţă juridică - Spania

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

În Spania, administrarea justiției este un serviciu public furnizat gratuit. Nu se percep taxe sau tarife pentru utilizarea serviciului. Cu toate acestea, litigiile generează în mod normal anumite costuri, care constau în principal în următoarele:

1. onorariile avocaților;
2. costurile care rezultă din publicarea anunțurilor în ziarele oficiale;
3. garanțiile obligatorii în cazul introducerii anumitor căi de atac;
4. onorariile experților.

În general, aceste costuri trebuie plătite în avans de către partea interesată. La finalul procedurii, instanța trebuie să decidă cine ar trebui să suporte în cele din urmă aceste cheltuieli prin intermediul a ceea ce în Spania se numește „obligarea la plata cheltuielilor de judecată” (condena en costas), reglementată de principiul „partea care cade în pretenții plătește”.

2 Ce presupune asistența juridică?

Articolul 119 din Constituția Spaniei definește asistența judiciară drept o procedură prin intermediul căreia persoanele care dovedesc că nu dețin resurse economice suficiente au dreptul la o serie de beneficii care constau, în principal, în scutirea de la plata onorariului avocatului și a costurilor corespunzătoare mărturiilor experților, a garanțiilor, taxelor judiciare etc.

Mai precis, astfel de plăți includ:

1. consiliere juridică în faza premergătoare procesului;
2. onorariile avocaților;
3. costurile care rezultă din publicarea anunțurilor în ziarele oficiale;
4. garanțiile obligatorii în cazul introducerii anumitor căi de atac;
5. onorariile experților.

Numai pentru litigiile transfrontaliere (în urma modificării Legii privind asistența judiciară prin Legea nr. 16/2005 din 18 iulie 2005, care a aliniat dispozițiile legii menționate la Directiva 2002/8/CE), la lista de mai sus au fost adăugate următoarele drepturi:

1. servicii de interpretare;
2. traducerea documentelor;
3. cheltuielile de deplasare, în cazul în care este necesară înfățișarea în persoană;
4. apărarea și reprezentarea asigurate de avocați (abogado și procurador), inclusiv în cazurile în care acest lucru nu este necesar, atunci când instanța dispune astfel în vederea garantării egalității părților.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Toți cetățenii UE care pot demonstra că nu dispun de mijloace suficiente (pentru litigiile transfrontaliere, acest lucru se aplică numai persoanelor fizice).

1. resortisanții țărilor terțe care își au reședința legală în Spania sau al căror drept este recunoscut în convențiile internaționale beneficiază, de asemenea, de acest drept (de exemplu, convențiile privind răpirea internațională de copii), în aceleași condiții cu cetățenii UE;
2. în materie de ocupare a forței de muncă, orice lucrător salariat, indiferent de naționalitate și de mijloacele financiare;
3. asociații și fundații de interes public.

În cadrul procedurilor penale, administrative și administrative preliminare, străinii care pot demonstra că nu dispun de mijloace suficiente pentru soluționarea litigiilor, chiar și în cazul în care nu au reședința legală în Spania.

Indiferent de existența mijloacelor pentru soluționarea litigiilor, dreptul la asistență judiciară se acordă victimelor infracțiunilor bazate pe gen, ale terorismului și ale traficului de persoane, precum și minorilor și persoanelor cu dizabilități mintale atunci când sunt victime ale abuzurilor sau ale relelor tratamente, dreptul fiind extins la membrii supraviețuitori ai familiei în caz de deces al victimei, cu condiția ca aceștia să nu fi fost autorii infracțiunii.

De asemenea, indiferent de existența mijloacelor pentru soluționarea litigiilor, asistența judiciară se acordă persoanelor care pot demonstra consecințe permanente, ca urmare a unui accident, care le împiedică complet să își desfășoare activitatea sau activitatea profesională normală și care au nevoie de asistență din partea altor persoane, în cazul în care obiectul litigiului este o cerere pentru acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit.

În fața instanțelor pentru litigii de muncă, în vederea apărării, lucrătorii și beneficiarii sistemului de securitate socială, fără a fi nevoie să se demonstreze că resursele sunt insuficiente.

În cazul litigiilor transfrontaliere, dreptul poate fi obținut dacă persoana în cauză poate demonstra că cheltuielile cu procesul nu pot fi acoperite din cauza diferențelor în ceea ce privește costul vieții dintre statul membru în care persoana respectivă își are reședința și Spania.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară poate fi acordată în toate tipurile de proceduri, contencioase sau nu, care implică sume mai mari de 2 000 EUR, cu excepția cazului în care obiectul litigiului necesită asistența din partea unui avocat și acoperă toate procedurile, căile de atac care pot fi introduse și executarea hotărârilor.

În procedurile care implică sume mai mici de 2 000 EUR, în cazul în care nu sunt necesare serviciile avocaților, asistența judiciară poate fi solicitată și în cazul în care cealaltă parte are reprezentare juridică sau în cazul în care judecătorul sau instanța dispune în mod expres în acest sens pentru a asigura egalitatea între părți.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Există posibilitatea numirii provizorii, fie de către Barou (Colegio de Abogados), în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la primirea cererii, fie pe baza unei hotărâri judecătorești.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

De la Serviciul de consiliere juridică (Servicio de orientación jurídica) al barourilor, birourile grefierilor (Decanatos de los Juzgados) și comisiile provinciale pentru asistență judiciară (Comisiones provinciales de Asistencia Jurídica Gratuita).

Consiliul General al Baroului (Consejo General de la Abogacía Española) pune la dispoziția cetățenilor un portal web pentru asistență judiciară (Justicia Gratuita) unde este posibil, printre altele, să se completeze formularul de cerere de asistență judiciară sau să se verifice dacă sunt îndeplinite condițiile financiare necesare pentru a beneficia de asistență judiciară, însă este întotdeauna necesar ca documentele și cererea să fie depuse în modalitatea prezentată mai jos.

Unde se trimit cererile

Cererile de asistență judiciară, împreună cu documentele relevante, trebuie depuse la serviciile de consultanță juridică ale baroului de la locul în care se află instanța sesizată cu litigiul principal sau la instanța de la domiciliul solicitantului, în cazul în care nu a fost inițiată o procedură.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Documente referitoare la:

1. situația financiară a persoanei în cauză și a membrilor familiei sale;
2. situația personală și familială;
3. protecția juridică solicitată.

Mai precis, următoarele documente:

• confirmarea plății impozitului pe profit (Certificado de liquidación del Impuesto sobre Sociedades) (în cazul persoanelor juridice);
• fotocopie a declarației de interes public sau a înscrierii în Registrul fundațiilor (Registro de Fundaciones) (în cazul persoanelor juridice);
• confirmarea proprietății (Certificado de signos externos) eliberată de autoritățile locale de la domiciliul solicitantului;
• confirmarea înregistrării reședinței (Certificado de empadronamiento);
• confirmarea de către INEM a perioadei de șomaj și a primirii prestațiilor;
• confirmarea primirii pensiei de stat (Certificado de cobro de pensiones publicas);
• certificat eliberat de Serviciul public de stat pentru ocuparea forței de muncă (Servicio Público de Empleo Estatal – SPEE) care atestă primirea prestațiilor de șomaj și perioada în care sunt acordate acestea;
• altele (orice document utilizat pentru a dovedi faptele declarate).

Cu toate acestea, pentru a accelera procesul de depunere a cererilor, dacă este autorizat în mod expres, baroul poate să solicite unele dintre aceste certificate în numele justițiabililor.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Cererile de asistență judiciară trebuie depuse la serviciile de consultanță juridică ale baroului de la locul în care se află instanța sesizată cu litigiul principal sau la instanța de la domiciliul solicitantului, în cazul în care nu a fost inițiată o procedură. În acest din urmă caz, instanța trebuie să transmită imediat cererea către baroul competent teritorial.

Aceste barouri sunt desemnate drept autoritate care primește cererile în litigiile transfrontaliere. În astfel de litigii, autoritatea care emite cererea este baroul de la reședința obișnuită sau domiciliul solicitantului.

Un cetățean european al cărui stat este parte la Acordul european privind transmiterea cererilor de asistență judiciară poate depune cererea la autoritatea centrală desemnată de țara sa pentru punerea în aplicare a acordului.

Cererea trebuie depusă înainte de inițierea procedurii sau, în cazul în care partea care solicită asistență judiciară este pârâtul, înainte de contestarea acțiunii. Cu toate acestea, atât reclamantul, cât și pârâtul pot solicita asistență judiciară ulterior, după ce au dovedit că situația lor financiară s-a schimbat.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Baroul poate adopta următoarele decizii provizorii:

1. notificarea persoanei în cauză cu privire la existența unor deficiențe în cerere, care trebuie rectificate în termen de 10 zile, în caz contrar cererea urmând să fie închisă;
2. declararea cererii ca fiind inadmisibilă și nefondată și notificarea Comisiei pentru asistență judiciară în consecință;
3. declararea cererii ca îndeplinind cerințele legale, caz în care va numi un avocat în termen de maximum 15 zile, notificând Asociația Avocaților Pledanți (Colegio de Procuradores) pentru ca aceasta din urmă să numească un reprezentant legal în termen de 3 zile. Baroul va transmite cererea Comisiei pentru asistență judiciară în vederea aprobării finale.

În cazul în care Baroul nu poate lua o decizie în termen de 15 zile, solicitantul trebuie să trimită cererea direct Comisiei pentru asistență judiciară, care trebuie să decidă imediat numirea provizorie a avocaților (abogado și procurador), verificând în același timp informațiile și documentele.

Decizia finală privind acordarea sau nu a asistenței judiciare trebuie adoptată de Comisia pentru asistență judiciară în termen de maximum 30 de zile de la primirea dosarului. În cazul în care, după 30 de zile, nu s-a luat încă o decizie, deciziile provizorii adoptate de Barou și de Asociația Avocaților Pledanți vor fi ratificate.

În termen de trei zile, decizia trebuie notificată solicitantului, baroului, Asociației Avocaților Pledanți și instanței care se ocupă de procedură sau președintelui, în cazul în care procedura nu a fost inițiată.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

În cazul în care sunteți reclamant, trebuie să depuneți cererea, înainte de a iniția procedura, la baroul de la locul în care se află instanța care soluționează litigiul principal sau la instanța superioară de la locul în care își are domiciliul solicitantul.

1. Dacă sunteți pârât, trebuie să depuneți cererea înainte de a contesta acțiunea. Depunerea unei cereri de către pârât nu suspendă procedura; cu toate acestea, din oficiu sau la cererea persoanei în cauză, instanța poate să dispună suspendarea procedurii până la adoptarea deciziei de acordare sau de refuz al asistenței judiciare.

În cazul litigiilor transfrontaliere în care se solicită asistență judiciară pentru sesizarea unei instanțe dintr-un alt stat membru, cererea poate fi înaintată, de asemenea, baroului (în cazul rezidenților din Spania afectați de un litigiu în alt stat) de la locul obișnuit de reședință sau de domiciliu al solicitantului.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Potrivit regulii generale, avocatul este numit de barou prin rotație. Cu toate acestea, este posibil ca persoana în cauză să își desemneze propriul avocat, cu condiția ca acesta să renunțe la dreptul de a primi remunerație pentru serviciile sale.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Aceasta acoperă următoarele costuri:

1. consiliere juridică în faza premergătoare procesului;
2. onorariile avocaților;
3. costurile care rezultă din publicarea anunțurilor în ziarele oficiale;
4. garanțiile obligatorii în cazul introducerii anumitor căi de atac;
5. onorariile experților;
6. o reducere cu 80 % a taxelor pentru actele notariale și certificatele din registrele funciare și comerciale.

În plus, în cazul litigiilor transfrontaliere, sunt incluse serviciile de interpretare și de traducere a documentelor, precum și deplasările, în cazul în care prezența personală este considerată necesară de către instanța care audiază cauza.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

În cazul în care venitul este cuprins între două și cinci salarii minime la nivel național, Comisia pentru asistență judiciară poate acorda, în mod excepțional, asistență judiciară pe baza situației personale și familiale a solicitantului.

Se ține seama de situația familială a solicitantului, de numărul de copii sau de membri de familie aflați în întreținere, de taxele judiciare și de alte cheltuieli care decurg din inițierea procedurii sau de alte cheltuieli de natură similară, evaluate în mod obiectiv și, în orice caz, în cazul în care solicitantul deține statutul de ascendent al unei familii numeroase dintr-o categorie specială.

În aceleași condiții ca cele prevăzute la alineatul anterior, asistența judiciară poate fi acordată pe baza stării de sănătate a solicitantului și a persoanelor cu handicap menționate la articolul 1 alineatul (2) din Legea 51/2003 din 2 decembrie 2003 privind egalitatea de șanse, nediscriminarea și accesibilitatea universală pentru persoanele cu handicap, precum și persoanelor de care acestea depind, atunci când aceste persoane acționează în cadrul procedurilor în numele și în interesul lor, cu condiția ca aceste proceduri să fie legate de starea de sănătate sau de dizabilitate care dă naștere acestei recunoașteri excepționale.

În astfel de cazuri, Comisia pentru asistență judiciară în cauză trebuie să stabilească în mod expres care dintre prestațiile menționate la articolul 6 se aplică solicitantului.

Cheltuielile de judecată neacoperite trebuie suportate de persoana în cauză, până la pronunțarea deciziei instanței cu privire la cheltuielile de judecată. În cazul în care cealaltă parte este obligată la plata cheltuielilor de judecată, beneficiarul parțial va recupera de la aceasta eventualele cheltuieli de judecată pe care le-ar fi suportat.

În cazul cetățenilor care își au reședința într-un alt stat al UE, regula de mai sus se aplică în mod prudențial, ținând seama de nivelul de trai din statul de reședință, pentru a evita orice prejudicii care ar putea fi cauzate solicitantului.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Odată ce dreptul la asistență judiciară a fost recunoscut pentru un litigiu, acesta se extinde la toate procedurile și evenimentele legate de litigiu, inclusiv la executare, dacă aceasta are loc în termen de doi ani de la pronunțarea hotărârii în primă instanță, precum și la toate căile de atac declarate împotriva hotărârilor pronunțate în cadrul aceluiași litigiu, fără a fi necesară o solicitare suplimentară.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Decizia de acordare a asistenței judiciare poate fi revocată dacă a fost obținută printr-o declarație incorectă, falsă sau prin omisiune din partea solicitantului.

Plata aferentă asistenței judiciare poate înceta în cazul în care situația financiară a persoanei căreia i-a fost acordată se îmbunătățește în termen de trei ani.

În oricare dintre aceste scenarii, se aplică regula generală: costurile vor fi suportate de partea care cade în pretenții.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Puteți contesta o decizie privind asistența judiciară printr-o scrisoare adresată Comisiei pentru asistență judiciară în termen de 10 zile de la notificarea deciziei. Contestația dumneavoastră va fi soluționată de instanța competentă.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Asistenţă juridică - Franţa

În Franța, asistența juridică se numește asistență judiciară (aide juridictionnelle).

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Cheltuielile suportate în timpul procedurilor variază în funcție de natura și de complexitatea cauzei, de procedură și de instanța competentă să pronunțe hotărârea în cauza respectivă.

Costurile se clasifică în trei categorii:

• onorariile avocaților, care nu fac obiectul unui barem fix și, prin urmare, pot fi convenite între avocați și clienți; în principiu, acestea sunt plătite de clienți, cu excepția cazului în care clienții sunt eligibili pentru asistență judiciară;

• cheltuielile enumerate în mod specific la articolul 695 din Codul de procedură civilă (Code de procédure civile) și care cuprind în principal:

a. retribuțiile de reprezentare plătite avocaților sau anumitor funcționari publici (officiers publics sau officiers ministériels); retribuțiile sunt separate de onorarii;

b. cheltuielile de judecată datorate executorilor judecătorești;

c. costurile cu rapoartele și investigațiile experților;

d. orice indemnizație plătită unui martor, pe baza unui barem;

e. onorariul de participare la audiere al avocatului;

f. cheltuieli pentru plăți: costuri aferente cheltuielilor fixe suportate de profesioniști în legătură cu cerințele specifice procedurilor.

Costurile se achită de partea căzută în pretenții. Principiul este prevăzut la articolul 696 din Codul de procedură civilă (Code de procédure civile). Cu toate acestea, judecătorii pot pronunța o decizie motivată prin care să impună altei părți să plătească integral sau parțial; în acest din urmă caz, aceștia repartizează costurile.

• alte cheltuieli suportate în instanță de părțile la proces sunt, în principiu, achitate de părțile respective, cu excepția cazului în care judecătorul decide altfel. Judecătorul poate exercita această competență în cauzele penale și civile, ținând seama în mod corespunzător de principiul echității sau de situația economică a părții condamnate. Judecătorii pot chiar să decidă din oficiu că un astfel de ordin nu este necesar.

În cauzele penale, statul este cel care plătește taxele judiciare. Persoana condamnată este obligată să plătească o taxă fixă pentru proceduri, a cărei valoare se stabilește în funcție de infracțiune.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența judiciară face parte din sistemul de asistență juridică (care a înlocuit sistemul de asistență juridică organizat în temeiul legii din 1972) prevăzut de Legea nr. 91-647 din 10 iulie 1991 privind asistența juridică și asistența judiciară și sprijinul pentru asistența acordată de un avocat în cadrul unor proceduri extrajudiciare (loi no 91-647 du 10 juillet 1991 relative à l’aide juridique et relatif à l’aide juridictionnelle et à l’aide à l’intervention de l’avocat dans les procédures non juridictionnelles).

Asistența juridică vizează:

• asistența judiciară: asistență financiară completă sau parțială acordată de stat pentru procedurile în instanțele de judecată sau de recurs, executarea deciziilor și soluționările prealabile începerii procedurilor sau pentru procedurile de divorț prin acord reciproc soluționate pe cale extrajudiciară;
• sprijin pentru obținerea asistenței din partea unui avocat în cadrul procedurilor penale extrajudiciare, care ar putea fi alternative la urmărirea penală (soluționare, mediere etc.) și în cazul reținerii de către poliție sau pentru obținerea asistenței pentru condamnați în fața unei comisii de disciplină a penitenciarului;
• sprijin pentru accesul la justiție (informare, consiliere, consultanță juridică gratuită).

Asistența judiciară și sprijinul pentru asistența acordată de un avocat în cadrul unor proceduri extrajudiciare sunt destinate persoanelor care doresc să își exercite drepturile legale, însă au doar un nivel scăzut de resurse. Aceasta constă în plata integrală sau parțială de către stat a onorariilor suportate și acoperă, de asemenea, cheltuielile de judecată (avocat, executor judecătoresc, notar etc.). Asistența se acordă unei persoane fizice care solicită acest lucru atunci când acțiunea introdusă nu este inadmisibilă, nefondată sau abuzivă, în special din cauza numărului de cereri sau a caracterului lor sistematic.

Asistența judiciară poate fi totală, parțială sau zero. Acesta nu acoperă costuri acoperite de o poliță de asigurare de protecție juridică sau de un alt sistem de protecție. Dacă este cazul, orice parte a costurilor astfel acoperite va fi dedusă din sumele plătite în avans de către stat pentru asistența judiciară.

Asistența judiciară permite beneficiarului să primească asistență gratuită din partea unui avocat sau a altui funcționar judiciar (de exemplu executor judecătoresc, avocat consultant, adjudecător etc.) și să fie exonerat de la plata integrală sau parțială a cheltuielilor judiciare. Aceasta se supune criteriilor de eligibilitate prevăzute de legea din 10 iulie 1991 menționată anterior și de Decretul 2020-1717 din 28 decembrie 2020 de punere în aplicare a Legii nr. 91-647 din 10 iulie 1991 privind asistența juridică și asistența judiciară și sprijin pentru asistența acordată de un avocat în cadrul unor proceduri extrajudiciare (loi no 91-647 du 10 juillet 1991 relative à l’aide juridique et relatif à l’aide juridictionnelle et à l’aide à l’intervention de l’avocat dans les procédures non juridictionnelles).

3 Am dreptul la asistență juridică?

Asistența judiciară este acordată de către biroul de asistență judiciară (bureau de l’aide juridictionnelle) înființat la tribunalele combinate (regionale și districtuale) (Tribunal judiciaire), sub rezerva mai multor criterii financiare, de naționalitate, de reședință și de admisibilitate.

Această asistență poate fi acordată, de asemenea, sub rezerva unor condiții derogatorii în anumite situații (a se vedea mai jos).

Criterii financiare:

Sunteți eligibil pentru asistență judiciară dacă venitul impozabil de referință (revenu fiscal de référence) sau capacitatea de plată a impozitului și activele dumneavoastră se situează sub pragurile stabilite prin decret.

La 1 ianuarie 2021, au intrat în vigoare noi dispoziții de modificare a criteriilor de eligibilitate care permit accesul la asistență judiciară. Eligibilitatea pentru asistență se bazează în prezent pe următoarele elemente:

• Venitul impozabil de referință (revenu fiscal de référence). Venitul impozabil de referință corespunde unui cuantum al venitului anual calculat de administrația fiscală și cuprins în decizia de impunere. Pragurile de eligibilitate sunt stabilite la articolul 3 din Decretul 2020-1717 din 28 decembrie 2020 privind asistența judiciară (décret 2020-1717 du 28 décembre 2020 relatif à l’aide juridictionnelle). De exemplu, cererile de asistență judiciară depuse în 2021 sunt analizate luând în considerare valoarea venitului impozabil de referință indicat în cea mai recentă decizie de impunere. Începând cu 1 ianuarie 2021, valoarea venitului impozabil de referință, pentru o singură persoană, nu trebuie să depășească 11 262 EUR pentru asistența judiciară integrală și 16 890 EUR pentru asistența judiciară parțială. Venitul fiscal de referință luat în considerare pentru examinarea cererii de asistență judiciară este cel al gospodăriei dumneavoastră fiscale. Dacă în gospodăria dumneavoastră fiscală există mai multe persoane, plafoanele care nu trebuie depășite iau în considerare veniturile tuturor acestor persoane. Cu toate acestea, în cazul în care se solicită asistență judiciară pentru proceduri legate de un litigiu între solicitant și un membru al gospodăriei sale fiscale, plafoanele de venit vor fi examinate individual; în astfel de cazuri, capacitatea de plată a impozitului este luată în considerare atunci când se examinează eligibilitatea pentru asistență.
• Bunuri mobile (în principal economii): în cazul în care valoarea acestora este mai mare decât plafonul pentru asistență judiciară integrală (și anume 11 262 EUR în 2020 pentru o singură persoană), solicitantul nu este eligibil pentru asistență judiciară.
• Bunuri imobile (excluzând reședința principală și sediile profesionale): în cazul în care valoarea acestora depășește dublul plafonului pentru asistență judiciară parțială (și anume 33 780 EUR în 2020 pentru o singură persoană), solicitantul nu este eligibil.

În cazul în care gospodăria fiscală este alcătuită din mai multe persoane, plafoanele care nu trebuie depășite iau în considerare bunurile mobile și imobile ale tuturor acestor persoane. Cu toate acestea, în cazul în care se solicită asistență judiciară pentru proceduri legate de un litigiu între solicitant și un membru al gospodăriei sale fiscale, plafoanele referitoare la active vor fi examinate individual.

• Componența gospodăriei fiscale: în cazul în care gospodăria fiscală este alcătuită din mai multe persoane, plafoanele pentru venituri și active vor fi majorate:
  • de 0,18 ori pentru fiecare dintre primele două persoane suplimentare;
  • de 0,1137 ori pentru persoanele suplimentare.

Cu toate acestea, asistența judiciară se acordă victimelor celor mai grave infracțiuni (victime ale atacurilor cu intenția de a le pune în pericol viața sau de a le cauza vătămări corporale) și beneficiarilor acestora, fără a lua în considerare criteriile de venit.

• Criteriul de naționalitate:

Asistența judiciară poate fi acordată resortisanților francezi sau resortisanților unuia dintre statele membre ale UE (cu excepția Danemarcei) sau resortisanților străini care își au reședința obișnuită și legală în Franța. Aceasta poate fi acordată, de asemenea, pentru o cauză în fața unei instanțe franceze, străinilor care nu au reședința în Franța, dar care sunt resortisanți ai unui stat care are un acord internațional sau bilateral încheiat cu Franța, prin care resortisanții săi sunt eligibili pentru asistență judiciară.

Criteriul de reședință

În afara cazurilor menționate mai sus, reședința obișnuită și legală în Franța este regula generală.

Cu toate acestea, resortisanților străini li se acordă asistență judiciară excluzând condiția de reședință dacă sunt minori, martori asistați, persoane anchetate, inculpate, acuzate sau condamnate sau părți care solicită daune în cadrul procedurilor penale, dacă fac obiectul unui ordin de protecție în temeiul articolului 515-9 din Codul civil, dacă fac obiectul acordurilor de recunoaștere a vinovăției sau dacă fac obiectul unor proceduri privind condițiile prevăzute în Codul privind intrarea și șederea străinilor în Franța și dreptul de azil în Franța.

• Criteriul de admisibilitate:

Asistența judiciară se acordă persoanelor ale căror acțiuni nu par în mod evident inadmisibile sau nefondate. Această condiție nu se aplică pârâților în cadrul acțiunii, persoanelor cu răspundere civilă pentru prejudicii produse terților, martorilor asistați sau persoanelor inculpate, acuzate sau condamnate.

Reclamanților li se refuză asistența judiciară în caz de recurs dacă nu se poate stabili un motiv justificat de recurs.

Atunci când asistența judiciară a fost refuzată din această cauză, însă judecătorul admite acțiunea formulată de reclamant, reclamantului i se aprobă rambursarea costurilor, a cheltuielilor și a onorariilor pe care le-a suportat sau le-a achitat, până la valoarea asistenței judiciare la care ar fi avut dreptul în raport cu activele acestuia.

Situații specifice

Asistența judiciară se acordă fără examinarea criteriilor de eligibilitate în cazul în care solicitantul a beneficiat deja de asistență judiciară în cauza sa, iar partea adversă a formulat o cale de atac împotriva deciziei pronunțate în favoarea sa sau în cazul în care acesta introduce o acțiune în fața Curții Naționale pentru Dreptul de Azil (Cour nationale du droit d’asile).

În mod similar, persoanelor care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate li se poate acorda, în mod excepțional, asistență judiciară în cazul în care acțiunea lor prezintă un interes deosebit din cauza obiectului litigiului sau a costului previzibil al procedurii (articolul 6 din Legea din 10 iulie 1991 privind asistența judiciară).

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară se acordă reclamanților și pârâților în proceduri necontencioase sau contencioase în orice instanță și pentru audierea minorilor.

Aceasta se poate acorda pentru toate procedurile sau pentru o parte a acestora și pentru a ajunge la o înțelegere înainte de începerea procedurii.

Asistența judiciară poate fi acordată, de asemenea, pentru a garanta executarea hotărârii judecătorești sau a oricărui alt titlu executoriu, inclusiv a celor din alte state membre ale UE, cu excepția Danemarcei.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Asistența judiciară poate fi acordată provizoriu atunci când procedura pune în pericol condițiile esențiale de viață ale persoanei în cauză, în special în cazul executării silite care implică confiscarea bunurilor sau evicțiunea. În astfel de cazuri, aceasta poate fi acordată de șeful biroului de asistență judiciară sau de instanța competentă sau de președintele acesteia. În cauzele penale, procedura permite acordarea asistenței judiciare în situații de urgență (de exemplu intervenție în cursul examinării la prima înfățișare sau o judecare imediată).

Asistența judiciară se acordă provizoriu în timpul procedurii și acoperă toate acțiunile instanței.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularul de cerere de asistență judiciară poate fi descărcat și imprimat prin copierea următorului link în browserul dumneavoastră:

https://www.justice.fr/formulaire/demande-aide-juridictionnelle

Asistența judiciară poate fi solicitată înainte de depunerea cererii sau în cursul procedurii.

De asemenea, puteți solicita asistență judiciară după încheierea procedurii, de exemplu pentru a executa hotărârea judecătorească.

Puteți obține un formular de cerere de asistență judiciară de la instanța de la locul dumneavoastră de reședință sau de la locul în care va fi judecată cauza, precum și de la „Punctul de justiție” [Casele de Justiție și Drept (Maisons de la Justice et du Droit), de la „Punctul de acces la justiție” (Point d’Accès au Droit) sau de la „Releul de acces la justiție” (Relais d’Accès au Droit)] cel mai apropiat. Pentru localizarea acestuia, consultați următoarea pagină web: http://www.annuaires.justice.gouv.fr/lieux-dacces-aux-droits-10111/.

Dacă sunteți resortisant francez care locuiește în străinătate, formularul poate fi obținut și de la consulate sau de la:

Département de l'entraide, du droit international privé et européen, Ministère de la Justice,

Direction des affaires civiles et du sceau,

13 place Vendôme, 75042 Paris Cedex 01.

Dacă sunteți resortisant străin și nu aveți reședința în Franța, puteți obține formularul de asistență judiciară de la autoritatea centrală desemnată de țara dumneavoastră pentru a transmite cererile de asistență judiciară internațională. Majoritatea țărilor au desemnat Ministerul Justiției propriu. Franța a desemnat departamentul menționat mai sus, Bureau du droit de l’Union, du droit international privé et de l’entraide civile, din cadrul Ministerului Justiției, pentru a prelucra cererile în cauzele civile, comerciale sau administrative transmise de către rezidenții statelor membre ale Consiliului Europei, care au semnat Acordul european din 27 ianuarie 1977 privind transmiterea cererilor de asistență judiciară, având responsabilitatea de a primi și a transmite cererile.

În cazul în care sunteți cetățean al unui stat membru al UE, cu excepția Danemarcei, și aveți reședința în Franța sau în care cauza dumneavoastră este audiată într-o instanță franceză, puteți fi eligibil pentru asistență judiciară transfrontalieră în cauze civile și comerciale, în conformitate cu Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003. Biroul responsabil pentru prelucrarea acestor cereri în Franța este:

Bureau de l’aide juridictionnelle

Service de l’accès au droit et à la justice et de l’aide aux victimes (SADJAV)

Ministère de la Justice

13 place Vendôme, 75042 Paris Cedex 01.

Notă: În curând, va fi posibilă solicitarea asistenței judiciare prin intermediul serviciului de asistență al Sistemului de informații privind asistența judiciară (Système d’information de l’aide juridictionnelle), care este în curs de testare în unele instanțe.

Sistemul de informații privind asistența judiciară va permite persoanelor fizice să solicite asistență judiciară prin intermediul internetului și va permite Biroului de asistență judiciară să primească cererea respectivă, simplificând astfel procedurile pentru persoane fizice și reducând timpul necesar pentru prelucrarea cererilor.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularul de cerere de asistență judiciară trebuie completat și însoțit de documente justificative (decizia de impunere, dovada situației familiale sau a cetățeniei etc.), în conformitate cu Decretul din 30 decembrie 2020 privind conținutul formularului de cerere de asistență judiciară și lista documentelor care trebuie incluse (arrêté du 30 décembre 2020 relatif au contenu du formulaire de demande d’aide juridictionnelle et à la liste des pièces à y joindre). Documentele justificative se referă în special la resursele financiare (proprii și ale persoanelor care locuiesc în mod obișnuit cu dumneavoastră), la obiectul cererii dumneavoastră și la instanța de judecată.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Puteți depune sau trimite cererea la biroul de asistență judiciară care are jurisdicție asupra locului dumneavoastră de reședință sau la biroul care are jurisdicție asupra districtului în care se află instanța care judecă cauza.

Există un birou unic de asistență judiciară în fiecare Tribunal combinat (Tribunal judiciaire) [fostul Tribunal regional (Tribunal de grande instance)], care prelucrează cererile de asistență judiciară pentru cauzele în fața instanței respective sau în circumscripția sa: Tribunalul combinat (Tribunal judiciaire), Tribunalul administrativ (Tribunal administratif), Tribunalul pentru Litigii de Muncă (Conseil de prud’hommes), Curtea de Apel (Cour d’appel) și Curtea Administrativă de Apel (Cour administrative d’appel).

Ca excepție de la regula biroului unic, fiecare dintre următoarele instanțe are, de asemenea, un birou:

• Curtea de Casație (Cour de cassation), cea mai înaltă instanță de drept comun;
• Consiliul de Stat (Conseil d’état), cea mai înaltă curte administrativă;
• Curtea Națională pentru Dreptul de Azil (Cour nationale du droit d’asile).

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Veți fi informat cu privire la decizia biroului de asistență judiciară de la locul dumneavoastră de reședință.

Există un simulator online care poate fi utilizat pentru a estima drepturile la asistență judiciară pe care le puteți avea:

https://www.justice.fr/simulateurs/aide-juridictionnelle

Acest simulator vă oferă informații cu privire la posibilele drepturi la asistență judiciară. Totuși, această simulare nu înlocuiește o examinare adecvată a cererii dumneavoastră și, prin urmare, nu aduce atingere deciziei care va fi luată de Biroul de asistență judiciară.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Ar trebui să vă contactați avocatul (sau funcționarul juridic, de exemplu executorul judecătoresc, expertul, avocatul consultant etc.) sau persoana care v-a fost desemnată pentru a-i oferi explicații cu privire la cauză și pentru a-i furniza toate informațiile și documentele necesare pentru desfășurarea activității sale.

Dacă vi s-a acordat asistență judiciară parțială, trebuie să conveniți valoarea onorariului suplimentar pe care îl veți plăti. Suma respectivă trebuie să fie indicată în acordul pe care trebuie să îl semnați.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Toate persoanele pot numi avocatul pe care îl aleg.

Dacă vă numiți propriul avocat, trebuie să îi specificați numele în cererea de asistență judiciară.

Cu toate acestea, în cazul în care nu cunoașteți un avocat, va fi numit unul pentru dumneavoastră fie de către președintele baroului din cadrul Tribunalului combinat (Tribunal judiciaire) [fostul Tribunal regional (Tribunal de grande instance)], fie de către președintele instanței sesizate cu acțiunea.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Asistența judiciară completă acoperă toate cheltuielile judiciare, inclusiv plata directă a avocatului sau a altor funcționari judiciari (executori judecătorești, experți, avocați consultanți etc.). Această plată se calculează în funcție de un barem sau o rată, în funcție de tipul de procedură.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

În funcție de activele dumneavoastră, vi se poate acorda asistență judiciară parțială, stabilită la două niveluri, 55 % și 25 %, plătită de stat. Aveți totuși obligația să achitați o taxă suplimentară variabilă, convenită cu avocatul dumneavoastră, sub supravegherea președintelui baroului căruia îi puteți deferi orice litigiu.

La fel ca în cazul asistenței judiciare complete, eligibilitatea pentru asistență judiciară parțială exonerează beneficiarul de la plata tuturor celorlalte cheltuieli judiciare necesare.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

• Dacă sunteți partea care introduce calea de atac, trebuie să depuneți o nouă cerere, care va fi evaluată ținând seama de criteriile de eligibilitate stabilite în mod legal.
• În schimb, în cazul în care partea adversă introduce o cale de atac, orice drept la asistență judiciară pe care l-ați primit va rămâne în vigoare. Cu toate acestea, trebuie să completați în mod expres o cerere suplimentară la biroul de asistență judiciară al Tribunalului combinat (Tribunal judiciaire) fie de la locul în care vă aveți reședința, fie din districtul în care se află Curtea de Apel.
• Dacă vi s-a acordat deja asistență judiciară pentru procedurile anterioare și doriți să solicitați o reexaminare, deciziile anterioare privind eligibilitatea nu se mai aplică. Trebuie să depuneți o cerere la biroul de asistență judiciară la Curtea de Casație, care va lua în considerare admisibilitatea acțiunii propuse, precum și valoarea activelor dumneavoastră. În cazul recursului, reclamanților li se refuză asistența judiciară dacă nu se poate stabili un motiv justificat pentru recurs.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dreptul la asistență judiciară poate fi retras în totalitate sau parțial (articolul 50 din Legea din 1991 și articolele 65-68 din Decretul 2020-1717 din 28 decembrie 2020 privind asistența judiciară) în timpul procedurii sau după aceasta, în următoarele condiții:

• dacă asistența a fost obținută pe baza unor declarații false sau documente incorecte;
• în cadrul procedurilor care constituie un abuz de procedură sau care au fost declarate dilatorii și vădit inadmisibile;
• în cazul în care, în cursul procedurii, valoarea bunurilor mobile sau imobile ale beneficiarului crește semnificativ;
• în cazul în care decizia finală a determinat obținerea de active pentru dumneavoastră care depășesc plafoanele de eligibilitate pentru asistență judiciară;
• în cazul în care elementele externe ale stilului de viață al beneficiarului asistenței judiciare sau al asistenței din partea unui avocat par să fie vădit incompatibile cu valoarea resurselor anuale luate în considerare pentru a evalua eligibilitatea acestora.

Deciziile de retragere a asistenței judiciare implică obligația beneficiarului de a rambursa cuantumul contribuției plătite de stat.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Dacă vi se refuză asistența judiciară, puteți formula o cale de atac împotriva deciziei.

Puteți formula calea de atac personal sau împreună cu un avocat.

O cale de atac poate fi introdusă împotriva unei decizii de refuz total al asistenței judiciare sau împotriva unei decizii de acordare a unui ajutor parțial, în cazul în care ați solicitat asistență integrală.

Calea de atac trebuie introdusă în termen de 15 zile de la notificarea deciziei.

Calea de atac trebuie să precizeze motivele pentru care contestați decizia luată. Exemplu: o eroare în ceea ce privește numărul de persoane din gospodărie sau valoarea resurselor dumneavoastră.

Calea de atac trebuie trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire Biroului de asistență judiciară care a emis decizia.

Trebuie să includeți o copie a deciziei contestate.

Serviciul care a emis decizia va transmite cererea dumneavoastră autorității competente pentru examinarea căii de atac. Autoritatea competentă pentru examinarea căii de atac depinde de instanța care este responsabilă de examinarea cauzei în legătură cu care ați solicitat asistență judiciară.

După examinarea căii de atac, veți fi notificat cu privire la decizie prin poștă.

Dacă nu sunteți de acord cu această nouă decizie, nu o veți putea contesta, această a doua decizie este definitivă.

Notă:

• O cale de atac introdusă de un avocat la președintele Curții Administrative de Apel, la președintele Secției juridice a Consiliului de Stat trebuie să fie trimisă prin intermediul Serviciului de recurs la distanță Télérecours.
• Asistența judiciară poate fi acordată retroactiv dacă una dintre părți a intentat o acțiune și a câștigat cauza pentru care asistența a fost refuzată pe motiv că acțiunea nu a avut șanse rezonabile de succes.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Asistenţă juridică - Croaţia

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

În conformitate cu articolul 151 din Codul de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku), costurile aferente litigiului includ cheltuielile suportate în cursul procedurii sau în legătură cu aceasta. Aceste costuri includ, de exemplu, cheltuielile pentru prezentarea de probe, taxele judiciare, cheltuielile de publicitate, diurna și cheltuielile de deplasare ale judecătorilor și ale grefierilor, cheltuielile de deplasare ale părților ocazionate de înfățișarea lor în instanță și alte costuri similare. Costurile aferente litigiului includ, de asemenea, remunerația pentru activitatea avocaților și a altor persoane care au dreptul la remunerație în condițiile legii.

În conformitate cu articolul 152 din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să achite în avans costurile pe care trebuie să le suporte pentru acțiunile sale. În cazul în care una dintre părți propune prezentarea unor probe, aceasta are obligația, impusă prin hotărâre a instanței, să plătească, în avans, suma necesară pentru acoperirea costurilor care trebuie suportate pentru introducerea probelor. În cazul litigiilor, principiul de bază atunci când se hotărăște care este partea care va suporta la final costurile aferente litigiului este reprezentat de obținerea câștigului de cauză. Astfel, articolul 154 alineatul (1) din Codul de procedură civilă prevede că o parte căzută în pretenții în totalitate este obligată să plătească cheltuielile suportate de partea adversă și de intervenientul acesteia în cadrul procedurii. Intervenientul părții căzute în pretenții trebuie să suporte cheltuielile ocazionate de acțiunile sale. În temeiul articolului 154 alineatul (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care o parte obține câștig de cauză parțial, instanța trebuie să decidă cu privire la rambursarea costurilor în funcție de gradului de succes în cadrul litigiului, în raport cu forma finală a cererii introduse. Pentru cazurile în care costurile aferente litigiilor sunt suportate ca urmare a culpei uneia dintre părți sau din cauza unui eveniment cu care s-a confruntat partea respectivă, atunci când hotărârea este pronunțată pe baza unei mărturisiri, când reclamantul renunță la proces sau își retrage cererea, când litigiul este soluționat de instanță și când părțile implicate în litigiu participă la proces (articolele 156-161 din Codul de procedură civilă) se aplică norme speciale.

2 Ce presupune asistența juridică?

În temeiul Legii privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći), scopul asistenței judiciare este acela de a garanta egalitatea în fața legii, de a oferi resortisanților Republicii Croația și altor persoane o protecție jurisdicțională efectivă și acces la justiție și la alte organisme de drept public, în condiții egale, în conformitate cu dispozițiile Legii privind asistența judiciară gratuită.

Asistența judiciară este oferită sub formă de asistență judiciară primară sau secundară.

Asistența judiciară primară include:

• informații juridice generale;
• consultanță juridică;
• redactarea de documente adresate organismelor de drept public, Curții Europene a Drepturilor Omului și organizațiilor internaționale în temeiul acordurilor internaționale și al normelor de funcționare a acestor organisme;
• reprezentarea în cadrul procedurilor în fața organismelor de drept public;
• asistență judiciară pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor pe cale amiabilă.

Asistența judiciară primară este acordată de organisme administrative de la nivel județean și de organismul administrativ al Municipiului Zagreb (denumite în continuare „organisme administrative”), de asociații autorizate și de cabinete de avocatură. În ceea ce privește acordarea de asistență judiciară primară, organismele administrative sunt autorizate să ofere informații juridice generale și consultanță juridică, precum și să redacteze documente.

Asistența judiciară secundară include:

• consultanță juridică;
• redactarea de documente în cadrul procedurilor având ca obiect apărarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor în raport cu angajatorul;
• redactarea de documente în cadrul unui litigiu;
• reprezentarea în procedurile judiciare;
• asistență judiciară pentru soluționarea pe cale amiabilă a unui litigiu.

Asistența judiciară secundară este oferită de avocați.

Asistența judiciară secundară include, de asemenea:

• exonerare a de la plata costurilor procedurilor judiciare;
• exonerare a de la plata taxelor judiciare.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Următoarele persoane sunt eligibile pentru a beneficia de asistență judiciară gratuită:

• resortisanții croați;
• copiii care nu sunt resortisanți croați, dar care se află în Croația și nu sunt însoțiți de un adult responsabil în condițiile legii;
• resortisanții străini cu permis de ședere temporară în condiții de reciprocitate sau resortisanți străini cu permis de ședere permanentă;
• resortisanții străini aflați sub protecție temporară;
• resortisanții străini aflați în situație de ședere ilegală și resortisanții străini cu permis de ședere pe termen scurt în procedurile de pronunțare a unei decizii de expulzare sau a unei decizii de returnare;
• solicitanții de azil, persoanele cu statut de refugiat și resortisanții străini aflați sub protecție subsidiară și membrii familiilor lor având reședința legală în Republica Croația, în procedurile în care asistența judiciară nu este prevăzută de o lege specifică.

În general, pentru a beneficia de asistență judiciară secundară trebuie îndeplinite următoarele condiții privind deținerea de bunuri:

1. veniturile totale lunare ale solicitantului și ale membrilor gospodăriei sale nu trebuie să depășească valoarea bazei de calcul (3 326,00 HRK) pentru fiecare membru al gospodăriei și
2. valoarea totală a bunurilor deținute de solicitant și de membrii gospodăriei sale nu trebuie să depășească valoarea a 60 de baze de calcul (199 560,00 HRK).

Asistența judiciară secundară este aprobată fără o evaluare prealabilă a situației economice a solicitantului, în cazul în care solicitantul este:

1. un copil aflat în procesul de exercitare a dreptului la întreținere;
2. victima unei infracțiuni violente în proceduri care au ca obiect exercitarea dreptului la despăgubire pentru prejudiciul cauzat de infracțiune;
3. un beneficiar al unor prestații de întreținere în temeiul legislației speciale care reglementează drepturile de securitate socială sau
4. un beneficiar al unei indemnizații pentru costul vieții în temeiul Legii privind drepturile veteranilor de război din războiului de independență al Croației și ale membrilor familiilor lor (Zakon o pravima hrvatskih branitelja iz Domovinskog rata i članova njihovih obitelji) și al Legii privind protecția veteranilor de război, militari și civili (Zakon o zaštiti vojnih i civilnih invalida rata).

Asistența judiciară poate fi acordată și pentru litigiile transfrontaliere. Un litigiu transfrontalier este un litigiu în care partea care solicită asistență judiciară își are domiciliul sau reședința obișnuită în alt stat membru al UE decât statul membru în care este situată instanța sau în care trebuie să fie executată hotărârea.

Asistența judiciară în cazul litigiilor transfrontaliere se acordă în materie civilă și comercială, în proceduri de mediere, pentru soluționarea extrajudiciară a litigiilor, pentru aplicarea actelor publice și pentru acordarea de consultanță juridică în cadrul unor astfel de proceduri. Dispozițiile privind asistența judiciară în cadrul litigiilor transfrontaliere nu se aplică în cazul procedurilor în materie fiscală, vamală și al altor proceduri administrative.

Solicitantul asistenței judiciare în cazul unui litigiu transfrontalier va beneficia de asistență judiciară dacă îndeplinește condițiile prealabile stabilite prin Legea privind asistența judiciară gratuită. În mod excepțional, asistența judiciară poate fi acordată unui solicitant care nu îndeplinește condițiile de acordare a asistenței judiciare prevăzute de Legea privind asistența judiciară gratuită, dacă acesta dovedește că nu poate plăti costurile procedurilor judiciare din cauza diferenței dintre costul vieții din statul membru în care își are domiciliul sau reședința obișnuită și costul vieții din Republica Croația.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Se poate acorda asistență judiciară primară în orice chestiune juridică, sub rezerva următoarelor condiții:

• solicitantul nu dispune de cunoștințele sau capacitatea necesare pentru a-și exercita drepturile;
• solicitantul nu a beneficiat de asistență judiciară în temeiul unei legislații specifice;
• cererea depusă nu este vădit nefondată și
• situația materială a solicitantului este de așa natură încât plata asistenței judiciare profesionale ar putea periclita mijloacele de subzistență ale solicitantului sau ale membrilor gospodăriei sale.

Asistența judiciară secundară oferită de avocați și scutirea de la plata costurilor aferente litigiului poate fi acordată în următoarele tipuri de proceduri:

• proceduri privind drepturile reale, cu excepția procedurilor care vizează cartea funciară;
• proceduri privind raporturile de muncă;
• proceduri privind relațiile de familie, cu excepția procedurilor de divorț prin acordul soților, în cazul în care soții nu au copii minori comuni sau adoptați sau copii care au împlinit vârsta majoratului, dar care se află sub autoritatea lor părintească;
• proceduri de executare silită și proceduri asigurătorii privind colectarea pe cale judiciară sau garantarea creanțelor care decurg din procedurile în cadrul cărora se poate acorda asistență judiciară în temeiul dispozițiilor Legii privind asistența judiciară gratuită;
• soluționarea pe cale amiabilă a unui litigiu;
• în mod excepțional, în toate celelalte proceduri judiciare administrative și civile, atunci când o astfel de necesitate decurge din condițiile de trai specifice ale solicitanților și ale membrilor gospodăriei lor, în conformitate cu scopul fundamental al Legii privind asistența judiciară gratuită.

Asistența judiciară secundară oferită de avocați poate fi acordată în procedurile menționate mai sus în următoarele condiții:

• procedurile sunt complexe;
• solicitantul nu este în măsură să se reprezinte singur;
• situația materială a solicitantului este de așa natură încât plata asistenței judiciare profesionale ar putea periclita mijloacele de subzistență ale solicitantului sau ale membrilor gospodăriei sale, în conformitate cu condițiile specifice prevăzute la articolul 14 din Legea privind asistența judiciară gratuită;
• litigiul nu este de natură vexatorie;
• solicitantului nu i-a fost respinsă cererea în ultimele șase luni pentru faptul că a furnizat în mod intenționat informații incorecte și
• solicitantul nu a beneficiat de asistență judiciară în temeiul unei legislații specifice.

Scutirea de la plata taxelor judiciare poate fi acordată în cadrul tuturor acțiunilor în justiție (acțiuni civile și litigii administrative), dacă situația materială a solicitantului este de așa natură încât plata taxelor judiciare ar periclita mijloacele de subzistență ale solicitantului și ale membrilor gospodăriei sale, sub rezerva condițiilor speciale prevăzute la articolul 14 din Legea privind asistența judiciară gratuită. Atunci când se ia o decizie, se va acorda o atenție specială valorii taxelor judiciare în cadrul procedurii pentru care se solicită exonerarea.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Organismul administrativ trebuie să decidă asupra unei cereri de aprobare a asistenței judiciare secundare în termen de 15 zile de la data depunerii acesteia. Dacă solicitantul pierde dreptul de a iniția acțiunea pentru care a depus cererea, ca urmare a expirării termenului, organismul administrativ trebuie să pronunțe o decizie privind cererea într-o perioadă mai scurtă, pentru a permite solicitantului să introducă acțiunea în timp util.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Procedura pentru obținerea asistenței judiciare primare este inițiată prin contactarea directă a furnizorului de asistență judiciară primară (asociație autorizată, cabinet de avocatură sau organism administrativ), fără a fi necesară completarea unui formular specific de cerere.

Procedura pentru obținerea asistenței judiciare secundare este inițiată prin depunerea unei cereri de acordare a asistenței judiciare pe formularul prevăzut la biroul competent. Formularul de cerere pentru asistență judiciară poate fi obținut de la birouri și de pe site-urile web ale birourilor și ale Ministerului Justiției și Administrației Publice (Ministarstvo pravosuđa i uprave).

Cererile de asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier și solicitările de transmitere a cererilor de asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier trebuie prezentate pe formularele prevăzute în Decizia 2004/844/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2004 de stabilire a unui formular pentru cererile de asistență judiciară în aplicarea Directivei 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii și în Decizia 2005/630/CE a Comisiei din 26 august 2005 de stabilire a unui formular pentru transmiterea cererilor de asistență judiciară în temeiul Directivei 2003/8/CE a Consiliului, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Formularele și toate documentele de însoțire în cadrul unui litigiu transfrontalier trebuie să fie traduse în limba croată. În caz contrar, cererea va fi respinsă.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Atunci când o cerere este depusă la organismul administrativ competent, aceasta trebuie să fie însoțită de acordul scris al solicitantului și al membrilor gospodăriei sale pentru accesul la toate datele privind veniturile totale și activele, în care solicitantul confirmă că informațiile furnizate sunt exacte și complete.

Victimele violenței domestice își dau consimțământul pentru accesul la toate datele privind veniturile și bunurile numai în ceea ce le privește. Consimțământul nu trebuie oferit de membrii gospodăriei care participă la procedură în calitate de pârâți sau al căror interes este contrar interesului solicitantului.

Formularul de cerere de asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier ar trebui să fie însoțit de documentația relevantă necesară pentru a lua o decizie cu privire la cerere.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Procedura pentru obținerea asistenței judiciare primare este inițiată prin contactarea directă a unui furnizor de asistență judiciară primară (asociație autorizată, cabinet de avocatură sau organism administrativ), fără a fi necesară depunerea unei cereri specifice, în timp ce procedura pentru obținerea asistenței judiciare secundare este inițiată prin depunerea unei cereri la organismul administrativ competent pe teritoriul căruia solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită.

Solicitantul care își are domiciliul permanent sau reședința în mod obișnuit într-un stat membru al Uniunii Europene și solicită asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier în fața unei instanțe din Republica Croația trebuie să prezinte Ministerului Justiției din Republica Croația o cerere de asistență judiciară (autoritatea care primește cererea).

O parte care își are domiciliul sau reședința obișnuită în Republica Croația și solicită asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier în fața unei instanțe a unui alt stat membru al Uniunii Europene trebuie să își prezinte cererea de asistență judiciară la biroul pe teritoriul căruia își exercită dreptul de ședere permanentă sau își are reședința obișnuită.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Asistența judiciară secundară se acordă unui solicitant care îndeplinește condițiile pentru exercitarea dreptului la asistență judiciară prin adoptarea unei decizii privind acordarea asistenței judiciare. Organismul administrativ trebuie decidă cu privire la cerere în termen de 15 zile de la data depunerii acesteia.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Decizia privind asistența judiciară include dreptul de a utiliza unele sau toate formele de asistență judiciară secundară pentru o procedură de un anumit tip și grad. Decizia menționată mai sus conține datele cu caracter personal ale beneficiarului asistenței judiciare, o scurtă descriere a problemei juridice pentru care a fost acordată asistența judiciară, forma și domeniul de aplicare al asistenței judiciare aprobate, informații cu privire la avocatul care va acorda asistență judiciară și alte informații relevante pentru decizie.

În cazul în care solicitantul depune o cerere de asistență judiciară sub forma unei scutiri de la plata taxelor judiciare, acesta trebuie să informeze instanța de judecată cu privire la depunerea cererii de scutire de la plata taxelor judiciare sau, în cazul în care va iniția o altă acțiune în cadrul procedurii judiciare, cu privire la cererea de scutire de la plata taxelor judiciare și trebuie să prezinte decizia prin care este scutit de la plata taxelor judiciare în cel mult șase luni de la data depunerii cererii sau de la data inițierii unei alte acțiuni în cadrul procedurii în fața instanței.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

În cadrul deciziei de acordare a asistenței judiciare secundare se specifică, de asemenea, avocatul care va acorda asistența judiciară. Beneficiarul de asistență judiciară trebuie să prezinte decizia avocatului specificat în decizie. În mod excepțional, organismul administrativ va numi un alt avocat cu acordul prealabil al beneficiarului, anexat cererea de asistență judiciară.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

După cum s-a menționat mai sus, decizia de acordare a asistenței judiciare include dreptul de a utiliza unele sau toate formele de asistență judiciară secundară pentru o procedură de un anumit tip și grad. În temeiul deciziei de acordare a asistenței judiciare, beneficiarul poate fi scutit integral sau parțial de la plata onorariilor avocatului, a costurilor aferente litigiului (exonerare de la plata în avans a costurilor pentru martori, interpreți, experți, anchete și publicații ale curții) și a taxelor judiciare.

Asistența judiciară se acordă integral dacă solicitantul este beneficiar al unei indemnizații de sprijin în conformitate cu reglementările specifice care guvernează exercitarea drepturilor în cadrul sistemului de protecție socială sau al unei indemnizații pentru costul vieții în temeiul Legii privind drepturile veteranilor de război din războiului de independență al Croației și ale membrilor familiilor lor și al Legii privind protecția veteranilor de război, militari și civili sau dacă venitul total al solicitantului și al membrilor gospodăriei sale nu depășește 50 % din valoarea lunară a bazei de calcul pentru fiecare membru al gospodăriei.

Orice creștere a venitului total al solicitantului și al membrilor gospodăriei sale, care depășește 50 % din baza de calcul pentru fiecare membru al gospodăriei, are ca rezultat o reducere a cuantumului asistenței judiciare, astfel încât fiecare creștere de 10 % conduce la o reducere a asistenței judiciare cu 10 %, dar valoarea asistenței judiciare nu trebuie să fie mai mică de 50 % din costurile stabilite pentru asistența judiciară.

Dacă asistența judiciară nu a fost acordată integral, solicitantul poate introduce o contestație la Ministerul Justiției și Administrației Publice împotriva părții din decizie prin care se refuză acordarea asistenței judiciare. O astfel de cale de atac nu întârzie utilizarea valorii asistenței judiciare aprobate. Împotriva deciziei Ministerului Justiției și Administrației Publice de respingere a căii de atac se poate introduce o procedură administrativă.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

În cazul în care se acordă asistență judiciară în cuantum redus, celelalte cheltuieli vor fi suportate de beneficiarul asistenței judiciare. În orice caz, dacă beneficiarului asistenței judiciare i se dă câștig de cauza, instanța va decide ca părții respective să îi fie rambursate cheltuielile procedurii de către cealaltă parte.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Printr-o cerere de asistență judiciară se poate solicita acordarea de asistență judiciară pentru ambele etape ale acțiunii civile. Pentru a pregăti căi de atac extraordinare, este necesară depunerea unei cereri speciale, o decizie specifică pronunțându-se numai pentru respectiva acțiune în justiție.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dacă, în cursul procedurii, situația financiară a beneficiarului asistenței judiciare și a membrilor gospodăriei sale se îmbunătățește în măsura în care, dacă această situație financiară îmbunătățită ar fi existat la momentul depunerii cererii, ar fi afectat dreptul solicitantului la asistență judiciară și domeniul de aplicare al asistenței judiciare, organismul administrativ competent va revoca integral sau parțial decizia de acordare a asistenței judiciare. Beneficiarii asistenței judiciare trebuie să informeze organismul administrativ cu privire la orice îmbunătățire a situației lor financiare în termen de opt zile de la data la care află despre aceasta. Un beneficiar de asistență judiciară poate face contestație la Ministerul Justiției și Administrației Publice împotriva deciziei de revocare a deciziei de acordare a asistenței judiciare în termen de 15 zile de la data primirii deciziei. Împotriva deciziei Ministerului Justiției și Administrației Publice se poate introduce o procedură administrativă.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Solicitantul sau beneficiarul de asistență judiciară poate formula, în termen de 15 zile de la data primirii deciziei, o contestație împotriva deciziei prin care organismul administrativ respinge cererea de asistență judiciară sau împotriva părții din decizie prin care se refuză acordarea asistenței judiciare. Ministerul Justiției și Administrației Publice trebuie să adopte o decizie în cazul contestației în termen de opt zile de la data primirii unui contestații valabile. Împotriva deciziei Ministerului Justiției și Administrației Publice se poate introduce o procedură administrativă.

Informații suplimentare:

Site-ul web al Ministerului Justiției și Administrației Publice

Legea privind asistența judiciară gratuită (Zakon o besplatnoj pravnoj pomoći) [Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 143/13 și 98/19]

Codul de procedură civilă (Zakon o parničnom postupku) (NN nr. 53/91, 91/92, 58/93, 112/99, 88/01, 117/03, 88/05, 02/07, 84/08, 96/08, 123/08, 57/11, 148/11- text consolidat, 25/13, 89/14, 70/19)

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Asistenţă juridică - Italia

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

(Surse legislative) - Normele care reglementează categoriile și procedurile privind cheltuielile de judecată aferente procedurilor judiciare, inclusiv cheltuielile aferente asistenței judiciare, sunt prevăzute în mod cuprinzător în Decretul prezidențial nr. 115 din 30 mai 2002 (Monitorul Oficial nr. 139/2002), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Decretul legislativ nr. 24 din 7 martie 2019 (Monitorul Oficial nr. 72 din 26 martie 2019 pentru extinderea asistenței judiciare la persoanele căutate care fac obiectul procedurilor pentru executarea unui mandat european de arestare), care conține textul consolidat privind cheltuielile de judecată (articolele 74-145, în special dispozițiile comune ale articolelor 74­89, dispozițiile speciale privind asistența judiciară în cadrul procedurilor civile, administrative, de audit și fiscale, articolele 119-145).

Legea nr. 794 din 13 iunie 1942, cu modificările ulterioare, reglementează onorariile avocaților pentru gestionarea procedurilor civile, comerciale, administrative și fiscale; onorariile pentru serviciile juridice individuale sunt achitate pe baza tarifului aprobat prin Ordinul ministerial nr. 585 din 1994.

(Cheltuieli de judecată) – Cheltuielile, înțelese în sens larg, aferente procedurilor civile și comerciale includ atât cheltuielile aferente procedurilor judiciare, cât și cheltuielile și onorariile aferente reprezentării juridice.
Cheltuielile de judecată sunt compuse dintr-o plată standard pentru înscrierea în registrul de evidență a cauzelor și din alte cheltuieli care pot apărea (precum avize ale specialiștilor și taxe pentru copierea documentelor).

Plata standard a cheltuielilor menționată în Textul consolidat nr. 115 din 2002 este exigibilă pentru fiecare stadiu al procedurii, inclusiv în cazul procedurii de faliment și al procedurii necontencioase, cu excepția cazurilor scutite în mod expres prin lege.

Plata cheltuielilor nu este necesară, în special, în cadrul procedurilor privind familia și starea civilă a unei persoane, astfel cum se prevede în Cartea a IV-a din Codul de procedură civilă (de exemplu, în cauzele privind separarea legală, dispozițiile referitoare la minori; relațiile de proprietate între soți; recunoașterea statutului de refugiat), în cadrul procedurilor preventive (de exemplu, sechestru pentru asigurarea achitării datoriilor); în cadrul procedurilor legate de cartea funciară, în cadrul procedurilor pentru executarea predării și eliberării, în cadrul procedurilor privind pensiile alimentare pentru întreținerea copiilor, în cadrul tuturor procedurilor privind copiii (de exemplu, în cadrul procedurilor privind răspunderea părintească) și în cadrul normelor privind competența și jurisdicția.

Motivele oricărei scutiri trebuie să fie declarate în mod corespunzător de către partea în cauză în concluziile documentului de inițiere a procedurii.

Plata standard a cheltuielilor nu este necesară în cazul acțiunilor civile în despăgubire în legătură cu procedurile penale, în cazul în care cererea se referă doar la condamnarea infractorului; în cazul în care se depune o cerere de despăgubire, chiar și cu titlu provizoriu, plata cheltuielilor este exigibilă dacă cererea este acceptată. Taxa variază între 62 EUR și 930 EUR, în funcție de natura și valoarea cauzei.

(Obligații de plată a cheltuielilor) – Fiecare parte trebuie să suporte costul actelor de procedură pe care le completează sau le solicită și să plătească pentru documentele necesare acțiunii, în cazul în care acest lucru este impus prin lege sau de către judecător (de exemplu, onorariile pentru avizele specialiștilor). În cazul în care partea este eligibilă pentru asistență judiciară, cheltuielile sunt suportate de stat.
În ceea ce privește plata standard a cheltuielilor, aceasta trebuie să fie efectuată de către partea care intră în cauză, depune recursul inițial sau, în cadrul procedurilor de executare silită, depune o cerere de cesiune sau vânzare.

Valoarea cauzei este indicată în concluziile documentului de instituire; o parte care modifică o cerere, depune o cerere reconvențională sau intervine în mod independent și astfel crește valoarea cauzei este obligată să plătească o taxă suplimentară.

(Criteriul de repartizare a cheltuielilor de judecată) - În conformitate cu principiul general prevăzut la articolul 91 din Codul de procedură civilă, judecătorul impune părții care cade în pretenții să ramburseze cheltuielile de judecată suportate de partea care obține câștig de cauză ca parte a hotărârii pronunțate în urma procedurii judiciare de către acesta.
Judecătorul are competențe discreționare în ceea ce privește cheltuielile de judecată și poate dispune plata parțială sau integrală a acestora, ținând seama de rezultatul general al litigiului. Acesta trebuie să țină cont de măsura în care este întemeiată pretenția în ansamblu. Decizia poate fi contestată.

Partea care cade în pretenții trebuie să restituie cheltuielile și onorariile avocatului părții care obține câștig de cauză, plus orice sumă achitată pentru specialiștii sau martorii-experți numiți de instanță, în cuantumul remunerației hotărâte de judecător. Partea care cade în pretenții este obligată, de asemenea, să acopere celelalte cheltuieli de judecată legate de desfășurarea procedurilor, care sunt plătite grefierului instanței împreună cu costul aferent notificării hotărârii judecătorești.

2 Ce presupune asistența juridică?

În sistemul juridic italian, instituția „asistenței judiciare”, pentru a asigura apărarea cetățenilor cu mijloace insuficiente și ale căror temeiuri nu sunt vădit nefondate, a resortisanților străini care au reședința în mod legal în Italia în momentul în care are loc situația sau faptul care dă naștere unor proceduri judiciare, precum și a apatrizilor (articolul 119 din decretul prezidențial nr. 115/2002), implică scutirea acestor persoane de la obligația de a suporta anumite cheltuieli de judecată („spese prenotate a debito” sau taxe judiciare plătite în avans) și achitarea de către stat a altor cheltuieli de judecată.

În cazul în care există dreptul la asistență judiciară, anumite taxe sunt gratuite, iar altele sunt suportate de stat. Primele includ plata standard a cheltuielilor, costurile forfetare pentru notificări la cerere oficială, anumite taxe (taxe de registru, taxe ipotecare și de carte funciară) și taxele pentru eliberarea copiilor.

Statul suportă următoarele cheltuieli:

1. onorariile și cheltuielile avocatului;
2. cheltuielile de deplasare și cheltuielile suportate de judecători, funcționari și executori judecătorești pentru îndeplinirea atribuțiilor acestora în afara instanței;
3. cheltuielile de deplasare și cheltuielile suportate de martori, funcționarii instanței și martorii-experți, iar cheltuielile efectuate de aceștia din urmă în cursul îndeplinirii atribuțiilor lor sunt, de asemenea, rambursate;
4. costul publicării oricărui aviz juridic cu privire la hotărârea judecătorului;
5. costul notificărilor la cerere oficială;
6. alocațiile pentru îngrijirea copiilor.

Statul are dreptul la rambursare și, în cazul în care nu recuperează banii de la partea care cade în pretenții, poate solicita rambursarea de la partea eligibilă pentru asistență judiciară în următoarele cazuri:

1. în cazul în care beneficiarul obține câștig de cauză sau încheie o tranzacție judiciară și primește o sumă egală cu cel puțin sextuplul sumei aferente cheltuielilor de judecată sau
2. în cazul retragerii sau al clasării cauzei.

Există dispoziții speciale pentru asigurarea rambursării în cazul eliminării cauzei din registrul cauzelor sau în cazul clasării cauzei ca urmare a neîndeplinirii sau a nerespectării cerințelor juridice de către părți.

3 Am dreptul la asistență juridică?

În procedurile civile și procedurile necontencioase (de exemplu, separarea legală, custodia copiilor sau hotărârile privind răspunderea părintească), cetățenii cu mijloace insuficiente au dreptul la asistență judiciară pentru a se apăra, cu condiția ca temeiurile acestora să nu fie în mod vădit nefondate.

Apatrizii și resortisanții străini cu ședere legală sunt tratați în același mod cu cetățenii, cu condiția ca șederea acestora în Italia să fie legală la data la care a avut loc situația sau faptul care dă naștere unei proceduri judiciare. Se pot califica, de asemenea, organizațiile non-profit sau asociațiile care nu sunt implicate în activități comerciale; prin urmare, sunt eligibile nu numai organizațiile caritabile non-profit sau organizațiile non-profit care oferă educație persoanelor sărace, care se califică deja în temeiul Legii nr. 217/90, ci și asociațiile consumatorilor și utilizatorii incluși în lista de la articolul 5 din Legea nr. 281/98.

În conformitate cu articolul 76 din Decretul prezidențial nr. 115/2002, pentru a se califica pentru asistență judiciară, solicitantul trebuie să aibă un venit anual impozabil, după cum se arată în cea mai recentă declarație fiscală, în cuantum de cel mult 11 493,82 EUR (Decretul ministerial din 16 ianuarie 2018 publicat în Monitorul Oficial nr. 49 din 28 februarie 2018).

Pragurile de venit sunt ajustate la fiecare doi ani prin ordinul Ministerului Justiției, în consultare cu Ministerul Economiei și Finanțelor (articolul 77 din Decretul prezidențial nr. 115/2002), pentru a ține seama de variațiile indicelui prețurilor de consum pentru familiile lucrătorilor și funcționarilor, identificate de ISTAT în cei doi ani anteriori.

În cazul în care partea în cauză locuiește cu un soț, un partener civil sau alți membri ai familiei, este luat în considerare venitul total obținut în aceeași perioadă de către fiecare membru al familiei, inclusiv cel al solicitantului.

În ceea ce privește persoanele coabitante al căror venit ar trebui adăugat la cel al solicitantului, pragurile de venit pentru procedurile penale sunt ridicate la 1 032,91 EUR pentru fiecare membru al familiei care locuiește împreună cu acesta.

Trebuie menționat faptul că pensia alimentară de divorț primită de solicitant trebuie să fie inclusă în scopul calculării sumei menționate la articolul 76, cu excepția cazului în care aceasta este plătită ca o sumă forfetară.

Veniturile obținute din activități ilicite au, de asemenea, un efect asupra eligibilității de a primi asistență judiciară, fiind clarificat faptul că auditarea veniturilor nu se poate baza pe proceduri automate și, în schimb, necesită o analiză a faptelor specifice fiecărui caz, excluzând astfel orice posibilitate de a atribui semnificație unei hotărâri judecătorești care nu este definitivă, în măsura în care aceasta dăunează prezumției de nevinovăție. Refuzul acordării de asistență în temeiul unei hotărâri judecătorești care nu este definitivă și din care se poate presupune existența unui venit obținut din activități ilicite este, astfel, ilegal (Curtea de Casație Penală, Camera a patra, Hotărârea din 20 februarie 2013, nr. 18591).

Excepție: numai veniturile personale vor fi luate în considerare atunci când cauza privește drepturile personale, sau în procedurile în cadrul cărora interesele solicitantului intră în conflict cu interesele celorlalți membri ai gospodăriei împreună cu care locuiește.

Eligibilitatea pentru asistență judiciară rămâne valabilă pentru toate etapele sau stadiile procedurilor; cu toate acestea, în materie civilă și administrativă, spre deosebire de materia penală, în cazul în care partea căreia i se acordă asistență pierde, aceasta nu poate utiliza asistența judiciară pentru a contesta hotărârea fără a fi solicitat din nou asistența respectivă.

În plus, eligibilitatea pentru asistență judiciară în cadrul procedurilor civile nu înseamnă că statul este responsabil pentru cheltuielile de judecată pe care clientul este obligat să le achite părții care obține câștig de cauză, deoarece cheltuielile și onorariile sunt doar cele datorate avocatului părții căreia i se acordă asistență, pe care statul, prin înlocuirea părții respective, se angajează să le achite, având în vedere situația financiară instabilă a acesteia și faptul că pretențiile acesteia nu sunt în mod vădit nefondate (a se vedea Curtea de Casație Civilă, Hotărârea nr. 10053 din 2012).

Cazuri specifice

Prin derogare de la pragurile de venit stabilite la articolul 76 alineatul (1) din Decretul prezidențial nr. 115/2002, următoarele persoane, în unele cazuri, pot beneficia de asistență judiciară:

1. părțile vătămate prin infracțiunile menționate la articolele 572, 583-bis, 609-bis, 609‑quater, 609-octies și 612-bis din Codul penal și, în cazul în care acestea sunt săvârșite împotriva minorilor, infracțiunile menționate la articolele 600, 600-bis, 600­ter, 600‑quinquies, 601, 602, 609-quinquies și 609-undecies din Codul penal, pot fi eligibile pentru asistență, inclusiv prin derogare de la pragurile de venit stabilite de lege (articolul 76, alineatul (4)-ter);
2. străinii minori neînsoțiți care fac obiectul acțiunilor în justiție în orice calitate au dreptul de a fi informați cu privire la opțiunea de a numi un consilier juridic de încredere, inclusiv prin intermediul tutorelui desemnat sau al unei persoane cu răspundere părintească în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Legea nr. 184 din 4 mai 1983, cu modificările ulterioare, și să solicite, în temeiul legislației aplicabile, asistență judiciară în orice etapă sau fază a procedurii (articolul 76, alineatul (4)-quater);
3. copiii minori sau adulți care nu sunt autonomi din punct de vedere financiar și au pierdut un părinte ca urmare a uciderii acestuia de către soțul părintelui, indiferent de faptul dacă aceștia erau separați legal sau divorțați, de către partenerul civil al părintelui, chiar dacă parteneriatul civil s-a încheiat, sau de către o persoană cu care părintele are sau a avut o relație intimă, pe termen lung, care implică coabitarea, pot fi eligibili pentru asistență judiciară, inclusiv prin derogare de la pragurile legale de venit, prin aplicarea respectivei eligibilități, pe cale de excepție, procedurilor penale asociate și tuturor procedurilor civile care rezultă din infracțiunea în cauză, inclusiv procedurilor de executare silită (articolul 76 alineatul (4)-quater);
4. victimele unor acte de terorism sau acte similare sau supraviețuitorii acestora (articolul 10, alineatul 1, Legea nr. 206/204).

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

După cum s-a menționat mai sus, în cadrul procedurilor civile și al procedurilor necontencioase (de exemplu, separarea legală, custodia copiilor sau hotărârile privind răspunderea părintească), cetățenii cu mijloace insuficiente au dreptul la asistență judiciară pentru a se apăra, cu condiția ca temeiurile acestora să nu fie în mod vădit neîntemeiate.

Există motive subiective de excludere de la asistența în cauză:

• solicitantul este o persoană condamnată prin hotărâre definitivă pentru infracțiuni asociate cu încălcarea normelor privind fraudele vizând impozitul pe venit și TVA-ul;
• solicitantul este asistat de mai mulți avocați, cu excepția unui avocat care a fost numit să participe la procedurile penale de la distanță în cazurile în care se aplică Legea nr. 11/1998.

Există, totuși, alte cazuri decât cele de mai sus, în care se poate presupune că solicitantul dispune de mijloace suficiente, și anume următoarele:

• în cazurile care implică transferul creanțelor și al dobânzilor altor persoane (cu excepția cazului în care transferul este efectuat ca plată a unor creanțe sau dobânzi preexistente);
• în cazul condamnării prin hotărâre definitivă pentru infracțiunile prevăzute la articolele 416­bis din Codul penal și la articolul 291-quater din textul consolidat menționat în Decretul prezidențial nr. 43 din 23 ianuarie 1973, acestea fiind limitate la situațiile agravate în temeiul articolului 80 și al articolului 74 alineatul (1) din textul consolidat menționat în Decretul prezidențial nr. 309 din 9 octombrie 1990 și pentru infracțiunile comise prin exploatarea condițiilor identificate de articolul 416-bis menționat anterior sau în scopul facilitării activitățile asociațiilor identificate prin articolul respectiv, veniturile sunt considerate a fi peste pragurile stabilite. Cu toate acestea, este permisă o probă contrară (Curtea Constituțională, Hotărârea nr. 139 din 2010).

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Nu există o procedură specifică pentru situații de urgență. Cu toate acestea, trebuie evidențiat faptul că, în conformitate cu articolul 126 din textul consolidat, consiliul baroului poate, în termen de 10 zile de la depunerea sau primirea cererii de către acesta din urmă și în cazul în care sunt îndeplinite cerințele, să acorde în mod provizoriu solicitantului asistență judiciară în avans.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

În cadrul procedurilor civile, cererile de asistență judiciară, redactate utilizând metodele și având conținutul prevăzut la articolele 79 și 122 din textul consolidat, trebuie depuse sau trimise prin scrisoare înregistrată consiliului baroului și numai de către solicitant sau avocatul solicitantului.

Nu este clar faptul dacă scrisoarea înregistrată necesită confirmare de primire; prin urmare, aceasta nu este considerată o condiție de eligibilitate, ci este la discreția solicitantului.

Formularele de cerere sunt disponibile de la oficiile consiliului baroului.

Cererile de asistență judiciară în cadrul procedurilor civile trebuie depuse la oficiul consiliului baroului competent în ceea ce privește:

• locul în care se află judecătorul care se va pronunța în cadrul procedurilor pendinte;
• locul în care se află judecătorul competent să se pronunțe asupra fondului cauzei, în cazul în care procedurile sunt încă pendinte;
• locul în care se află judecătorul care a emis hotărârea atacată, în cazul unui recurs la Curtea de Casație, Consiliul de Stat sau Curtea de Conturi.

Cererea în temeiul articolului 78 din Decretul prezidențial nr. 115/2002 este admisibilă numai în cazul în care este semnată de solicitant. Semnătura trebuie legalizată de către avocat sau utilizând procedurile stabilite la articolul 38 alineatul (3) din Decretul prezidențial nr. 445 din 28 decembrie 2000.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Cererea, semnată de solicitant, trebuie să fie efectuată pe hârtie obișnuită (neștampilată) și trebuie să indice următoarele (articolul 79 din decretul prezidențial sus-menționat):

• cererea de asistență judiciară
• datele personale și codul fiscal al solicitantului și al membrilor gospodăriei acestuia
• o declarație a veniturilor obținute în anul anterior cererii (declarație pe proprie răspundere)
• angajamentul de a notifica orice fluctuații semnificative ale veniturilor în sensul eligibilității pentru asistență
• dacă respectiva cauză se află deja pe rol
• data următorului termen de judecată
• datele și domiciliul contrapărții
• temeiurile de fapt și de drept pentru aprecierea temeiului cererii înaintate
• mijloace de probă (documente, date de contact, declarații ale martorilor, avize ale specialiștilor etc., care trebuie să fie anexate în copie).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

După cum s-a menționat mai sus, cererile de asistență judiciară pentru proceduri civile trebuie depuse la oficiul consiliului baroului care este competent în ceea ce privește:

• locul în care se află judecătorul care se va pronunța în cadrul procedurilor aflate în curs de desfășurare;
• locul în care se află judecătorul competent să se pronunțe asupra fondului cauzei, în cazul în care procedurile sunt încă pendinte;
• locul în care se află judecătorul care a emis hotărârea atacată, în cazul unui recurs la Curtea de Casație, Consiliul de Stat sau Curtea de Conturi.

În ceea ce privește procedurile penale, cererile trebuie prezentate judecătorului care se va pronunța asupra cauzei aflate pe rol, fiind clarificat faptul că, în cazul în care cauza se află pe rolul Curții de Casație, competența aparține judecătorului care a emis hotărârea atacată (articolele 93 și 96 din decretul prezidențial sus-menționat).

Cererile trebuie prezentate grefierului instanței în care se află judecătorul care se va pronunța în cadrul procedurii, de către solicitant sau de către avocatul solicitantului, sau pot fi transmise grefierului prin scrisoare înregistrată.

În cazul în care solicitantul este reținut sau arestat, cererile pot fi primite de către directorul penitenciarului sau de către un ofițer al poliției judiciare.

Nu mai este posibilă depunerea cererilor în timpul unei audieri.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

O copie a documentului prin care consiliul baroului aprobă, respinge sau declară inadmisibilă cererea va fi trimisă solicitantului și judecătorului.

După depunerea cererii, consiliul baroului:

• va evalua temeiul cererii înaintate și măsura în care au fost îndeplinite condițiile de eligibilitate,
• va emite una dintre următoarele hotărâri în termen de 10 zile:
  • acceptarea cererii
  • inadmisibilitatea cererii
  • respingerea cererii
• transmite o copie a hotărârii solicitantului, judecătorului competent și agenției de administrare fiscală, pentru a verifica veniturile declarate.

În cazul în care consiliul baroului respinge sau declară inadmisibilă cererea, aceasta poate fi înaintată judecătorului care audiază cauza, care va emite ulterior o hotărâre sub forma unei ordonanțe. Termenul-limită este obligatoriu.

După finalizarea verificărilor, judecătorul va emite o ordonanță motivată prin care declară cererea inadmisibilă, sau prin care o acceptă sau o respinge.

În momentul emiterii acesteia, grefierul instanței va notifica solicitantul cu privire la ordonanță.

Cu toate acestea, în cadrul procedurilor penale, judecătorul trebuie să emită o ordonanță în termen de 10 zile de la data depunerii sau primirii cererii.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

-

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Solicitanții cărora li se acordă asistență judiciară pot numi un avocat din listele de avocați care acordă asistență judiciară întocmite de consiliile barourilor din districtul Curții de Apel în care se află judecătorul competent să se pronunțe asupra fondului cauzei sau judecătorul care se va pronunța în cadrul procedurilor aflate în curs de desfășurare.
Solicitanții cărora li se acordă asistență judiciară pot numi, de asemenea, un martor-expert, în cazul în care acest lucru este permis de lege.

În cazul în care cauza se află pe rolul Curții de Casație, avocatul va fi ales din listele întocmite de consiliile barourilor din raza teritorială a Curții de Apel în care se află judecătorul care a pronunțat hotărârea atacată.

Lista avocaților care acordă asistență judiciară cuprinde specialiști care au depus cereri pentru a fi incluși pe lista respectivă și dețin calificările necesare pentru a susține o apărare.

Consiliul baroului ia decizia de a include avocați pe listă pe baza aptitudinilor acestora, a experienței profesionale dobândite de aceștia pe parcursul unei perioade de cel puțin șase ani și a faptului că nu au făcut obiectul unor măsuri disciplinare.

Avocații pot fi excluși din listă oricând. Aceasta este reînnoită în fiecare an și pusă la dispoziția publicului în cadrul tuturor oficiilor judiciare din district.

Avocații care reprezintă partea căreia i s-a acordat asistență trebuie să solicite notificarea că procedurile au fost întrerupte în cazul în care acestea sunt eliminate de pe lista cauzelor pe motivul inacțiunii părților (în temeiul articolului 309 din Codul de procedură civilă). Nerespectarea acestei obligații este o problemă disciplinară.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Beneficiarii asistenței judiciare (articolul 107 din decretul prezidențial sus-menționat) sunt scutiți de obligația de a plăti anumite cheltuieli de judecată, iar altele sunt achitate de stat, astfel cum se prevede la articolul 131 din Decretul prezidențial nr. 115/2002. Asistența acoperă toate cheltuielile cu procesul cerute de lege, inclusiv numirea unui martor-expert care acționează în numele solicitantului. Cu toate acestea, aceasta nu acoperă costul consultărilor extrajudiciare.

Cheltuielile și onorariile datorate avocatului solicitantului sunt plătite de judecător la sfârșitul fiecărei etape sau faze a procedurii și, în orice caz, la încetarea numirii.

Cheltuielile și onorariile sunt, de asemenea, plătite asistentului judecătorului și oricărui martor-expert care acționează în numele solicitantului.

Beneficiarul și părțile implicate, inclusiv procurorul, sunt notificate și pot contesta ordinul de plată.

Avocatul solicitantului, asistentul judecătorului și martorul-expert care acționează în numele solicitantului nu pot solicita sau primi de la clientul acestora alte remunerații sau despăgubiri decât cele prevăzute de lege. Orice acord în sens contrar este nul și neavenit și orice încălcare a acestei interdicții reprezintă o abatere disciplinară gravă.

În cazul acțiunii civile introduse în legătură cu procedurile penale, cheltuielile cu procesul sunt reglementate de articolul 108 din textul consolidat. În linii mari, totuși, eligibilitatea pentru asistență judiciară conferă beneficiarului aceleași drepturi cu cele care fac obiectul normelor generale.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Normele privind asistența judiciară nu prevăd asistența parțială.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Eligibilitatea acoperă toate stadiile și etapele procedurilor și orice proceduri derivate sau conexe în alt mod (precum executarea silită).

Cu toate acestea, în cazul în care partea căreia i s-a acordat asistență pierde, aceasta nu poate utiliza asistența judiciară pentru a contesta hotărârea, în afară de cererile de despăgubire în legătură cu procedurile penale.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

În cazul în care există modificări în ceea ce privește veniturile beneficiarului în timpul procedurilor care au un efect asupra eligibilității acestuia pentru asistență judiciară, judecătorul care se pronunță în cadrul procedurii va retrage asistența.
Judecătorul care se pronunță în cadrul procedurii poate, de asemenea, să retragă asistența judiciară în orice moment în cazul în care rezultă că nu au fost îndeplinite criteriile de eligibilitate sau că partea în cauză a acționat sau a reacționat cu rea-credință sau cu neglijență gravă.

Retragerea intră în vigoare din momentul în care a fost verificată modificarea venitului, iar în alte cazuri este retroactivă și necesită recuperarea sumelor plătite de stat.

În cazul descoperirii unui fals în declarații, oficiul financiar solicită retragerea asistenței și transmite probele procurorului responsabil cu inițierea oricărei proceduri penale care rezultă din aceasta.

Verificările îndeplinirii în continuare a criteriilor de eligibilitate pot fi repetate în timpul procedurilor la cererea autorităților judiciare sau la inițiativa oficiilor financiare.

În cazul în care s-a comis fals în declarații cu privire la venituri, acest lucru presupune o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între un an și cinci ani și o amendă cuprinsă între 309,87 EUR și 1 549,37 EUR. Pedeapsa sau amenda se mărește în cazul în care falsul în declarații a avut drept rezultat obținerea sau obținerea în continuare a asistenței judiciare de către solicitant.

Condamnarea are ca rezultat retragerea retroactivă a asistenței și recuperarea sumelor plătite de stat de la infractor (a se vedea articolul 136 din decretul prezidențial sus-menționat).

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

În cazul în care consiliul baroului competent respinge cererea de asistență judiciară sau o declară inadmisibilă, solicitantul poate prezenta din nou cererea judecătorului care se pronunță asupra cauzei, care ulterior se va pronunța sub forma unei ordonanțe.

Cu toate acestea, în cadrul procedurilor penale, articolul 99 din decretul prezidențial stabilește că solicitantul sau avocatul solicitantului poate înainta un recurs președintelui Curții sau președintelui Curții de Apel de care aparține judecătorul care a respins cererea în termen de 20 de zile de la notificarea respingerii cererii.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Asistenţă juridică - Letonia

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

În conformitate cu Codul de procedură civilă, cheltuielile cu procesul cuprind următoarele:

I Taxele judiciare și

II Cheltuielile aferente derulării procedurii.

Taxele judiciare și cheltuielile aferente derulării procedurii sunt stabilite cu scopul:

• de a compensa parțial cheltuielile suportate de stat pentru a finanța activitatea instanțelor;
• de a compensa cheltuielile părții căreia instanța, prin hotărârea pronunțată, i-a dat câștig de cauză;
• de a încuraja îndeplinirea în mod benevol, de către debitor, a obligațiilor care îi revin.

Informații cu privire la locul în care se pot achita taxele judiciare se pot obține de la grefa fiecărei instanțe.

Împotriva unei decizii privind cheltuielile cu procesul poate fi introdusă o cerere accesorie de către persoana care face obiectul deciziei.

TAXELE JUDICIARE cuprind:

• o taxă de stat (valsts nodeva);
• o taxă de servicii (kancelejas nodeva);
• cheltuieli aferente examinării cauzei.

În conformitate cu articolul 34 din Codul de procedură civilă, fiecare acțiune introdusă în instanță, indiferent dacă este vorba despre o cerere inițială, o cerere reconvențională, o acțiune introdusă de o terță parte având ca obiect o cerere separată privind obiectul litigiului într-o cauză deja pendinte, o cerere introdusă în cadrul unei proceduri speciale de soluționare ori alte cereri prevăzute în articolul menționat, face obiectul achitării unei taxe de stat prevăzute în acest sens. În cazul cererilor de divorț, atunci când solicitantul are în întreținere un minor, judecătorul amână plata taxei de stat sau permite achitarea acesteia în rate, la cererea solicitantului.

În conformitate cu articolul 38 din Codul de procedură civilă, taxa de servicii se plătește:

• pentru eliberarea unei copii conforme cu originalul a unui document din dosarul cauzei, precum și pentru reemiterea unei hotărâri judecătorești ori a unei decizii pronunțate de o instanță;
• pentru eliberarea unui certificat;
• pentru eliberarea unei copii duplicat a unui titlu executoriu în formă scrisă;
• pentru certificarea intrării în vigoare a unei hotărâri judecătorești, în cazul în care hotărârea trebuie prezentată unei autorități străine;
• pentru citarea martorilor.

În conformitate cu articolul 39 din Codul de procedură civilă, cheltuielile aferente derulării procedurii includ:

• sumele datorate martorilor și experților;
• cheltuielile aferente audierii martorilor sau efectuării cercetărilor la fața locului;
• cheltuielile aferente căutărilor efectuate pentru găsirea pârâtului;
• cheltuielile aferente executării unei hotărâri judecătorești;
• cheltuielile aferente comunicării, eliberării și traducerii citațiilor în instanța și a altor acte judiciare;
• costurile publicării de anunțuri în ziare;
• taxele aferente garantării unei creanțe.

Scutirea de la plata taxelor judiciare

Persoanele scutite de la plata taxelor judiciare, inclusiv partea care beneficiază de asistență judiciară finanțată de stat, sunt stabilite prin lege [articolul 43 alineatul (1) din Codul de procedură civilă].

În alte cazuri, o parte la un proces poate sesiza instanța cu o cerere de scutire integrală sau parțială de la plata taxelor judiciare ca urmare a situației sale financiare, sub rezerva prezentării de dovezi relevante în acest sens.

Ținând cont de situația financiară a persoanei, instanța sau judecătorul examinează cererea și acordă o scutire integrală sau parțială de la plata taxelor judiciare către bugetul de stat.

Plata taxelor judiciare

Conturile pentru plata taxelor de stat, a taxelor de servicii și a cheltuielilor de soluționare a cauzei sunt disponibile pe portal la secțiunea „Taxe de stat și conturi ale instanțelor” (Valsts nodevas un tiesu konti).

Rambursarea taxelor judiciare

• În hotărârea pe care o pronunță în favoarea unei părți, instanța dispune recuperarea tuturor taxelor judiciare suportate de către partea căreia i s-a dat câștig de cauză, de la partea căzută în pretenții.
• În cazul în care cererea este admisă în parte, instanța dispune ca taxele judiciare să fie rambursate reclamantului proporțional cu partea din pretenții admisă, iar pârâtului proporțional cu partea din pretenții respinsă.
• În cazul în care reclamantul își retrage cererea, acesta trebuie să ramburseze pârâtului taxele judiciare suportate de acesta din urmă. În acest caz, pârâtul nu trebuie să ramburseze taxele judiciare suportate de reclamant. Cu toate acestea, în cazul în care reclamantul își retrage pretențiile ca urmare a faptului că acestea au fost satisfăcute în mod benevol de către pârât după introducerea cererii în instanță, aceasta, la cererea reclamantului, va obliga pârâtul la rambursarea taxelor judiciare achitate de reclamant.
• În cazul în care reclamantul este scutit de la plata taxelor judiciare, instanța va obliga pârâtul la plata taxelor judiciare ale reclamantului către bugetul de stat, proporțional cu partea din cerere care a fost admisă.
• În cazul în care cererea este respinsă, nu i se dă curs sau reclamantul retrage cererea, reclamantul va fi obligat la plata taxelor judiciare care nu au fost plătite în avans către bugetul de stat. Cu toate acestea, în cazul în care reclamantul nu își continuă acțiunea întrucât pârâtul a dat curs pretențiilor în mod benevol după introducerea cererii în instanță, pârâtul va fi obligat la plata taxelor judiciare către bugetul de stat.
• În cazul în care cererea este admisă în parte, însă pârâtul este scutit de la plata taxelor judiciare, taxele vor fi plătite de reclamant, care nu este scutit de la plata taxelor judiciare, proporțional cu valoarea respinsă a cererii.
• În cazul în care ambele părți sunt scutite de la plata taxelor judiciare, taxele vor fi suportate de stat.
• În funcție de situația financiară a persoanei, instanța sau judecătorul poate amâna plata taxelor judiciare sau poate permite plata acestora în rate.

Rambursarea unei taxe de stat

Informații privind motivele și procedura de rambursare a unei taxe de stat sunt disponibile pe portal la secțiunea „Rambursarea taxelor judiciare” (nodevu atmaksa).

II CHELTUIELILE AFERENTE DERULĂRII PROCEDURII sunt:

• onorariul avocatului;
• cheltuielile de deplasare pentru participarea la ședințele de judecată;
• costurile pentru colectarea de probe;
• costurile asistenței judiciare finanțate de stat (se aplică în cazul procedurilor inițiate după 1 martie 2016).
• costurile asistenței acordate de interpret în cadrul ședinței de judecată.

Rambursarea cheltuielilor aferente derulării procedurii

• Cheltuielile aferente derulării procedurii se rambursează în limita cuantumului prevăzut de lege.
• Pârâtul va fi obligat la plata cheltuielilor aferente derulării procedurii suportate de reclamant în cazul în care cererea reclamantului a fost admisă integral sau parțial și în cazul în care reclamantul își retrage pretențiile ca urmare a faptului că acestea au fost satisfăcute în mod benevol de către pârât după introducerea cererii în instanță.
• În cazul în care cererea este respinsă, instanța va obliga reclamantul la rambursarea cheltuielilor aferente derulării procedurii care au fost suportate de pârât.
• În cazul în care partea responsabilă de plata costurilor cu asistența judiciară finanțată de stat este scutită de la plata taxelor judiciare, costurile aferente furnizării asistenței judiciare finanțate de stat vor fi plătite de stat.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența judiciară finanțată de stat este asistența acordată pentru soluționarea pe cale extrajudiciară sau judiciară a unei probleme de ordin juridic având ca obiect apărarea unor drepturi încălcate sau contestate ale unei persoane sau a intereselor protejate prin lege ale acesteia, prin mijloacele prevăzute în Legea privind asistența judiciară finanțată de stat, conform domeniului de aplicare a acestei legi.

Asistența finanțată de stat acoperă consultanța juridică, întocmirea actelor de procedură și reprezentarea în instanță.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Pot beneficia de asistență judiciară finanțată de stat următoarele persoane:

1. persoanele cu statut de persoană cu venituri reduse sau de persoană aflată în dificultate - adeverințele relevante sunt eliberate de serviciile sociale de la nivel local;
2. persoanele care, în mod neașteptat, se regăsesc într-o situație personală și financiară care le împiedică să își asigure apărarea drepturilor (dezastre naturale, forță majoră sau alte circumstanțe care nu se află sub controlul persoanei în cauză) - acestea trebuie să prezinte informații și documente justificative relevante;
3. persoanele care depind în întregime de stat sau de autoritatea locală - informațiile relevante trebuie să fie prezentate de stat sau de un organism al autorității locale, la cererea persoanei în cauză sau a Serviciului pentru asistență judiciară.

Asistența judiciară finanțată parțial de stat, în cazul căreia persoana în cauză efectuează o coplată, precum și asistența din partea unui avocat în anumite tipuri de cauze civile (cauzele având ca obiect declararea nulității unei hotărâri adoptate de adunarea generală a acționarilor, cauzele având ca obiect litigii care decurg din dreptul contractelor în cazul în care valoarea creanței depășește 150 000 EUR și cauzele având ca obiect protejarea secretelor comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a acestora), poate fi acordată persoanelor care îndeplinesc următoarele criterii:

1. veniturile acestora nu depășesc salariul minim lunar din Letonia;
2. sunt eligibile pentru a beneficia de asistență judiciară ca urmare a situației financiare în care se regăsesc.

Avertizorii de integritate sunt eligibili pentru a beneficia de asistență judiciară finanțată de stat indiferent de situația lor financiară.

În funcție de situația financiară și de nivelul veniturilor, o persoană care își are reședința obișnuită sau domiciliul pe teritoriul unui stat membru al UE și care are nevoie de asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier este considerată eligibilă pentru a beneficia de asistență judiciară în vederea soluționării litigiului în Letonia dacă, în ziua prezentării cererii de asistență judiciară, veniturile sale medii lunare în ultimele trei luni nu depășesc 50 % din salariul minim lunar din Letonia, sub rezerva altor cerințe de reglementare aplicabile.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară finanțată de stat se acordă pentru soluționarea în instanță a litigiilor și a cauzelor întemeiate în materie civilă, până la momentul intrării în vigoare a hotărârii definitive, cu unele excepții, de exemplu:

1. cauzele care au ca obiect o cerere legată direct de activitățile comerciale sau economice ale persoanei sau de activitățile profesionale independente ale acesteia;
2. cauzele care au ca obiect chestiuni în materie vamală sau fiscală;
3. cauzele care au ca obiect o cerere legată de încălcarea onoarei și a demnității;
4. cauzele care au ca obiect măsuri reparatorii în materie de prejudiciu moral, cu excepția cazurilor în care acordarea asistenței judiciare vizează solicitarea de măsuri reparatorii pentru prejudiciul moral cauzat victimei ca urmare a unei infracțiuni;
5. litigiile soluționate de o instanță de arbitraj sau prin alte mecanisme de soluționare alternativă a litigiilor;
6. cauzele care au ca obiect o cerere privind bunuri sau servicii de lux;
7. costurile aferente asistenței judiciare sunt disproporționat de mari în comparație cu valoarea cererii.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Persoana trebuie să depună o cerere de asistență judiciară completată (un formular de cerere) la Serviciul pentru asistență judiciară, însoțită de copii ale documentelor justificative referitoare la informațiile cuprinse în cerere (documente care dovedesc eligibilitatea pentru a beneficia de asistență judiciară finanțată de stat și documente care descriu natura litigiului în materie civilă și a procedurilor conexe). Documentele trebuie să fie prezentate Serviciului pentru asistență judiciară personal, prin poștă sau prin e-mail la pasts@jpa.gov.lv, utilizând o semnătură electronică cu marcaj temporal.

Serviciul pentru asistență judiciară examinează cererea și adoptă o decizie de acordare a asistenței judiciare sau de respingere a cererii în termen de 21 de zile de la data primirii cererii sau, în cazul în care cererea vizează drepturi ale copiilor, în termen de 14 zile de la data primirii cererii.

În cazul în care se solicită informații suplimentare, termenul pentru adoptarea deciziei se amână până la primirea informațiilor necesare sau până la expirarea termenului de depunere a acestora.

Atunci când ia o decizie privind acordarea asistenței judiciare, Serviciul pentru asistență judiciară numește un furnizor de asistență judiciară care a încheiat un contract de furnizare a serviciilor de asistență judiciară cu Serviciul pentru asistență judiciară.

În decizia de acordare a asistenței judiciare se precizează furnizorul de servicii de asistență judiciară, alături de locul și momentul acordării asistenței judiciare.

Decizia de acordare sau de neacordare a asistenței judiciare se comunică solicitantului în scris, prin poștă sau e-mail, la adresa menționată în cerere; solicitantul poate, de asemenea, să primească personal comunicarea de la biroul Serviciului pentru asistență judiciară.

Împotriva deciziei Serviciului pentru asistență judiciară se poate formula contestație la Ministerul Justiției, iar împotriva deciziei Ministerului Justiției se poate introduce o cale de atac la o instanță administrativă.

În cazurile care vizează acordarea asistenței judiciare parțial finanțate de stat (și anume asistență din partea unui avocat în anumite tipuri de proceduri civile), Serviciul pentru asistență judiciară adoptă o decizie în termen de o lună de la data primirii cererii de asistență judiciară și menționează în decizie atât domeniul de aplicare a asistenței judiciare, cât și termenul până la care trebuie efectuată plata asistenței judiciare. În termen de șapte zile de la primirea plății, se încheie cu furnizorul de asistență judiciară un contract de furnizare a serviciilor de asistență judiciară finanțată de stat. În cazul în care nu s-a primit plata pentru acordarea asistenței judiciare, Serviciul pentru asistență judiciară adoptă o decizie de anulare a acordării asistenței judiciare.

În cazul în care o persoană care își are reședința obișnuită sau domiciliul într-un stat membru al UE solicită asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier, iar litigiul transfrontalier se judecă în Letonia, Serviciul pentru asistență judiciară primește cererea relevantă cu privire la litigiul transfrontalier de la autoritatea competentă din celălalt stat membru al UE sau de la persoana în cauză și o analizează în conformitate cu procedura prevăzută în Legea privind asistența judiciară finanțată de stat. În cazurile în care litigiul transfrontalier este judecat în afara Letoniei, persoana care își are reședința obișnuită sau domiciliul într-un stat membru al UE introduce cererea relevantă la Serviciul pentru asistență judiciară (formularul de cerere este disponibil la adresa https://e-justice.europa.eu/157/ro/legal_aid_forms). În astfel de cazuri, Serviciul pentru asistență judiciară transmite un formular completat pentru trimiterea cererii de asistență judiciară și a documentelor relevante către autoritatea competentă din statul membru al UE respectiv, în termen de șapte zile de la primirea tuturor traducerilor.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularul de cerere de asistență judiciară finanțată de stat este disponibil:

1. pe site-ul web al Serviciului pentru asistență judiciară, la secțiunea „Servicii” (Pakalpojumi);
2. la biroul Serviciului pentru asistență judiciară (Pils laukums 4, Riga);
3. la birourile autorităților locale din orașele și comunele letone în care persoana în cauză își are locul de reședință declarat sau în care locuiește în mod legal.

Formularul de cerere de asistență judiciară într-un alt stat membru al Uniunii Europene (într-un litigiu transfrontalier) este disponibil pe portalul european e-justiție la secțiunea „Formulare online”.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

La formularul de cerere de asistență judiciară finanțată de stat trebuie anexate următoarele documente:

1. o copie a documentului care atestă că persoana este eligibilă pentru a beneficia de asistență judiciară, de exemplu, o adeverință care atestă că persoana are statut de persoană aflată în dificultate sau de persoană cu venituri reduse (sau un alt document care dovedește faptul că persoana este eligibilă pentru a beneficia de asistență judiciară finanțată de stat);
2. copii ale documentelor în care este descrisă natura litigiului, procedurile judiciare etc. (de exemplu, un contract, o citație în instanță, o hotărâre a tribunalului de dreptul familiei).

Informații privind condițiile și procedurile de acordare a asistenței judiciare finanțate de stat în alte categorii de cauze sunt disponibile la adresa: https://jpa.gov.lv/ (site-ul web al Serviciului pentru asistență judiciară, în limba letonă) sau https://jpa.gov.lv/par-mums-eng (site-ul web al Serviciului pentru asistență judiciară, în limba engleză).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Adresa Serviciului pentru asistență judiciară: Pils laukums 4, Riga, LV-1050.

E-mail pasts@jpa.gov.lv

Linie telefonică de informare gratuită: +371 80001801 (pentru informații privind serviciile furnizate de Serviciul pentru asistență judiciară și completarea formularelor).

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Persoanele cu statut de persoană aflată în dificultate sau persoană cu venituri reduse, persoanele care depind în întregime de stat sau de administrația locală sau persoanele care, în mod neașteptat, se regăsesc într-o situație personală sau financiară care le împiedică să își apere drepturile, au dreptul de a beneficia de asistență judiciară finanțată de stat.

Asistența judiciară finanțată de stat se acordă pentru cauze civile soluționate în instanță sau pe cale extrajudiciară (inclusiv în cazul litigiilor transfrontalier), pentru proceduri de recurs în cauze administrative având ca obiect acordarea de azil sau pentru căile de atac împotriva deciziilor având ca obiect măsuri de îndepărtare contestate ori împotriva deciziilor având ca obiect măsuri de expulzare forțată contestate.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Persoana trebuie să depună o cerere de asistență judiciară completată (un formular de cerere) la Serviciul pentru asistență judiciară, însoțită de copii ale documentelor justificative referitoare la informațiile cuprinse în cerere (documente care dovedesc eligibilitatea pentru a beneficia de asistență judiciară finanțată de stat și documente care descriu natura litigiului în materie civilă și a procedurilor conexe). Documentele trebuie să fie prezentate Serviciului pentru asistență judiciară personal, prin poștă sau prin e-mail la pasts@jpa.gov.lv, utilizând o semnătură electronică cu marcaj temporal.

Pentru a beneficia de asistență judiciară finanțată de stat, trebuie depuse la Serviciul pentru asistență judiciară următoarele documente:

1) formularul de cerere de asistență judiciară finanțată de stat, completat, însoțit de o copie a documentului care atestă eligibilitatea pentru a beneficia de asistență judiciară, de exemplu o adeverință care atestă statutul de persoană aflată în dificultate sau de persoană cu venituri reduse;

2) copii ale documentelor în care este descrisă natura litigiului, procedurile derulate în cauză etc.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Serviciul pentru asistență judiciară încheie contracte cu furnizorii de asistență judiciară în scopul furnizării de servicii de asistență judiciară. Atunci când adoptă o decizie de acordare a asistenței judiciare, Serviciul pentru asistență judiciară repartizează cazul respectiv unui furnizor de asistență judiciară.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Persoana în cauză trebuie să suporte ea însăși cheltuielile cu procesul, dacă nu se aplică excepții în acest sens.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Costurile care nu sunt acoperite prin asistența judiciară trebuie să fie plătite de persoana în cauză.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Serviciul pentru asistență judiciară furnizează asistență judiciară garantată de stat în următoarele cazuri:

1) în cadrul procedurilor Curții Constituționale, asistența judiciară este acordată persoanei a cărei plângere constituțională a fost soluționată de Curtea Constituțională printr-o decizie de neinițiere a procedurii exclusiv pe baza absenței temeiurilor juridice sau a insuficienței vădite a acestora pentru a putea susține cererea;

2) în cauzele civile (cu excepția situației în care cauza are ca obiect chestiuni de ordin vamal sau fiscal, încălcarea onoarei și a demnității ori cauza are legătură directă cu activitățile comerciale sau economice ale persoanei sau cu activitățile profesionale independente ale acesteia etc.);

3) în cauzele administrative:

• în proceduri de recurs în cauze care au ca obiect acordarea de azil;
• în proceduri de recurs împotriva deciziilor având ca obiect măsuri de îndepărtare contestate ori împotriva deciziilor având ca obiect măsuri de expulzare forțată contestate;
• în proceduri de recurs împotriva unei hotărâri pronunțate de tribunalul de dreptul familiei având ca obiect apărarea drepturilor și a intereselor legitime ale unui copil;
• în cauze administrative în care instanța (judecătorul) a luat decizia de a acorda asistență judiciară finanțată de stat ca urmare a complexității cauzei și a situației financiare a persoanei fizice.

Asistența judiciară finanțată parțial de stat poate fi acordată pentru asistență din partea unui avocat în anumite tipuri de cauze civile, și anume:

• în cauzele având ca obiect declararea nulității unei hotărâri adoptate de adunarea generală a asociaților sau a acționarilor unei societăți de capital;
• în cauzele având ca obiect litigii care decurg din dreptul contractelor, în cazul în care valoarea creanței depășește 150 000 EUR;
• în cauzele având ca obiect protejarea secretelor comerciale împotriva dobândirii, utilizării și divulgării ilegale a acestora.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

În cazul în care persoana nu are nevoie de asistența judiciară acordată, aceasta își poate retrage cererea de asistență judiciară înainte de încheierea procedurii, notificând Serviciul pentru asistență judiciară în consecință.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

O decizie a Serviciului pentru asistență judiciară de a acorda sau de a nu acorda asistență judiciară poate face obiectul unei contestații și a unei căi de atac în conformitate cu procedura prevăzută în Codul de procedură administrativă.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Cheltuielile de asistență judiciară secundară (antrinė teisinė pagalba) sunt cheltuieli de la a căror plată solicitantul este scutit, și anume: cheltuielile de judecată în cadrul procedurilor civile, cheltuielile de procedură constituțională, costurile procedurilor administrative, cheltuielile aferente cauzelor în instanță referitoare la o contravenție, cheltuielile legate de audierea unei acțiuni civile introduse într-o cauză penală, cheltuielile de apărare și de reprezentare în cadrul procedurilor (inclusiv procedurile de recurs și de casație, indiferent de cine le inițiază), cheltuielile aferente procedurilor de executare prevăzute în Instrucțiunile pentru executarea hotărârilor, aprobate de ministrul justiției, precum și cheltuielile legate de pregătirea documentelor procedurale, colectarea probelor, traducerea și reprezentarea în procedurile preliminare de soluționare extrajudiciară a litigiilor, în cazul în care o astfel de procedură este prevăzută de lege sau de o hotărâre judecătorească. Cheltuielile de deplasare sunt, de asemenea, plătite în cazul în care prezența solicitantului este obligatorie, astfel cum este prevăzut de lege sau recunoscut de instanță.

În litigiile transfrontaliere în materie civilă și comercială, asistența judiciară garantată de stat acoperă:

1) costurile de interpretare;

2) costurile aferente traducerii cererii de asistență judiciară și a documentelor justificative;

3) costurile aferente traducerii actelor de procedură esențiale solicitate de instanță sau de autoritatea competentă și prezentate de solicitant;

4) cheltuielile de deplasare care trebuie suportate de solicitant în cazul în care persoanele care au legătură cu cauza solicitantului trebuie să fie prezente în instanță în temeiul legislației lituaniene sau al unei hotărâri judecătorești, iar instanța decide că persoanele în cauză nu pot fi audiate în mod satisfăcător de instanță prin alte mijloace.

În litigiile transfrontaliere în care solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită în Republica Lituania, asistența judiciară garantată de stat acoperă costurile legate de:

1) asistența judiciară acordată în Lituania înainte de primirea unei cereri de asistență judiciară într-un alt stat membru al Uniunii Europene în care este audiată cauza sau în care trebuie executată hotărârea;

2) traducerea cererii de asistență judiciară și a documentelor justificative.

Dacă aveți dreptul la asistență judiciară secundară finanțată de stat în proporție de 100 %, sunteți scutit de la plata acestor costuri. Dacă aveți dreptul doar la asistență judiciară parțială, trebuie să plătiți restul cheltuielilor.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența judiciară primară (pirminė teisinė pagalba) și asistența judiciară secundară (antrinė teisinė pagalba), precum și medierea extrajudiciară garantată de stat (valstybės užtikrinama neteisminė mediacija) se acordă în conformitate cu procedura prevăzută în Legea Republicii Lituania privind asistența judiciară garantată de stat (Lietuvos Respublikos valstybės garantuojamos teisinės pagalbos įstatymas).

Ar trebui să solicitați asistență judiciară primară dacă aveți nevoie de informații juridice, de consiliere juridică, de pregătirea documentelor pentru autoritățile de stat sau municipale, de asistență pentru soluționarea alternativă a litigiilor sau de pregătirea unei tranzacții. Furnizorii de asistență judiciară primară formulează, de asemenea, cereri de divorț prin acordul soților, convenții de divorț, cereri de emitere a unei hotărâri judecătorești, obiecții la cererile creditorilor, cereri de autorizare judiciară de vânzare sau de ipotecare a bunurilor imobile, cereri de autorizare judiciară de acceptare a unei moșteniri și cereri de autorizare judiciară prealabilă de a încheia tranzacții care au ca obiect activele unei persoane aflate în incapacitate juridică sau cu capacitate juridică limitată într-un anumit domeniu.

Asistența judiciară primară este disponibilă în orice municipalitate lituaniană.

Ar trebui să solicitați asistență judiciară secundară dacă aveți nevoie de pregătirea actelor de procedură, de apărare sau de reprezentarea de către un avocat în cadrul procedurilor judiciare, inclusiv în procedurile de executare, de reprezentare în cursul etapei extrajudiciare preliminare a unui litigiu, în cazul în care o astfel de procedură este impusă de lege sau de o hotărâre judecătorească sau de scutirea de la plata onorariilor avocaților, a cheltuielilor de judecată și a altor costuri.

Dacă doriți soluționarea pe cale amiabilă a unui litigiu civil, ar trebui să solicitați mediere extrajudiciară garantată de stat.

Deciziile privind asistența judiciară secundară sau medierea extrajudiciară garantată de stat sunt luate de către Serviciul de asistență juridică garantată de stat (Valstybės garantuojamos teisinės pagalbos tarnyba).

Toate informațiile privind asistența judiciară garantată de stat pot fi găsite pe site-ul web al Sistemului informatic al serviciilor de asistență judiciară (Teisinės pagalbos paslaugų informacinės sistemos – TEISIS).

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

Asistența judiciară primară se acordă cetățenilor lituanieni, cetățenilor unui stat membru al Uniunii Europene, persoanelor care au reședința legală în Lituania sau în alt stat membru al Uniunii Europene și persoanelor care au dreptul la o astfel de asistență în temeiul acordurilor internaționale la care Lituania este parte. Toate persoanele enumerate mai sus au dreptul la o consultare gratuită de o oră pe această temă, indiferent de situația lor financiară.

Furnizorii de asistență judiciară primară vor oferi consiliere cu privire la soluționarea unui litigiu pe cale extrajudiciară, vor furniza informații privind sistemul juridic, legile și alte acte juridice, vor oferi asistență pentru elaborarea unei tranzacții și pentru completarea unei cereri de asistență judiciară secundară, după caz, sau vor pregăti actele de procedură prevăzute de lege. Asistența judiciară primară este refuzată în cazul în care: pretențiile solicitantului sunt vădit nefondate; solicitantul a beneficiat deja de consiliere amplă cu privire la aceeași chestiune; este clar că persoana în cauză poate obține consiliere din partea unui avocat fără asistență judiciară garantată de stat; cererea nu se referă la drepturile și interesele legitime ale persoanei, cu excepția cazurilor de reprezentare prevăzute de lege; sau se abuzează de asistența judiciară garantată de stat sau de drepturile materiale sau procedurale.

Asistența judiciară secundară se acordă aceluiași grup de persoane, dar face obiectul unei evaluări a bunurilor personale (sau familiale) și a veniturilor personale.

Asistența judiciară secundară poate fi acordată persoanelor ale căror active personale (sau familiale) și venituri personale anuale din ultimele 12 luni nu depășesc nivelurile normative stabilite de guvernul lituanian pentru a beneficia de asistență judiciară. Rețineți că persoanele care solicită asistență judiciară secundară trebuie să furnizeze detalii privind bunurile lor mobile și imobile și cele ale soțului/soției lor.

Indiferent de activele personale (sau familiale) sau de venitul anual personal, asistența judiciară secundară gratuită poate fi acordată, de exemplu: victimelor infracțiunilor; beneficiarilor prestațiilor de securitate socială; persoanelor cu handicap grav, recunoscute ca fiind inapte de muncă sau care au împlinit vârsta de pensionare și pentru care s-a stabilit un grad de nevoi speciale considerabile în conformitate cu procedura prevăzută de lege; și altor persoane enumerate la articolul 12 din Legea privind asistența judiciară garantată de stat.

Asistența judiciară secundară este refuzată în cazul în care: pretențiile solicitantului sunt vădit nefondate; reprezentarea în cauză nu este valabilă; solicitantul invocă un prejudiciu moral pentru calomnie, dar nu a suferit niciun prejudiciu material; cererea se referă la o creanță care decurge direct din activitățile comerciale sau independente ale solicitantului; solicitantul poate avea acces la serviciile juridice necesare fără a recurge la asistență judiciară garantată de stat; cererea nu se referă la încălcarea drepturilor solicitantului, cu excepția cazurilor de reprezentare prevăzute de lege; cererea pentru care se solicită asistență judiciară secundară a fost transferată solicitantului cu scopul de a obține asistență judiciară garantată de stat; solicitantul abuzează de asistența judiciară garantată de stat sau de drepturile sale materiale sau procedurale; reclamantul refuză să plătească o parte din costurile fixe aferente asistenței judiciare secundare; examinarea temeiniciei cererii arată că eventualele costuri ale asistenței judiciare secundare ar depăși valoarea creanței financiare (interese financiare); solicitantului i s-a acordat asistență judiciară secundară într-o altă cauză, dar a refuzat să plătească costurile fixe aferente asistenței judiciare secundare sau o parte din acestea până la termenul stabilit.

Medierea extrajudiciară garantată de stat poate avea loc dacă cel puțin una dintre părțile la litigiu are dreptul la asistență judiciară secundară.

În litigiile transfrontaliere, în cazul în care bunurile personale (sau familiale) și veniturile personale ale persoanelor fizice care au reședința legală într-un alt stat membru al Uniunii Europene depășesc nivelul normativ stabilit de guvern, dar indică faptul că acestea nu sunt în măsură să suporte cheltuielile de judecată, Serviciul de asistență juridică garantată de stat trebuie să stabilească dacă persoana în cauză este în măsură să plătească cheltuielile de judecată, luând în considerare costul vieții în celălalt stat membru în care persoana respectivă își are domiciliul sau reședința obișnuită, și poate decide să acorde asistență judiciară secundară. În acest caz, aspectul dacă solicitantul are dreptul la asistență judiciară, având în vedere patrimoniul său personal (sau familial) și venitul personal, este evaluat în conformitate cu legislația locului în care își are domiciliul sau reședința obișnuită.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Da, cu excepția litigiilor transfrontaliere. În litigiile transfrontaliere, asistența judiciară garantată de stat se acordă în materie civilă și comercială.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Da. În cazul în care prezența unui avocat al apărării sau a unui reprezentant autorizat este obligatorie în cadrul procedurilor penale, avocatul care furnizează servicii de asistență judiciară secundară este numit de anchetatorul din faza de urmărire penală, de procuror sau de instanța sesizată cu judecarea cauzei.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularul de cerere de asistență judiciară secundară, împreună cu documentele suplimentare și formularul de cerere de mediere extrajudiciară garantată de stat, împreună cu documentele suplimentare, pot fi găsite pe site-ul privind asistența judiciară garantată de stat: https://vgtpt.lrv.lt/en/links/requests

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Documentele care trebuie depuse pot fi găsite pe site-ul privind asistența judiciară garantată de stat: https://vgtpt.lrv.lt/en/links/requests

Pentru litigiile transfrontaliere:

1. Formularul de cerere de asistență judiciară (care trebuie semnat de solicitantul de asistență judiciară sau de reprezentantul autorizat al acestuia, acesta din urmă trebuind să facă dovada autorizării).
2. Dovada identității: pașaport, carte de identitate, permis de ședere permanentă sau temporară în Lituania/într-un stat membru al Uniunii Europene.
3. Documente în sprijinul cererii (de exemplu, hotărârile judecătorești deja pronunțate în cazul dumneavoastră, contractul, dacă cererile dumneavoastră se referă la executarea unui contract etc.).
4. Un certificat (sau un atestat) eliberat de autoritatea competentă din statul dumneavoastră de reședință, care să ateste că aveți dreptul să primiți asistență judiciară gratuită în propriul stat în conformitate cu legislația statului respectiv.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Serviciului de asistență judiciară garantată de stat:

Odminių g. 3, 01122 Vilnius
Tel. 8 700 00 211
Fax 8 700 35 004
E-mail: teisinepagalba@vgtpt.lt

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Cerere adresată Serviciului de asistență judiciară garantată de stat.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Să depuneți o cerere, împreună cu documentele necesare, la Serviciul de asistență judiciară garantată de stat.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Serviciul de asistență judiciară garantată de stat.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Dacă vi se acordă asistență judiciară cu finanțare din partea statului în proporție de 100 % a cheltuielilor de asistență judiciară, sunteți scutit de plata onorariilor avocaților și a cheltuielilor de judecată. Dacă vi se acordă asistență judiciară împreună cu finanțare din partea statului a cheltuielilor de asistență judiciară, va trebui să suportați partea rămasă din cheltuielile cu onorariile avocaților și din cheltuielile de judecată. Rețineți că nu există nicio scutire de la plata cheltuielilor de judecată suportate de cealaltă parte la diferend, astfel încât, în cazul în care o persoană inițiază o procedură judiciară, iar cererea este respinsă de instanță, instanța poate dispune ca persoana respectivă să suporte cheltuielile de judecată suportate de cealaltă parte la diferend. În astfel de cazuri, statul nu vă scutește de plata cheltuielilor de judecată suportate de cealaltă parte.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Cheltuielile sunt suportate de persoana care beneficiază de asistență judiciară parțială.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Da, asistența judiciară secundară este disponibilă, de asemenea, pentru pregătirea unei căi de atac și pentru reprezentarea în fața curții de apel. Ar trebui remarcat faptul că, în cazul în care s-a acordat asistență judiciară secundară în primă instanță, trebuie depusă o nouă cerere, împreună cu toate documentele necesare, pentru a obține asistență judiciară secundară pentru procedura căii de atac, iar Serviciul de asistență judiciară garantată de stat va evalua dacă sunteți eligibil pentru asistență judiciară în cadrul căii de atac.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Da, în cazul în care se constată că persoana căreia i s-a acordat asistență judiciară nu a prezentat informații sau a furnizat informații false pentru a obține asistență judiciară de stat. Asistența judiciară poate fi, de asemenea, retrasă la cererea persoanei respective sau în cazul în care se constată că persoana respectivă utilizează în mod abuziv asistența judiciară, nu cooperează cu avocatul etc.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Da. O decizie luată de Serviciul de asistență judiciară garantată de stat poate fi contestată în fața Comisiei lituaniene de contencios administrativ (Lietuvos administracinių ginčų komisija) (Vilniaus g. 27, Vilnius) sau a Tribunalului Administrativ Regional din Vilnius (Vilniaus apygardos administracinis teismas) (Žygimantų g. 2, Vilnius) în termen de o lună de la primirea deciziei.

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

Nu.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Pot fi plătite prin asistență judiciară următoarele costuri ale unui proces:

• timbrul și taxa de înregistrare;
• taxele judiciare de înregistrare;
• onorariile și cheltuielile executorilor judecătorești;
• cheltuielile și onorariile experților;
• onorariile traducătorilor și interpreților;
• cheltuielile și taxele notariale;
• indemnizațiile plătite martorilor;
• cheltuielile de deplasare;
• cheltuielile de publicare;
• onorariile și retribuțiile avocaților;
• taxele și comisioanele de înregistrare, creditul ipotecar și gajul;
• taxele pentru certificatele care menționează poziția în dreptul străin (certificats de coutume).

2 Ce presupune asistența juridică?

Datorită asistenței judiciare, o persoană fizică care nu dispune de mijloace suficiente poate obține asistență judiciară sau consultanță juridică de la un avocat într-o cauză specifică.

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

Persoanele care nu dispun de mijloace suficiente sunt eligibile pentru asistență judiciară pentru a-și apăra interesele, cu condiția să fie:

• resortisanți ai Luxemburgului sau
• resortisanți străini autorizați să își stabilească reședința în Luxemburg sau
• resortisanți ai unui stat membru al Uniunii Europene sau
• resortisanți străini considerați echivalenți cu resortisanții din Luxemburg în scopuri de asistență judiciară în temeiul unui tratat internațional sau
• resortisanți ai țărilor terțe cu ședere ilegală în vederea rambursării remunerației datorate în temeiul articolului 572-7 din Codul muncii (Code du Travail).

Asistența judiciară poate fi, de asemenea, acordată oricărui alt resortisant străin care nu dispune de mijloace suficiente în cadrul procedurilor care vizează dreptul de azil, de acces pe teritoriu, de ședere, de stabilire și de îndepărtare a străinilor.

Faptul că nu dispune de mijloace suficiente se verifică în funcție de venitul brut total și de capitalul solicitantului și al oricărui alt membru al gospodăriei.

Asistența judiciară este refuzată persoanelor care introduc o acțiune care pare a priori nejustificată, care este improbabil să aibă succes sau al cărei scop pare disproporționat în raport cu costurile potențiale.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară poate fi acordată fie reclamantului, fie pârâtului, în aspecte contencioase sau necontencioase, indiferent dacă sunt soluționate în fața unei instanțe sau prin proceduri extrajudiciare. Aceasta poate fi solicitată pentru orice acțiune introdusă în fața instanțelor de drept comun sau a instanțelor administrative.

Asistența judiciară poate fi acordată, de asemenea, în cazul măsurilor și procedurilor asigurătorii pentru punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești sau a oricărui alt instrument executoriu.

Cu toate acestea, nu poate fi acordată proprietarilor de autovehicule pentru litigiile rezultate din utilizarea acestor vehicule. De asemenea, nu poate fi acordată comercianților, industriașilor meșteșugarilor sau profesioniștilor pentru litigiile legate de activitatea lor comercială sau profesională, cu excepția cazurilor excepționale și justificate în mod corespunzător; și nici nu poate fi acordată, în general, pentru litigiile privind activitatea speculativă desfășurată de către persoana care solicită asistență judiciară.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

În caz de urgență, președintele Asociației Baroului (Bâtonnier de l'Ordre des Avocats) poate acorda, fără formalități suplimentare, asistență judiciară pentru etapele pe care le stabilește președintele.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularul național de cerere de asistență judiciară în Luxemburg poate fi obținut de la Serviciul Central de Asistență Socială (Service Central d'Assistance Sociale, tel.+352.475821-1).

Acesta poate fi descărcat și de pe site-ul Baroului din Luxemburg sau de pe site-ul Baroului Diekirch.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Atunci când solicitați asistență judiciară, trebuie să anexați:

• o copie a documentului dumneavoastră de identitate;
• certificatul dumneavoastră de înregistrare la Centrul comun de securitate socială (Centre commun de la Sécurité Sociale - CCSS), precum și pentru persoanele care fac parte din gospodăria dumneavoastră;
• pentru dumneavoastră și pentru fiecare membru al gospodăriei dumneavoastră: state de plată (sau un certificat de venit eliberat de CCSS), dovezi privind venitul minim garantat în sistemul „Revenu d'inclusion sociale” (REVIS), prestații de șomaj sau cupoane de pensie sau alte chitanțe care acoperă ultimele trei luni și indică sume brute (extrasele de cont nu sunt suficiente);
• un certificat de bilanț zero eliberat de Fondul național de solidaritate (Fonds national de solidarité) pentru fiecare membru al gospodăriei, dacă gospodăria nu primește bani din partea fondului;
• dacă gospodăria primește sau plătește o indemnizație de întreținere, un document care indică suma plătită sau primită (extrasele de cont din ultimele trei luni, de exemplu);
• un certificat de proprietate imobiliară sau un certificat că nu sunt deținute proprietăți, eliberat de Administrația Fiscală din Luxemburg (Administration des contributions directes) pentru fiecare membru al gospodăriei;
• după caz, documente justificative privind proprietatea asupra unor bunuri imobiliare situate în străinătate;
• documente care dovedesc bunurile mobile (numerar, economii, acțiuni, obligațiuni etc.);
• dacă membrii gospodăriei sunt chiriași, o copie a contractului de închiriere și a chitanțelor de plată a chiriei pentru ultimele trei luni;
• dacă membrii gospodăriei rambursează un credit ipotecar, dovada plății ratei lunare;
• documente care dovedesc veniturile din bunuri imobile și mobile;
• documente referitoare la cauza avută în vedere.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Președintele Asociației Baroului din locul de reședință al solicitantului, sau delegatul acestuia, decide dacă se va acorda asistență judiciară. Pentru nerezidenți, decizia este luată de președintele Baroului din Luxemburg sau de delegatul acestuia.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Decizia președintelui vă va fi trimisă prin poștă.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

În decizia sa, președintele va preciza numele avocatului care vă va oferi asistență judiciară și vă va solicita să luați legătura cu acesta.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Președintele numește avocatul pe care solicitantul l-a ales în mod liber sau, dacă niciun avocat nu a fost ales de către solicitant sau președintele consideră alegerea sa necorespunzătoare, avocatul va fi ales de președinte. Cu excepția impedimentelor sau a conflictelor de interese, avocații trebuie să accepte instrucțiunile care le-au fost încredințate în acest sens.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

În general, asistența judiciară acoperă toate costurile aferente acțiunilor, procedurilor sau măsurilor pentru care a fost acordată (a se vedea punctul 1).

Cu toate acestea, asistența judiciară nu acoperă costurile legale forfetare acordate unei părți care a câștigat procesul (indemnités de procédure) sau despăgubirile pentru abuzul de procedură și procedurile vexatorii.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

În Luxemburg nu se acordă asistență judiciară parțială.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Nu, va trebui să depuneți o nouă cerere de asistență judiciară în acest scop.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Președintele poate retrage dreptul solicitantului la asistență judiciară, chiar și după procedura sau măsurile pentru care a fost acordată, în cazul în care se constată că dreptul la asistență judiciară s-a bazat pe declarații false sau documente incorecte. Dreptul la asistență judiciară poate fi, de asemenea, retras dacă beneficiarul obține mijloace financiare în timpul procedurii sau în timpul finalizării acestor măsuri sau ca urmare a unei astfel de proceduri sau a unor măsuri care, dacă ar fi existat la data la care a fost solicitată asistența judiciară, ar fi exclus orice astfel de drept. Beneficiarii de asistență judiciară sau avocatul numit au obligația de a notifica președintelui orice astfel de modificare a situației lor.

Decizia președintelui de a retrage dreptul la asistență judiciară este comunicată imediat Ministerului Justiției (Ministère de la Justice). Departamentul de Cadastru și Proprietăți Imobiliare (L’administration de l'enregistrement et des domaines) este responsabil pentru recuperarea sumelor deja plătite ca asistență judiciară.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Solicitanții pot contesta decizia președintelui de a respinge sau de a retrage asistența judiciară pe lângă Consiliul disciplinar și administrativ (le Conseil disciplinaire et administratif), a cărui decizie este definitivă. Apelul trebuie depus la președintele Consiliului disciplinar și administrativ prin scrisoare recomandată în termen de zece zile de la primirea notificării deciziei președintelui. Solicitantul va fi audiat în fața consiliului sau de către unul dintre membrii delegați.

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

O cerere de asistență judiciară nu suspendă termenul de prescripție.

Linkuri utile

Baroul din Luxemburg

Guichet.lu

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Taxele pentru procedurile judiciare sunt stabilite de lege. Unele plăți trebuie efectuate la începutul acțiunii în justiție, iar altele la încheierea acesteia. Acestea sunt, în general, taxe fixe care includ serviciile judiciare. Serviciile judiciare acoperă taxele de înregistrare, cheltuielile cu citațiile pentru audierea martorilor, alte cheltuieli aferente procedurii și cheltuielile pentru realizarea de copii ale hotărârilor judecătorești. Cu câteva excepții, onorariile avocaților în cadrul proceselor sunt stabilite prin lege. Cu toate acestea, părțile pot conveni altfel în scris.

Taxele menționate mai sus nu includ taxele judiciare suplimentare, care pot fi, totuși, stabilite de instanță, în cazul în care sunt contestate în justiție.

La pronunțarea hotărârii, instanța este cea care stabilește partea care va plăti cheltuielile. De regulă, partea căzută în pretenții este, de asemenea, obligată la plata cheltuielilor de judecată, însă Curtea poate decide altfel în funcție de caz.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența judiciară reprezintă o formă de ajutor acordată pe cheltuiala statului unei persoane la a cărei solicitare – după o evaluare a situației financiare, efectuată de către funcționarii Agenției de asistență judiciară, și a temeiniciei solicitării persoanei, efectuată de către Serviciul de asistență judiciară în funcție de tipul de cauză – se întocmește o declarație prin care se stabilește dacă persoana are motive întemeiate să înainteze o acțiune în instanță sau să se apere ori să continue să fie parte la proceduri pentru a avea acces la instanțe.

Prin urmare, asistența judiciară reprezintă asistența juridică acordată persoanelor cu venituri mici, care nu își pot permite să plătească pentru a fi reprezentate, și pentru a avea acces la sistemul judiciar. Asistența judiciară este importantă pentru a oferi acces la justiție în vederea asigurării egalității în fața legii, a dreptului la un avocat și a dreptului la o audiere echitabilă pentru persoanele lipsite de mijloace financiare. Egalitatea este fundamentală într-o societate democratică.

Asistența judiciară se oferă în toate cauzele penale și în aproape toate cauzele civile. În cauzele civile, o persoană trebuie să fie eligibilă atât conform criteriului stării materiale, cât și conform criteriului fondului cauzei.

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

În cauzele civile: Asistența judiciară se acordă persoanelor fizice numai după îndeplinirea atât a criteriului stării materiale, cât și a criteriului fondului cauzei.

Criteriul stării materiale: Pentru a îndeplini criteriul stării materiale, persoana în cauză nu trebuie să fi deținut, în ultimele 12 luni, niciun fel de proprietate, inclusiv sume de bani disponibile a căror valoare netă să fi depășit 13 000 EUR (sau valoarea prevăzută de lege). În plus, veniturile solicitantului din ultimele 12 luni anterioare cererii de asistență judiciară nu trebuie să depășească salariul minim de la nivel național al persoanelor cu vârsta peste 18 ani.

Criteriul stării materiale nu ia în considerare elementele necesare zilnic solicitantului și membrilor familiei la domiciliu sau reședința principală ori bunurile solicitantului (atât mobile, cât și imobile) care fac obiectul acțiunii în justiție.

Criteriul fondului cauzei: Pentru calificarea unui solicitant în baza criteriului temeiniciei, Serviciul de asistență judiciară, după examinarea tipului cauzei, trebuie să concluzioneze dacă solicitantul are un drept valabil de a iniția o acțiune în justiție sau de a se apăra ori de a continua să fie parte la o procedură în fața instanțelor, și anume dacă solicitantul are probabilis causa litigandi. Fiecare cauză este examinată în funcție de criteriul temeiniciei. Evaluarea temeiniciei este efectuată de Serviciul de asistență judiciară. Aceasta include o examinare a cauzei, posibilitatea rezultatului procedurii și perspectiva de reușită.

O persoană care este eligibilă și căreia instanța i-a desemnat un avocat și un procurator juridic pentru asistență judiciară în cauzele civile va continua să fie asistată până la încheierea definitivă a procedurii.

În cauzele penale: Asistența judiciară nu este supusă criteriului stării materiale. În cauzele sumare din fața Tribunalului în calitate de instanță a sistemului judiciar penal (Qorti tal-Maġistrati bħala Qorti ta’ Ġudikatura Kriminali), instanța numește un avocat pe baza listei avocaților disponibili în ziua respectivă. În alte cauze penale, inculpatul trebuie să informeze instanța că dorește să se prevaleze de asistența judiciară, iar această solicitare trebuie să fie înregistrată în evidența procedurilor. Instanța transmite cererea împreună cu detaliile inculpatului Agenției de Asistență Judiciară, care trebuie să prezinte un răspuns referitor la acceptarea sau nu a cererii și numele avocatului.

Căi de atac în cauzele penale: Dacă o persoană dorește să recurgă la o cale de atac cu ajutorul unui avocat din oficiu împotriva unei hotărâri pronunțate la Tribunal, aceasta trebuie să informeze imediat Agenția de Asistență Judiciară în aceeași zi sau în ziua următoare pronunțării hotărârii, pentru a se putea realiza aranjamentele necesare. Ar trebui furnizate detalii cu privire la hotărâre, pentru a permite Serviciului de asistență judiciară desemnat să stabilească dacă există motive suficiente pentru a introduce o cale de atac.

Persoanele în curs de interogare și/sau aflate în arest: Dacă o persoană a fost chemată la interogatoriu de către poliție sau a fost arestată, aceasta are dreptul să discute cu un avocat din oficiu din lista zilei.

Procedura

În cadrul unei acțiuni civile, pentru a programa o întâlnire cu Serviciul de asistență judiciară rezident, o persoană trebuie să prezinte mai întâi documentele menționate mai jos (sau documentele aplicabile persoanei respective, după caz) în vederea examinării criteriului stării materiale și pentru a se stabili dacă persoana este eligibilă pentru asistență judiciară:

• un document emis de Departamentul de securitate socială, care arată suma de bani pe care persoana a primit-o în ultimele 12 luni;
• o declarație de venit FS3/fișele de salariu din ultimele 12 luni;
• un extras de cont pentru ultimele 12 luni pentru fiecare cont bancar deținut de persoana respectivă pe numele său;
• un document al Agenției pentru ocuparea forței de muncă, care arată istoricul locurilor de muncă ale persoanei respective;
• cartea de identitate sau pașaportul;
• documentele primite de persoană de la instanță în cazul în care dorește să fie sprijinită cu asistență judiciară;
• alte documente conexe, de exemplu:
  • pentru separarea între persoane: certificat de căsătorie și certificate de naștere ale copiilor;
  • pentru anularea căsătoriei sau divorț: o copie a contractului de separare;
  • pentru modificări ale detaliilor din certificatele din stare civilă: certificatul de naștere/deces/căsătorie al persoanei;
  • chestiuni succesorale: o copie a testamentului etc.

În cadrul întâlnirii cu un funcționar al agenției, se va stabili dacă persoana este eligibilă, conform criteriului stării materiale, pentru serviciul de asistență judiciară. Dacă o persoană este eligibilă, se stabilește o programare la Serviciul de asistență judiciară rezident pentru a discuta problema sa și/sau cauza respectivă. Pe baza verificării stării materiale, Serviciul de asistență judiciară rezident informează persoana în cauză dacă are motive întemeiate să inițieze o procedură sau să își pregătească apărarea, după caz.

O persoană este eligibilă pentru asistență judiciară odată cu îndeplinirea atât a criteriului stării materiale, cât și a criteriului temeiniciei. Odată eligibilă, o persoană va fi ajutată să completeze formularul de cerere de asistență judiciară prevăzut de lege și să depună jurământul cu privire la resursele sale financiare și la fondul cauzei.

Unei persoane care este neeligibilă, conform unuia sau ambelor criterii, i se va trimite o scrisoare care o va informa despre respingerea cererii sale și despre motivele respingerii.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară este oferită persoanelor fizice în toate cauzele penale și în aproape toate cauzele civile. În cauzele civile, o persoană trebuie să fie eligibilă atât conform criteriului situației materiale, cât și conform criteriului temeiniciei.

Cu toate acestea, în cazurile privind corectarea sau anularea unei înregistrări sau privind înregistrarea unui certificat de naștere, căsătorie sau deces, criteriile de evaluare a situației materiale nu se aplică.

Societățile înregistrate conform Legii privind societățile comerciale nu au dreptul la asistență judiciară în conformitate cu capitolul 12 articolul 926 din legislația Maltei.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

În situații urgente (cum ar fi emiterea unui mandat), legea permite Serviciului de asistență judiciară să obțină autorizație provizorie de la instanța competentă pentru a depune acte judiciare specifice în numele persoanei care solicită asistență judiciară, după care trebuie să se efectueze verificarea situației materiale și a temeiniciei.

Dacă instanța competentă elimină ulterior beneficiul asistenței judiciare, actele judiciare depuse de Serviciul de asistență judiciară nu vor fi anulate, dar orice beneficiu viitor va fi înlăturat, iar instanța poate dispune ca solicitantul să plătească cheltuielile suportate pe parcursul autorizării provizorii.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularul de cerere poate fi completat la Oficiul de asistență judiciară din Malta, cu ajutorul unui funcționar al Agenției de Asistență Judiciară. Conținutul cererii trebuie să fie legalizat de solicitant. Cererea de asistență judiciară poate fi depusă și printr-o cerere la instanța civilă.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Cererea de deschidere a procedurii de asistență judiciară include documentele solicitate în secțiunea intitulată „Procedura” în răspunsul nr. 3 de mai sus.

Documentele anexate la cerere reflectă obiectul în discuție pentru care persoana solicită instituirea procedurii. De exemplu, în cazul în care există o cerere de anulare a căsătoriei, ar trebui să fie atașată o copie a certificatului de căsătorie. Documentele necesare Serviciului de asistență judiciară pentru a putea stabili motivele aprobării sau neaprobării cererii de asistență judiciară trebuie să fie prezentate acestuia la cerere.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Ar trebui să o trimiteți la oficiile de asistență judiciară din Malta: https://legalaidmalta.gov.mt/en/

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Solicitantul serviciului de asistență judiciară va fi informat în mod oficial printr-o notificare prin SMS, telefon, scrisoare sau e-mail dacă cererea de asistență judiciară a fost aprobată în conformitate cu nevoile fiecărui solicitant. Solicitantul va fi informat cu privire la numele avocatului și al procuratorului juridic și la numărul de telefon mobil al acestuia.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Dacă solicitantul îndeplinește condițiile necesare pentru a obține asistență judiciară, acesta va fi informat cu privire la numele avocatului și al procuratorului juridic desemnați să asiste la procedură. Este de datoria solicitantului să comunice cu avocatul care i-a fost desemnat, în vederea stabilirii unei programări pentru a discuta cazul și a urma procedura inițiată.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Odată aprobată cererea, solicitantului i se desemnează un avocat și un procurator juridic, ale căror nume apar la rând pe lista de care dispune instanța. Dacă solicitantul, din orice motiv întemeiat, dorește să-l înlocuiască pe avocat cu un alt avocat care urmează pe listă, va trebui să depună o cerere în instanță. Un avocat din oficiu poate fi înlocuit doar printr-o hotărâre a instanței.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Asistența judiciară acordată solicitantului acoperă cheltuielile de judecată. În consecință, solicitantul este scutit de la plata taxelor sau de la oferirea unei garanții pentru cheltuieli.

Dacă solicitantul are câștig de cauză în procesul respectiv, va trebui să plătească cheltuielile avocatului, ale procuratorului juridic, ale curatorilor, arbitrilor și experților (dacă există) din suma pe care o primește sau din încasările din vânzarea prin licitație a bunurilor imobile sau mobile în temeiul hotărârii judecătorești, fără a aduce atingere dreptului său de a beneficia de rambursarea cheltuielilor de la orice terț care ar fi putut fi obligat la plata acestor cheltuieli.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

În Malta, conceptul de serviciu de asistență judiciară parțială nu se aplică. Aceasta înseamnă că fie solicitantul beneficiază de un serviciu complet de asistență judiciară, fie cererea de asistență judiciară este respinsă. Dacă partea care primește asistență judiciară este obligată la plata cheltuielilor de judecată, Grefa instanțelor și tribunalelor civile nu va putea solicita rambursarea taxelor de înregistrare de la partea care are câștig de cauză.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Dacă solicitantul îndeplinește condițiile pentru a beneficia de asistență judiciară, acesta va avea dreptul la asistență judiciară la toate nivelurile, inclusiv la curțile de apel.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dacă se dovedește în fața instanței că, în perioada în care solicitantul a beneficiat de asistență judiciară, acesta a știut că deținea mai mult capital sau venituri mai mari decât cele stabilite de lege pentru a beneficia de asistență judiciară sau că, pe parcursul audierii, solicitantul a știut că veniturile sale au crescut peste nivelul celor stabilite de lege și nu a raportat acest lucru, instanța îl poate considera pe acesta vinovat de sfidarea instanței. De asemenea, împotriva solicitantului poate fi inițiată procedura pentru mărturie mincinoasă.

În ambele cazuri, solicitantul va trebui să suporte toate cheltuielile aferente cauzei ca și când nu ar fi beneficiat de asistență judiciară.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Nu există nicio cale de atac împotriva deciziei de respingere a unei cereri de asistență judiciară. Cu toate acestea, în cazul în care raportul întocmit de Serviciul de asistență judiciară nu este în favoarea solicitantului, instanța civilă examinează raportul, oferind părților posibilitatea de a prezenta observații înainte de a decide dacă acceptă raportul negativ sau dacă respinge raportul și admite partea la acțiune.

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

Cererea de asistență judiciară nu are ca efect suspendarea termenului de prescripție.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Asistenţă juridică - Ţările de Jos

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Pentru a introduce o acțiune în instanță, reclamantul trebuie să plătească taxe judiciare și orice taxe aferente asistenței acordate de avocat (în cauzele care au ca obiect sume de peste 25 000 EUR, pârâtul plătește, de asemenea, taxe judiciare). Dacă instanța îi dă câștig de cauză reclamantului, aceasta obligă, de obicei, partea căzută în pretenții la plata cheltuielilor de judecată ale reclamantului. În acest caz, cheltuielile reclamantului din proces cad în sarcina părții căzute în pretenții.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența juridică (subvenționată) este asistența juridică acordată unui justițiabil în ceea ce privește un interes juridic care îl afectează personal în mod direct, în măsura în care dispozițiile legislative sau dispozițiile conexe prevăd o astfel de asistență juridică.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Dreptul la asistență juridică depinde de veniturile dumneavoastră și de tipul de interes care este apărat. Puteți găsi mai multe informații pe site-ul web al Consiliului pentru asistență juridică (Raad voor Rechtsbijstand).

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Da. În Țările de Jos, asistența juridică (subvenționată) se acordă în etapa consultațiilor juridice și pentru toate tipurile de proceduri. A se vedea însă și răspunsul la întrebarea anterioară. În Țările de Jos există, de asemenea, medierea subvenționată.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

În dreptul civil, este posibil să se inițieze proceduri privind măsuri provizorii. În dreptul administrativ, este posibil să se solicite o măsură provizorie în orice etapă a procedurii, indiferent dacă este vorba de plângerea inițială sau de calea de atac în primă sau în a doua instanță.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

În Țările de Jos, cererea de asistență juridică subvenționată este, în principiu, depusă de un avocat. Acesta trebuie să fie înregistrat la Consiliul pentru asistență juridică. Dacă sunteți dintr-un alt stat membru al UE, puteți depune o cerere prin intermediul autorității emitente din țara dumneavoastră (de obicei, Ministerul Justiției, o instanță judecătorească sau o altă organizație special desemnată). Cererea va fi transmisă autorității de primire din Țările de Jos, Consiliul pentru asistență juridică.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Se efectuează o analiză financiară și o analiză privind interesul. În scopul efectuării analizei financiare, trebuie să furnizați Consiliului pentru asistență juridică informații din care să reiasă ce venituri anuale aveați în urmă cu doi ani. Dacă puteți demonstra că îndepliniți condițiile pentru a beneficia de asistență juridică subvenționată în statul dumneavoastră membru, acest lucru va fi suficient pentru Consiliul pentru asistență juridică.

În scopul efectuării analizei financiare, trebuie să prezentați documente justificative care să dovedească importanța acțiunii, de exemplu suma de bani în cauză, și din care să reiasă dacă sunt vizate sau nu interesele societății dumneavoastră sau ce măsuri ați luat pentru a soluționa litigiul.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Raad voor Rechtsbijstand

Postbus 70503

5201 CD Den Bosch

Netherlands

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Veți primi o decizie scrisă privind cererea dumneavoastră prin care veți fi informat dacă vi s-a acceptat cererea. Dacă aveți un avocat, decizia îi va fi trimisă și acestuia. Dacă nu vi s-a acceptat cererea, aveți posibilitatea să introduceți o cale de atac.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Trebuie să plătiți o contribuție la onorariile avocatului, cuantumul acesteia fiind stabilit de Consiliul pentru asistență juridică.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

În Țările de Jos aveți posibilitatea să vă alegeți singur avocatul. Acesta trebuie să fie înregistrat la Consiliul pentru asistență juridică. Pentru mai multe informații, consultați secțiunea „Cum să găsiți un avocat” (Zoek een advocaat) – Baroul din Țările de Jos (Nederlandse Orde van Advocaten).

În cazul în care acest lucru nu este posibil, Consiliul pentru asistență juridică, în calitate de autoritate destinatară, poate solicita președintelui sucursalei locale a Baroului din Țările de Jos să desemneze un avocat.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Nu. Veți plăti o contribuție la onorariile avocatului dumneavoastră. De asemenea, va trebui să plătiți taxe judiciare în cazul în care sesizați o instanță. Este posibil să plătiți taxe și în cazul în care trebuie să apelați la serviciile unor experți externi sau ale unui executor judecătoresc. În fine, dacă instanța nu vă dă câștig de cauză, puteți fi obligat la plata cheltuielilor de judecată (inclusiv la plata cheltuielilor suportate de partea adversă).

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Da. Puteți solicita o contribuție la cheltuieli în statul dumneavoastră membru.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Da.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

În cazul în care, ca urmare a introducerii acestei acțiuni, obțineți (sau datorați) o sumă mai mare de jumătate din capitalul scutit de impozit la momentul respectiv, Consiliul pentru asistență juridică poate decide să vă retragă dreptul la asistență juridică subvenționată. În acest caz, se va considera că sunteți în măsură să plătiți asistența juridică.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Puteți introduce o cale de atac la Consiliul pentru asistență juridică împotriva unei decizii a acestuia cu privire la eligibilitatea dumneavoastră pentru asistență juridică. Puteți contesta o decizie privind o astfel de cale de atac la instanța districtuală (rechtbank) și puteți introduce o cale de atac în a doua instanță la Secția de drept administrativ (Afdeling bestuursrechtspraak) a Consiliului de Stat (Raad van State).

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Pe parcursul acțiunii civile apar taxe judiciare, iar părțile pot suporta, de asemenea, onorariile experților, interpreților și martorilor, cheltuieli cu deplasările părților și ale oricărui administrator fiduciar numit de instanță (Kuratoren) (pentru părțile absente sau care au nevoie de un administrator fiduciar), precum și cheltuieli asociate anunțurilor publice și reprezentării de către un avocat. Fiecare parte își suportă inițial propriile cheltuieli; cu toate acestea, partea care cade în pretenții este obligată să ramburseze cheltuielile părții care obține câștig de cauză.

2 Ce presupune asistența juridică?

O parte cu resurse financiare insuficiente poate solicita asistență judiciară (cunoscută sub numele de Verfahrenshilfe în acțiunile civile din Austria) la inițierea unei acțiuni civile sau în orice moment pe parcursul desfășurării respectivei acțiuni. În funcție de cerere, asistența judiciară poate lua forma scutirii complete sau parțiale de la taxele judiciare și de la celelalte onorarii și cheltuieli menționate la punctul 1, precum și a desemnării unui avocat din oficiu.

Dacă este desemnat un avocat, asistența judiciară acoperă și consultanța acordată de avocat în procedura precontencioasă.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Asistența judiciară se acordă numai în cazul în care partea în cauză, pe baza veniturilor sale, a activelor și obligațiilor de întreținere, nu este în măsură să acopere costurile enumerate la punctul 1 (sau o parte din ele) fără a depăși resursele necesare pentru menținerea unui nivel de trai modest.

Asistența judiciară nu se acordă dacă acțiunea în justiție sau apărarea prevăzută pare a fi în mod evident neîntemeiată sau lipsită de orice perspectivă de reușită.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară se acordă în toate acțiunile în justiție în materie civilă și comercială, fără nicio condiție legată de cetățenia sau de reședința solicitantului.

În cazul în care asistența judiciară se acordă în cadrul acțiunii principale (Titelverfahren), aceasta acoperă și procedura de executare (Vollstreckungsverfahren). O parte care a primit asistență judiciară într-un alt stat membru al UE pentru un anumit litigiu are, de asemenea, dreptul la asistență judiciară în Austria pentru procedurile legate de recunoașterea și executarea hotărârii pronunțate în litigiu.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Nu, dar, dacă se depune o cerere de asistență judiciară în caz de nevoie (de exemplu, în legătură cu reprezentarea legală în cazul unor măsuri provizorii), instanța este obligată să adopte o hotărâre extrem de rapid. Dacă instanța de judecată acordă asistență judiciară prin numirea unui avocat, baroul competent îl desemnează pe avocat în funcția de reprezentant al solicitantului în termen de câteva zile.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

În Austria, formularul relevant („ZPForm 1”) poate fi ridicat personal de la orice tribunal deprimă instanță [instanță districtuală (Bezirksgericht), instanță regională (Landesgericht)] sau poate fi solicitat în scris de la o astfel de instanță. Acesta este însă disponibil și online, la adresa: https://portal.justiz.gv.at/at.gv.justiz.formulare/Justiz/Verfahrenshilfe.aspx, precum și la anumite consulate ale Austriei. Utilizarea formularului este obligatorie.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Declarația de avere inclusă în cererea de asistență judiciară („ZPForm 1”), care cuprinde o listă de active (venituri și active, cum ar fi proprietăți, solduri bancare, polițe de asigurare etc.) și pasive (obligații de întreținere etc.), precum și informațiile despre persoana respectivă și despre condițiile de trai ale acesteia, trebuie completate cu exactitate. Dacă este posibil, trebuie anexate și documente relevante. Furnizarea de informații incorecte sau incomplete în declarația de avere se pedepsește cu amendă și poate conduce la asumarea răspunderii civile pentru orice prejudiciu cauzat și la urmărirea penală pe motiv de fraudă.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Cererea de asistență judiciară („ZPForm 1”) trebuie depusă în scris sau verbal la tribunalul care va decide dacă se va acorda asistența judiciară sau se va respinge cererea. Cu toate acestea, partea poate, de asemenea, să depună cererea de asistență judiciară verbal la instanța districtuală de la reședința sa din Austria, chiar dacă instanța districtuală nu este competentă să se pronunțe asupra litigiului, cu condiția ca sediul instanței de judecată respective să se afle în afara razei teritoriale a reședinței părții. În acest caz, cererea va fi înaintată instanței competente.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Instanța va hotărî cu privire la cererea de asistență judiciară. Această hotărâre va fi comunicată solicitantului.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Dacă instanța a decis că asistența judiciară va include numirea unui avocat și identitatea avocatului a fost deja stabilită (a se vedea întrebarea 11), este firesc să fie contactată persoana respectivă.

În general, se recomandă să se obțină consultanță juridică de la un practician în domeniul dreptului autorizat pentru reprezentare (avocat sau notar) înainte de inițierea acțiunii în justiție.

Cu toate acestea, dacă o parte nu este reprezentată de un avocat (iar reprezentarea de către un avocat nu este impusă de lege), este, de asemenea, posibil ca o parte să inițieze acțiunea și să depună toate celelalte solicitări, cereri și notificări necesare în afara ședinței, verbal, la instanța districtuală competentă să judece acțiunea în cauză sau la instanța districtuală de care aparține reședința sa.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Dacă instanța a decis că asistența judiciară va include desemnarea unui avocat, baroul local va selecta un avocat din rândul membrilor săi în ordine alfabetică. Cu toate acestea, solicitantul poate propune un anumit avocat. Deși această propunere nu are caracter obligatoriu pentru baroul local, o propunere justificată va fi, în general, acceptată (dacă avocatul este de acord și este deja familiarizat cu cazul, de exemplu).

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

La aprecierea instanței, aceasta poate acorda asistență judiciară completă sau, în funcție de situația financiară a solicitantului și ținând cont de cheltuielile preconizate, poate să-l scutească numai de anumite taxe. Asistența judiciară poate acoperi următoarele:

1. o scutire provizorie de la plata taxelor judiciare, a onorariilor martorilor și experților, a cheltuielilor cu anunțurile publice necesare, a cheltuielilor cu un administrator fiduciar și a cheltuielilor în numerar ale administratorului fiduciar sau ale avocatului; scutirea de la depunerea unei garanții pentru acoperirea cheltuielilor celeilalte părți;
2. reprezentarea de către un grefier sau, dacă este necesar, de către un avocat;
3. rambursarea cheltuielilor de deplasare necesare suportate de parte pentru a fi audiată sau a explica faptele în fața instanței care judecă acțiunea.

Cu toate acestea, dacă instanța pronunță o hotărâre în defavoarea dumneavoastră, va trebui să rambursați cheltuielile cu procesul suportate de partea care obține câștig de cauză.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Dacă vi se impun alte cheltuieli necesare care nu sunt acoperite de asistența judiciară acordată în conformitate cu hotărârea instanței, va trebui să le acoperiți pe cont propriu, cel puțin provizoriu. Cu toate acestea, partea care cade în pretenții într-o cauză civilă trebuie în final să ramburseze costurile celeilalte părți în mod proporțional, în funcție de procentul din acțiune pentru care a căzut în pretenții (dacă, de exemplu, reclamantul obține câștig de cauză în ceea ce privește două treimi din acțiunea sa, iar pârâtul obține câștig de cauză în raport cu o treime, pârâtul își va suporta în general propriile cheltuieli și va rambursa o treime din cheltuielile necesare suportate de reclamant).

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Asistența judiciară acoperă toate etapele acțiunii până la încheierea litigiului (și orice procedură de executare care poate fi inițiată ulterior). Prin urmare, aceasta acoperă și eventualele căi de atac (sau proceduri de recurs).

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Instanța trebuie să declare expirarea asistenței judiciare dacă reiese că nu mai sunt îndeplinite condițiile pe baza cărora aceasta a fost acordată inițial (dacă situația financiară a părții se schimbă sau orice altă acțiune în justiție ori apărarea pare a fi în mod evident neîntemeiată sau lipsită de orice perspectivă de reușită) sau trebuie să retragă asistența judiciară dacă se poate dovedi că cerințele pentru acordarea acesteia nu au fost îndeplinite la momentul acordării. În cazul acesta din urmă, partea trebuie să restituie sumele primite și să plătească avocatul desemnat pe baza onorariului său.

O parte care dobândește suficiente resurse financiare în termen de 3 ani de la încheierea procedurii este obligată să plătească asistența judiciară, cu condiția să poată face acest lucru fără a aduce atingere resurselor necesare pentru menținerea unui nivel de trai modest. Pentru a evalua situația financiară a părții, instanța îi va solicita acesteia să prezinte o declarație de avere actualizată (în general, prin depunerea documentului „ZPForm 1” la o anumită perioadă după încheierea acțiunii). Dacă declarația de avere nu este depusă la timp la instanță odată cu documentele necesare, asistența judiciară poate fi revocată, iar sumele în cauză trebuie restituite.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Se poate introduce o cale de atac împotriva unei hotărâri de refuz al acordării asistenței judiciare la instanța de al doilea grad de jurisdicție, care va lua o hotărâre definitivă. Nu este posibilă introducerea unei noi căi de atac în fața Curții Supreme de Justiție (Oberster Gerichtshof).

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Costurile procedurilor judiciare sunt cheltuielile necesare pentru ca o persoană să își revendice sau să își apere drepturile în fața unei instanțe. Aceste costuri cuprind taxele judiciare și, în cazul în care partea își susține cauza singură sau prin intermediul unui jurist altul decât un avocat pledant (adwokat), un avocat consultant/consilier juridic (radca prawny) sau un avocat specializat în domeniul proprietății industriale (rzecznik patentowy), cheltuielile de deplasare la instanță ale părții sau ale juristului părții și o sumă echivalentă cu câștigurile nerealizate ale părții ca urmare a înfățișării acesteia în instanță, care însă nu poate depăși echivalentul onorariului unui jurist și, în cazul în care partea este asistată de un jurist care este avocat pledant, avocat consultant/consilier juridic sau avocat specializat în domeniul proprietății industriale, onorariul acestuia.

Taxele judiciare includ taxe și cheltuieli.

Se percepe o taxă pentru fiecare document depus care face obiectul plății unei taxe. Documentele care fac obiectul plății unei taxe și nivelul taxelor sunt stabilite în Legea privind taxele judiciare în materie civilă din 28 iulie 2005 (Ustawa z dnia 28 lipca 2005 roku o kosztach sądowych w sprawach cywilnych). În lege sunt prevăzute, de asemenea, normele pentru calcularea cuantumului cheltuielilor.

În special, se percepe o taxă pentru următoarele documente:

• cererea de chemare în judecată/cererea reconvențională;
• declarația privind completarea sau modificarea cererii, în urma căreia crește valoarea care face obiectul litigiului;
• căile de atac (apelacja și zażalenie);
• formularea unei căi de atac la instanța supremă (skarga kasacyjna) și a unei căi de atac pentru declararea nelegalității unei hotărâri definitive;
• cererea de anulare a unei hotărâri pronunțate în cauza judecată în lipsă;
• contestația împotriva unei somații de plată;
• intervenția principală (interwencja główna) și intervenția secundară (interwencja uboczna);
• cererea de inițiere a unei proceduri necontencioase;
• cererea de deschidere a procedurii de faliment;
• cererea de înscriere/radiere în/din cartea funciară;
• cererea de înscriere în Registrul judiciar național (Krajowy Rejestr Sądowy, KRS) și în registrul gajurilor, precum și cererile de modificare sau de radiere a acestor înscrieri;
• cererea de revizuire a unei hotărâri;
• acțiunea în anularea unei hotărâri arbitrale;
• contestația împotriva unei decizii pronunțate de un judecător asociat;
• contestația împotriva actelor efectuate de un executor judecătoresc;
• cererea de eliberare a următoarelor documente în baza dosarului cauzei: duplicat, extras, certificat, alt document sau copie și solicitarea unei copii a cărții funciare (cu perceperea unei taxe de registru).

Cheltuielile includ, printre altele:

• cheltuielile de deplasare ale unei părți scutite de la plata taxelor judiciare, suportate în legătură cu înfățișarea părții în instanță, în cazul în care această înfățișare a fost dispusă de instanță;
• rambursarea cheltuielilor de deplasare și de cazare, precum și a câștigurilor sau a veniturilor nerealizate ale martorilor ca urmare a înfățișării lor în instanță;
• onorariile și rambursarea costurilor suportate de martorii experți, traducători și tutorii numiți pentru partea în cauză;
• cheltuielile exprimate în sumă forfetară pentru colectarea elementelor de probă din avizul emis de o comisie de experți judiciari;
• onorariile datorate altor persoane sau instituții și rambursarea cheltuielilor acestora;
• cheltuielile aferente colectării altor elemente de probă;
• cheltuielile de transport și de păstrare în siguranță a animalelor și bunurilor;
• cheltuielile de plasament și detenție;
• sumele forfetare datorate tutorilor numiți de instanță pentru realizarea unei verificări a antecedentelor în materie de anulare a căsătoriei, divorț și separare de drept, precum și pentru supravegherea dreptului de vizitare programat de instanță;
• cheltuielile pentru eliberarea unui certificat medical de către un medic numit de instanță;
• cheltuielile de mediere în urma recomandării instanței în sensul recurgerii la această procedură;
• cheltuielile pentru publicarea de anunțuri.

Dacă legea nu prevede altfel, partea care depune la instanță un document care face obiectul unei taxe sau generează cheltuieli este obligată la plata taxelor judiciare.

Unele entități sunt scutite prin lege de la plata taxelor judiciare (fără a fi necesară o cerere în acest sens), de exemplu:

• o parte care introduce o acțiune în stabilirea paternității sau a maternității și prin care invocă cereri conexe (cu toate acestea, în cazul în care o acțiune în stabilirea paternității se dovedește a fi în mod vădit neîntemeiată, instanța, în hotărârea prin care se finalizează judecata, poate obliga solicitantul la plata taxelor judiciare neachitate, ținând cont de toate împrejurările cauzei);
• o parte care revendică pensie de întreținere și pârâtul într-o cauză referitoare la diminuarea plăților reprezentând pensie de întreținere;
• o parte care solicită declararea caracterului abuziv al clauzelor contractuale;
• un angajat care introduce o acțiune sau solicită inițierea unei proceduri necontencioase, cu excepția cazului în care valoarea pretenției depășește 50 000 PLN, sau o persoană care introduce o cale de atac în cauze în materie de securitate socială;
• o parte într-o cauză în materie de sănătate mintală;
• o persoană aflată în incapacitate în cadrul unei proceduri privind revocarea sau modificarea stării sale de incapacitate.

Dacă se referă la o acțiune întreprinsă de instanță din oficiu (de exemplu, atunci când instanța admite probe care nu sunt solicitate de una dintre părți), cheltuielile sunt plătite cu titlu provizoriu de către Trezoreria Poloniei. Alte cheltuieli sunt suportate cu titlu provizoriu de partea care a solicitat acțiunea în urma căreia sunt generate cheltuieli. Instanța poate obliga o parte să plătească un avans pentru cheltuieli și nu va iniția acțiunea solicitată în cazul în care avansul nu este plătit. În hotărârea prin care se finalizează judecata, instanța se pronunță atât cu privire la rambursarea eventualelor sume plătite în plus cu titlu de avans, cât și cu privire la achitarea costurilor suportate.

În hotărârea sa definitivă, instanța stabilește, de asemenea, cine va suporta, în ultimă instanță, cheltuielile cu procesul și în ce proporție. În procedurile contencioase, regula este că toate cheltuielile cu procesul sunt suportate de partea căzută în pretenții (și anume cheltuielile plătite de partea respectivă și cele plătite de cealaltă parte). În cazul în care unei părți i se dă câștig de cauză parțial, instanța poate dispune ca părțile să suporte propriile cheltuieli cu procesul (și anume se pronunță în sensul că niciuna dintre părți nu are obligația de a rambursa costurile suportate de cealaltă parte) sau poate repartiza costurile în mod proporțional (partea având câștig de cauză mai mic fiind obligată la rambursarea unei proporții din costurile suportate de cealaltă parte, această proporție fiind stabilită de instanță). Regula în procedurile necontencioase (desfășurate în multe cazuri, de exemplu, pentru a decide cu privire la chestiuni importante în materie de copii, de dobândire a unei moșteniri sau de încetare a coproprietății) este că aceste costuri sunt compensate reciproc. Cu toate acestea, în funcție de situație, inclusiv de comportamentul părților în cursul procedurii, instanța are libertatea de a decide altfel; de exemplu, instanța poate obliga una dintre părți să plătească toate costurile, inclusiv pe cele suportate de cealaltă parte.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența judiciară este acordată pentru a facilita accesul la justiție al persoanelor care se confruntă cu o dificultăți de ordin personal sau financiar.

Asistența judiciară este reglementată de următoarele acte legislative:

a) în cauze interne: Codul de procedură civilă și Legea privind taxele judiciare în materie civilă;

b) în cauze transfrontaliere: pe lângă actele legislative menționate la punctul (a) de mai sus, asistența judiciară este reglementată și prin Legea privind dreptul la asistență judiciară în proceduri judiciare în materie civilă desfășurate în state membre ale Uniunii Europene și dreptul la asistență judiciară în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu înainte de inițierea unei proceduri judiciare (Ustawa o prawie pomocy w postępowaniu w sprawach cywilnych prowadzonym w państwach członkowskich Unii Europejskiej oraz o prawie pomocy w celu ugodowego załatwienia sporu przed wszczęciem takiego postępowania).

Cauzele transfrontaliere sunt cauzele în care un reclamant care își are domiciliul sau reședința obișnuită într-un alt stat membru al Uniunii Europene (cu excepția Danemarcei) solicită asistență judiciară în cadrul procedurilor desfășurate sau care urmează să fie inițiate în Republica Polonă sau în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu într-o cauză civilă pentru care sunt competente instanțele poloneze. Tot cauze transfrontaliere sunt și cauzele în care un reclamant care își are domiciliul sau reședința obișnuită în Republica Polonă solicită asistență judiciară în cadrul procedurilor desfășurate sau care urmează să fie inițiate într-un alt stat membru al Uniunii Europene (cu excepția Danemarcei) sau în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu într-o cauză civilă pentru care sunt competente instanțele din statul respectiv.

Asistența judiciară cuprinde:

• scutirea de la plata taxelor judiciare, ceea se înseamnă că partea nu trebuie să plătească în avans taxe și cheltuieli la momentul inițierii procedurii și pe durata desfășurării acesteia; aici se includ și cheltuielile de deplasare la instanță, în cazul în care instanța dispune ca partea respectivă să se înfățișeze personal;
• numirea unui jurist de către instanță în cadrul procedurii judiciare, care să se ocupe inclusiv de întocmirea actului de sesizare a instanței (în cauzele transfrontaliere, inclusiv în scopul furnizării de consultanță juridică și al soluționării pe cale amiabilă a litigiului pe cale extrajudiciară), astfel încât partea să fie reprezentată gratuit de un avocat profesionist;
• în plus, în cazurile transfrontaliere în care solicitantul a depus o cerere de asistență judiciară în cadrul procedurilor desfășurate sau care urmează să fie inițiate într-un alt stat membru:

a) scutirea de la plata cheltuielilor care acoperă costurile de traducere a cererii de asistență judiciară într-un alt stat membru și a documentelor necesare în sprijinul cererii;

b) numirea unui avocat pledant sau a unui avocat consultant/consilier juridic în scopul de a oferi asistență juridică unui solicitant din Republica Polonă pentru procedurile desfășurate sau care urmează să fie inițiate într-un alt stat membru, până la data la care cererea de asistență judiciară este primită de autoritatea competentă a statului membru respectiv.

Asistența judiciară poate fi totală sau parțială. În acest din urmă caz, asistența poate fi acordată numai sub forma numirii unui jurist de către instanță, fără scutirea de la plata taxelor judiciare sau sub forma numirii unui jurist de către instanță, cu scutirea parțială de la plata costurilor (de exemplu, o anumită parte din costuri sau un anumit element de cost).

În Polonia, este disponibilă, de asemenea, asistență judiciară ad-hoc, acordată ca parte a așa-numitei „asistențe judiciare gratuite” (nieodpłatna pomoc prawna). Asistența judiciară gratuită este reglementată de Legea privind asistența judiciară gratuită, consultanța gratuită în materie civilă și educația juridică din 5 august 2015 (Ustawa z 5 sierpnia 2015 r. o nieodpłatnej pomocy prawnej, nieodpłatnym poradnictwie obywatelskim oraz edukacji prawnej). Asistența judiciară gratuită cuprinde:

• consultanță juridică gratuită oferită de un avocat pledant sau de un avocat consultant/consilier juridic, inclusiv pentru proceduri judiciare în curs;
• întocmirea gratuită a unui proiect de document, cu excepția actelor de procedură în cadrul procedurilor judiciare în curs;
• întocmirea gratuită a unei cereri de scutire de la plata taxelor judiciare și/sau de numire a unui jurist de către instanță în cadrul procedurilor judiciare în curs;
• servicii gratuite de mediere.

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

Asistența judiciară în cadrul procedurilor judiciare poate fi acordată persoanelor fizice, persoanelor juridice, precum și unităților operaționale care au dreptul prin lege să se constituie parte la aceste proceduri.

O persoană fizică poate fi scutită de la plata taxelor judiciare în cazul în care nu poate suporta aceste cheltuieli fără să ajungă să aibă dificultăți financiare, ea sau familia sa, sau fără a se confrunta cu riscul manifestării unor astfel de dificultăți.

O persoană juridică sau o unitate operațională, alta decât o persoană juridică, care are dreptul prin lege să se constituie parte la proceduri judiciare poate fi scutită de la plata taxelor judiciare dacă nu dispune de mijloace suficiente pentru a plăti aceste costuri. Societățile comerciale (cu excepția cazului în care Trezoreria Poloniei are calitate de asociat sau acționar unic în aceste societăți) ar trebui, de asemenea, să demonstreze că asociații sau acționarii lor nu dispun de mijloace suficiente pentru a majora activele societății sau pentru a acorda un împrumut societății.

Organizațiile sociale care nu sunt implicate în derularea de activități comerciale pot solicita, de asemenea, scutirea de la plata taxelor judiciare în propriile cauze desfășurate în legătură cu activități sociale, științifice, educaționale, culturale, sportive, caritabile sau de autoajutorare referitoare la protecția consumatorilor, protecția mediului și bunăstarea socială.

Nu sunt instituite praguri fixe de venituri pentru a beneficia de asistență judiciară. Instanța își exercită puterea de apreciere în această privință, în funcție de structura veniturilor, a activelor și a cheltuielilor părții, inclusiv de numărul de persoane aflate în întreținerea părții respective. Instanța poate concluziona, de asemenea, că partea nu dispune de mijloace suficiente pentru a plăti onorariul juristului, dar dispune de mijloace suficiente pentru a plăti, parțial sau chiar integral, taxele judiciare.

În plus, în cadrul procedurilor naționale, instanța poate refuza numirea unui jurist, chiar și atunci când partea nu își permite să plătească pentru serviciile acestuia, în cazul în care nu consideră că este necesară intervenția unui jurist. În practică, această situație survine atunci când cauza nu este complexă, în special dacă partea a demonstrat până în prezent în cadrul procedurii că este familiarizată cu legea și cu procedura.

În cadrul procedurilor transfrontaliere, instanța poate refuza acordarea de asistență judiciară persoanelor care își au reședința sau locuiesc într-un alt stat membru al UE, cu excepția Danemarcei, în cazul în care acțiunea introdusă sau apărarea drepturilor este în mod vădit neîntemeiată. Asistența judiciară poate fi refuzată și pe motive legate de fondul cauzei, în cazul în care solicitantului i s-a acordat anterior asistență judiciară în cauza respectivă pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului înainte de inițierea procedurii judiciare în materie civilă, însă părțile nu au ajuns la niciun acord.

O condiție de formă pentru obținerea asistenței judiciare este ca cererea să fie depusă la instanță în modul prevăzut la punctele 6-8 de mai jos.

Fără a aduce atingere celor de mai sus, o persoană care nu stăpânește limba polonă poate, prin intermediul unei cereri introduse la instanța sesizată cu respectiva cauză (sau care ar urma să soluționeze cauza, dacă cererea este introdusă înainte de inițierea procedurii), să beneficieze de asistență gratuită din partea unui interpret pe parcursul audierii. Cererea nu trebuie să respecte cerințe formale precum cele aplicabile în cazul cererilor de asistență judiciară. Acest lucru este prevăzut la articolul 5 din Legea privind organizarea instanțelor de drept comun din 27 iulie 2001 (Ustawa z dnia 27 lipca 2001 roku prawo o ustroju sądów powszechnych). În schimb, o parte care solicită asistență gratuită pentru traducerea actelor de procedură și a documentelor care urmează a fi prezentate instanței trebuie să fi prezentat o cerere simplă de asistență judiciară.

Numai persoanele fizice, inclusiv întreprinderile profesionale unipersonale fără angajați (persoanele fizice care desfășoară o activitate independentă) sunt eligibile pentru asistență judiciară gratuită dacă nu sunt în măsură să suporte costurile asistenței judiciare acordate sub formă de serviciu plătit.

Un avocat pledant sau un avocat consultant/consilier juridic poate refuza să acorde asistență judiciară gratuită din motive imperative; într-o astfel de situație, acesta informează persoana eligibilă cu privire la alte centre care acordă asistență judiciară gratuită situate pe teritoriul districtului (powiat).

În cazul în care se constată că problema comunicată de persoana eligibilă nu poate fi soluționată, în totalitate sau parțial, prin acordarea de asistență judiciară gratuită, în special că problema nu este doar de natură juridică, avocatul pledant sau avocatul consultant/consilierul juridic trebuie să informeze persoana respectivă cu privire la alte posibilități de a obține asistență adecvată din partea furnizorilor de servicii de consiliere acordate în mod gratuit. De exemplu, acesta poate furniza informații privind serviciile prestate de o entitate care oferă consiliere gratuită, sub forma unei fișe informative privind serviciile de consiliere (karta informacyjna poradnictwa).

În plus, în cazul în care asistența judiciară gratuită vizează servicii gratuite de mediere, aceasta nu se va acorda dacă cauza a fost trimisă spre mediere la recomandarea instanței sau a unei alte autorități și dacă există o suspiciune rezonabilă de violență în relația dintre părți.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Da. Asistența judiciară poate fi acordată în toate cauzele în materie civilă, inclusiv în chestiuni legate de familie, activități comerciale, raporturi de muncă și securitate socială (de exemplu, pensii pentru limită de vârstă și rente viagere).

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Nu există o procedură specifică pentru situații de urgență.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Nu există un formular oficial de cerere de asistență judiciară pentru procedurile naționale. Cererea se face pur și simplu în scris sau oral pentru a putea fi înregistrată.

În cauzele transfrontaliere se poate utiliza formularul oficial prevăzut în anexa la Decizia nr. 2004/844/CE a Comisiei din 9 noiembrie 2004 de stabilire a unui formular pentru cererile de asistență judiciară în aplicarea Directivei 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii. Formularele sunt disponibile la grefele instanțelor la care procedura este pendinte sau care urmează să fie sesizate cu procedura respectivă. De asemenea, formularele se pot descărca de pe site-ul web al Ministerului Justiției. Cu toate acestea, utilizarea formularului nu este obligatorie. În cerere trebuie să fie inclusă o declarație care să ofere detalii referitoare la situația familială, bunurile, veniturile și mijloacele de trai ale solicitantului. Cererea de asistență judiciară pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului înainte de inițierea procedurii judiciare în materie civilă trebuie să cuprindă, de asemenea, o prezentare detaliată a faptelor cauzei.

Utilizarea unui formular este obligatorie numai pentru cauzele transfrontaliere în care procedurile se desfășoară într-un alt stat membru și în care este implicat un resortisant al Poloniei sau o persoană cu drept de ședere permanentă în Polonia.

În cauzele transfrontaliere, cererea poate fi depusă nu numai în limba polonă, ci și în limba engleză.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

O cerere de scutire de la plata taxelor judiciare sau de numire a unui jurist de către instanță în cadrul procedurilor naționale trebuie să includă o declarație privind situația familială, bunurile, veniturile și mijloace de subzistență, în conformitate cu modelul prevăzut în Regulamentul ministrului justiției din 3 octombrie 2016 privind plata de către Trezoreria Poloniei a asistenței judiciare gratuite acordate de un avocat numit de instanță (Rozporządzenie Ministra Sprawiedliwości z dnia 3 października 2016 r. w sprawie ponoszenia przez Skarb Państwa kosztów nieopłaconej pomocy prawnej udzielonej przez adwokata z urzędu). Modelele de cerere sunt disponibile în format electronic, în limba polonă, pe site-urile web ale instanțelor, pe site-ul web al Ministerului Justiției și pe suport de hârtie la grefele instanțelor. Această cerință este oficială și, în cazul neremedierii eventualelor deficiențe în acest sens în termen de o săptămână de la solicitarea instanței, cererea este respinsă. În cazul în care circumstanțele prezentate în cerere ridică semne de întrebare, instanța poate dispune efectuarea unei anchete privind situația reală a solicitantului, în special cerându-i acestuia din urmă să furnizeze clarificări sau documente suplimentare.

În cadrul procedurilor transfrontaliere, o persoană care își are domiciliul sau reședința permanentă într-un alt stat membru al UE, cu excepția Danemarcei, trebuie să anexeze la cerere următoarele:

• documente care să confirme detaliile prezentate în cerere;
• documente justificative privind cetățenia, domiciliul sau reședința obișnuită a solicitantului și, în cazul în care solicitantul nu este resortisant al unui stat membru, un document justificativ care să confirme că solicitantul locuiește pe teritoriul statului membru în conformitate cu legislația statului respectiv;
• o declarație a solicitantului prin care acesta să precizeze dacă i s-a acordat deja asistență judiciară pentru soluționarea pe cale amiabilă a litigiului în cauză și, în cazul în care o astfel de asistență a fost acordată, însă părțile nu au ajuns la niciun acord, să prezinte clarificări privind motivele care au condus la această situație.

Documentele de mai sus trebuie să fie traduse în limba polonă sau engleză de către o persoană calificată să traducă documente oficiale în statul membru din care provine cererea.

În cazul în care o cerere în cadrul unei proceduri transfrontaliere nu conține una dintre informațiile obligatorii sau ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea informațiilor prezentate, instanța va cere solicitantului să furnizeze clarificări sau documente suplimentare într-un termen stabilit, de cel mult o lună. În special, solicitantul poate furniza copii după declarațiile fiscale, situațiile și extrasele de cont bancar, de depozit bancar sau de titluri de valoare sau adeverințe din care să reiasă cuantumul salariului, al onorariilor și al altor remunerații sau prestații pe care le încasează, precum și cuantumul pensiilor, al rentelor viagere și al pensiilor de întreținere de care beneficiază. În cazul nerespectării termenului stabilit, instanța va examina cererea pe baza informațiilor furnizate.

În practică, pentru ca o soluționarea unei cereri introduse în cadrul unei proceduri naționale sau transfrontaliere să fie în accelerată, cererea trebuie să fie însoțită, de la bun început, de toate documentele pe care solicitantul le consideră necesare pentru a-și dovedi situația financiară, în special documentele menționate mai sus.

În cazul în care se solicită asistență judiciară gratuită, cererea trebuie să includă declarația solicitantului privind lipsa unor mijloace suficiente pentru a putea suporta costurile asistenței judiciare acordate sub formă de serviciu plătit. O persoană care solicită asistență judiciară gratuită în ceea ce privește activitatea sa comercială trebuie să prezinte, în plus, o declarație care să ateste că nu a angajat alte persoane în ultimul an. Declarațiile de mai sus trebuie să fie redactate în conformitate cu modelele predefinite disponibile la centrele de asistență judiciară gratuită. Declarațiile se depun la persoana care acordă asistență judiciară gratuită.

Întrucât asistența judiciară gratuită se acordă de regulă direct la centru după introducerea cererii, solicitantul trebuie, de asemenea, să aibă asupra sa un act de identitate și toate documentele necesare pentru a prezenta problema juridică, astfel încât asistența acordată să fie eficace.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

O cerere de scutire de la plata taxelor judiciare sau de numire a unui jurist de către instanță trebuie să fie depusă la instanța la care urmează să fie introdusă procedura într-un litigiu național sau la care procedura este deja pendinte.

O persoană fizică care își are domiciliul sau reședința obișnuită într-un stat membru al UE (cu excepția Danemarcei) și care solicită asistență judiciară în cadrul unei proceduri transfrontaliere în curs sau care urmează să fie introdusă în fața unei instanțe poloneze poate introduce cererea de asistență judiciară la instanța în fața căreia procedurile declaratorii sunt în curs sau urmează a fi inițiate. În cazul în care cererea de asistență judiciară se referă la proceduri de punere în aplicare sau de executare silită, aceasta trebuie introdusă la curtea de primă instanță competentă din raza teritorială în care urmează a fi executată hotărârea sau în care urmează să aibă loc executarea silită. Cererile de asistență judiciară pot fi depuse, de asemenea, prin intermediul Ministerului Justiției din Polonia sau prin intermediul unei autorități competente desemnate în acest sens din statul membru în care solicitantul își are domiciliul sau reședința obișnuită. Ministerul Justiției va transmite cu promptitudine aceste cereri către instanța competentă.

O persoană fizică care își are domiciliul sau reședința obișnuită în Polonia și solicită asistență judiciară în cadrul unei proceduri în curs sau care urmează să fie inițiată într-un alt stat membru (cu excepția Danemarcei) poate introduce cererea în fața instanței competente din celălalt stat membru. Cererea poate fi introdusă, de asemenea, prin intermediul tribunalului districtual competent de la locul domiciliului sau reședinței obișnuite din Polonia.

O cerere de asistență judiciară în cadrul sistemului de asistență judiciară gratuită poate fi introdusă la unul dintre centrele de asistență judiciară gratuită din Polonia, care se regăsesc în districte sau în orașele cu rang de district. Harta centrelor și datele de contact sunt disponibile aici: https://darmowapomocprawna.ms.gov.pl/pl/mapa-punktow/

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Instanța poloneză va notifica sau va comunica solicitantului decizia sa cu privire la cererea de scutire de la plata taxelor judiciare sau la numirea unui jurist de către instanță. Informații cu privire la stadiul cererii și la admiterea sau neadmiterea acesteia se pot obține, de asemenea, prin telefon sau e-mail, de la grefa instanței.

Solicitanții de asistență judiciară gratuită vor fi informați în mod direct dacă sunt eligibili la centrul care acordă asistență judiciară gratuită.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Nu este necesară nicio altă acțiune în cazul în care se acordă scutirea de la plata taxelor judiciare. Cu toate acestea, în cazul în care există costuri pe care partea scutită trebuie să le suporte pentru a-și apăra drepturile (cum ar fi costurile pentru activitatea de traducere sau cheltuielile de deplasare la instanță, dacă partea a fost citată să se înfățișeze personal), partea respectivă va trebui să solicite instanței un avans pentru aceste costuri. În caz contrar, este posibil ca instanța să se aștepte ca partea scutită de aceste costuri să le suporte cu titlu temporar, urmând ca respectivele costuri să îi fie rambursate părții ulterior. În cazul în care se acordă un avans, acesta trebuie decontat pe bază de facturi în termen de o lună de la primirea avansului și, în orice caz, înainte de pronunțarea unei hotărâri privind modalitatea definitivă de achitare a cheltuielilor cu procesul.

În cazul în care este numit un avocat pledant sau un avocat consultant/consilier juridic, trebuie să se ia legătura cu acesta. Instanța poate comunica sau notifica solicitantului o copie a hotărârii de numire a unui avocat pledant sau a unui avocat consultant/consilier juridic, însă fără a preciza detalii cum ar fi numele complet și adresa aleasă pentru comunicarea actelor de procedură corespunzătoare avocatului pledant sau avocatului consultant numit de instanță. Instanța va comunica aceste detalii prin intermediul unei scrisori ulterioare, după ce primește informații în acest sens de la Consiliul regional al avocaților sau de la Camera regională a avocaților.

O persoană scutită de instanță de la plata tuturor sau a unora dintre taxele judiciare înainte de inițierea procedurilor judiciare trebuie să anexeze la cerere sau la alt act de sesizare a instanței o copie a deciziei de scutire.

În cadrul sistemului de asistență judiciară gratuită, o persoană considerată eligibilă pentru asistență judiciară va beneficia în mod direct de aceasta în forma avută în vedere, la centrul de asistență judiciară gratuită.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Un avocat pledant sau un avocat consultant/consilier juridic, după caz, este numit de Consiliul regional al avocaților sau de Camera regională a avocaților consultanți de care aparține, însă dacă în cerere se menționează numele unui anumit jurist, acesta va fi numit în calitate de avocat al solicitantului în măsura în care acest lucru este posibil și cu acordul acestuia. Avocatul pledant sau avocatul consultant/consilierul juridic poate refuza să se ocupe de cauză din motive imperative, caz în care organismul de autoreglementare va numi un alt jurist. În cursul procedurii poate fi solicitată, tot din motive imperative, înlocuirea unui jurist care a fost deja numit.

În cerere se poate specifica o preferință în sensul că juristul trebuie să stăpânească o anumită limbă străină și să fie specializat într-o anumită ramură a profesiei juridice, în special faptul că trebuie să aibă profesia de avocat pledant sau de avocat consultant/consilier juridic. În practică, instanța va admite o astfel de cerere.

În cadrul sistemului de asistență judiciară gratuită, alegerea unui avocat pledant sau a unui avocat consultant/consilier juridic nu este posibilă. Această formă de asistență judiciară va fi acordată de avocatul pledant sau de avocatul consultant/consilierul juridic de serviciu la centrul de asistență judiciară ales de solicitant sau de un stagiar autorizat de respectivul avocat pledant sau avocat consultant/consilier juridic.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

O parte căreia i s-a acordat o scutire integrală de la plata taxelor judiciare nu va plăti nicio taxă judiciară și nu va suporta nicio cheltuială. În cazul în care scutirea de la plata taxelor judiciare este parțială, partea în cauză trebuie să suporte taxele judiciare și cheltuielile care nu fac obiectul scutirii. În cazul în care partea respectivă are câștig de cauză, în hotărârea prin care se finalizează judecata, instanța va obliga partea căzută în pretenții să ramburseze aceste costuri părții care are câștig de cauză.

În cazul în care o parte scutită de la plata taxelor judiciare cade integral sau parțial în pretenții, în hotărârea prin care se finalizează judecata, instanța va obliga partea respectivă la rambursarea costurilor procedurilor judiciare suportate de partea adversă (însă nu și a costurilor suportate de Trezoreria Poloniei).

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

O persoană scutită parțial de la plata taxelor judiciare este obligată să plătească partea din taxele judiciare care nu face obiectul scutirii.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Asistența judiciară acordată de instanța de prim grad de jurisdicție include, de asemenea, procedurile de recurs și de executare. O parte care nu este reprezentată de un jurist (de exemplu, de un avocat pledant) în instanța de prim grad de jurisdicție poate solicita această formă de asistență în instanța de gradul doi de jurisdicție. În cazul în care este necesară introducerea unei căi de atac extraordinare, partea trebuie să formuleze o cerere specială, în urma căreia va fi luată o decizie specială care vizează exclusiv această etapă procedurală.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Instanța poate retrage asistența judiciară acordată atât sub forma unei scutiri de la plata taxelor judiciare, cât și sub forma numirii unui jurist de către instanță, în cazul în care se constată că motivele în baza cărora a fost acordată asistența nu au existat sau au încetat să existe. În ambele cazuri, partea va fi obligată să plătească toate taxele aplicabile și să ramburseze cheltuielile, sub rezerva faptului că, în cel din urmă caz, instanța poate obliga partea să procedeze astfel doar parțial, în funcție de schimbarea care a survenit cu privire la situația părții.

Atunci când revocă o scutire, instanța poate sancționa partea scutită de la plata taxelor judiciare dacă aceasta a prezentat cu bună știință împrejurări false, prin aplicarea unei amenzi de până la 1 000 PLN, iar în cazul unei părți căreia i s-a acordat asistență sub forma numirii unui jurist de către instanță în baza împrejurărilor prezentate în mod fals, cu amendă de până la 3 000 PLN. Independent de obligația de a achita amenda, partea respectivă trebuie să achite toate taxele aplicabile și să suporte cheltuielile care îi revin, sau să plătească onorariul juristului numit de instanță.

Instanța va respinge cererea unei persoane care solicită din nou o scutire de la plata taxelor judiciare și care, cu bună știință, a prezentat în mod eronat declarații false cu privire la situația familială, active, venituri și mijloace de subzistență și îi va aplica o amendă de până la 2 000 PLN.

Partea amendată poate introduce o cale de atac împotriva deciziei de aplicare a unei amenzi, astfel cum se prevede la punctul 16 de mai jos.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Da. Se poate introduce o cale de atac împotriva unei decizii prin care instanța refuză scutirea sau numirea unui jurist, sau, în cazul în care decizia a fost pronunțată de un judecător asociat/consilier juridic, se poate introduce o contestație împotriva deciziei acestuia. Înainte de contestarea unei decizii trebuie să se depună o cerere de motivare scrisă a deciziei, în termen de o săptămână de la notificarea sau comunicarea deciziei. După primirea deciziei însoțite de motivarea scrisă, calea de atac trebuie să fie introdusă în termen de o săptămână, la instanța care a pronunțat decizia. Nu se percep taxe pentru introducerea unei cereri de motivare scrisă a deciziei sau pentru introducerea unei căi de atac sau a unei contestații împotriva unei decizii pronunțate de un judecător asociat. O procedură similară se aplică în cazul revocării unei scutiri de la plata taxelor judiciare acordată anterior sau în cazul numirii unui jurist de către instanță.

În schimb, o persoană în cazul căreia a fost refuzată acordarea de asistență judiciară gratuită nu poate contesta acest refuz.

Informații suplimentare

• Legea privind taxele judiciare în materie civilă din 28 iulie 2005;
• Codul de procedură civilă din 17 noiembrie 1964;
• Legea privind dreptul la asistență judiciară în proceduri judiciare în materie civilă desfășurate în state membre ale Uniunii Europene și dreptul la asistență judiciară în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu înainte de inițierea unei proceduri judiciare din 17 decembrie 2004;
• 2004/844/CE: Decizia Comisiei din 9 noiembrie 2004 de stabilire a unui formular pentru cererile de asistență judiciară în aplicarea Directivei 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii;
• Legea privind asistența judiciară gratuită, consultanța gratuită în materie civilă și educația juridică din 5 august 2015;
• http://www.darmowapomocprawna.ms.gov.pl/;
• https://www.gov.pl/web/sprawiedliwosc/formularze
• Site-urile web ale curților de primă instanță și ale tribunalelor districtuale.

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

În cazul cererilor de scutire de la plata taxelor judiciare, depunerea cererii relevante sau a unei căi de atac împotriva unei decizii de refuzare a scutirii nu va suspenda, în principiu, procedurile în curs, cu excepția cazului în care solicitantul a obținut o scutire de la plata taxelor judiciare ca urmare a unei cereri formulate în cererea introductivă sau înainte de inițierea acțiunii. În cazul respingerii definitive a unei cereri depuse înainte de expirarea termenului de plată a taxei aferente depunerii unui act, termenul de plată începe să curgă din nou de la data comunicării cererii de plată sau, în anumite cazuri în care partea este reprezentată de un avocat pledant sau de un avocat consultant/consilier juridic, de la data notificării deciziei de respingere a cererii de scutire de la plata taxelor judiciare. Cu toate acestea, o eventuală nouă cerere de scutire de la plata taxelor judiciare, întemeiată pe aceleași circumstanțe, nu mai poate influența termenul de plată a taxei.

De asemenea, în cazul cererilor de numire a unui jurist de către instanță, depunerea cererii relevante sau a unei căi de atac împotriva unei decizii de respingere a unei astfel de numiri nu va suspenda, în principiu, procedurile în curs, cu excepția cazului în care cererea a fost formulată în cererea introductivă sau înainte de inițierea acțiunii. Cu toate acestea, instanța poate suspenda judecarea cauzei până la pronunțarea unei hotărâri definitive cu privire la cerere. În consecință, aceasta poate să nu programeze o audiere sau poate anula ori amâna o audiere programată.

În cazul în care reprezentarea juridică de către un avocat pledant sau de un avocat consultant/consilier juridic este obligatorie pentru un anumit act procedural [introducerea unei căi de atac la instanța supremă (skarga kasacyjna), cererea de revizuire a unei hotărâri, anumite căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești], depunerea unei cereri de numire a unui jurist de către instanță înainte de expirarea termenului pentru desfășurarea unei astfel de acțiuni va întrerupe termenul-limită. De îndată ce cererea este acceptată sau respinsă, termenul va începe să curgă din nou. Cu toate acestea, o eventuală nouă cerere întemeiată pe aceleași circumstanțe nu mai poate influența curgerea termenului.

Informații suplimentare

• Legea privind taxele judiciare în materie civilă din 28 iulie 2005;
• Codul de procedură civilă din 17 noiembrie 1964;
• Legea privind dreptul la asistență judiciară în proceduri judiciare în materie civilă desfășurate în state membre ale Uniunii Europene și dreptul la asistență judiciară în vederea soluționării pe cale amiabilă a unui litigiu înainte de inițierea unei proceduri judiciare din 17 decembrie 2004;
• 2004/844/CE: Decizia Comisiei din 9 noiembrie 2004 de stabilire a unui formular pentru cererile de asistență judiciară în aplicarea Directivei 2003/8/CE a Consiliului de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii;
• Legea privind asistența judiciară gratuită, consultanța gratuită în materie civilă și educația juridică din 5 august 2015;
• http://www.darmowapomocprawna.ms.gov.pl/;
• https://www.gov.pl/web/sprawiedliwosc/formularze
• Site-urile web ale curților de primă instanță și ale tribunalelor districtuale.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

În conformitate cu dispozițiile articolului 529 din Codul portughez de procedură civilă (Código de Processo Civil), costurile și cheltuielile aferente acțiunilor în justiție constau în:

i. taxe judiciare (taxa de justiça);

ii. cheltuieli legate de cauză (encargos);

iii. cheltuielile părților (custas de parte).

În consecință:

i. Taxele judiciare trebuie să fie plătite de fiecare dintre părțile implicate pentru declanșarea procedurii judiciare respective. Cheltuielile judiciare se calculează în funcție de valoarea sau de complexitatea acțiunii, în conformitate cu Regulamentul privind cheltuielile judiciare (Regulamento das Custas Processuais) și cu tabelele anexate la acesta. Taxele judiciare sunt exprimate în „unități de cont” (unidades de conta – UC), astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul privind cheltuielile judiciare. Pentru anul 2023, valoarea unei unități de cont va rămâne neschimbată, și anume 102,00 EUR. Este posibil ca această sumă să se modifice în timp.

ii. Cheltuielile legate de cauză sunt cele suportate ca urmare a acțiunii în justiție (cum ar fi plățile pentru experți, servicii de interpretariat etc.), atunci când sunt solicitate de părți sau ordonate de judecător – a se vedea articolul 16 din Regulamentul privind cheltuielile judiciare.

iii. Cheltuielile părților sunt sumele cheltuite de fiecare dintre părți în vederea soluționării cauzei, sume care se rambursează în cazul în care partea adversă cade în pretenții, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul privind cheltuielile judiciare (de exemplu, cheltuieli cu onorariile plătite unui avocat; cheltuieli cu executorii judecătorești numiți de instanță etc.).

2 Ce presupune asistența juridică?

Accesul la lege și la instanțe este reglementat de Legea nr. 34/2004 din 29 iulie 2004.

În conformitate cu articolul 6 din Legea nr. 34/2004, protecția juridică este disponibilă sub două forme.

i. consultanță juridică

ii. asistență judiciară.

În consecință:

i. În conformitate cu articolele 14 și 15 din Legea nr. 34/2004, consultanța juridică constă în clarificări tehnice privind legea aplicabilă unor probleme sau cazuri specifice și poate fi oferită de avocați.

ii. În temeiul articolului 16 din Legea nr. 34/2004, asistența judiciară există sub următoarele forme:

• scutire de la taxe judiciare și de la alte cheltuieli legate de cauză;
• numirea consilierului juridic (cum ar fi avocații și juriștii) și plata onorariilor și a altor cheltuieli ale acestora (cum ar fi cheltuielile de deplasare);
• plata onorariilor consilierului juridic numit de instanță (cum ar fi un avocat în procesele penale);
• plata în tranșe a taxelor judiciare și a altor cheltuieli legate de cauză;
• numirea unui consilier juridic și plata în tranșe a taxelor și a cheltuielilor relevante;
• plata în tranșe a onorariilor și a cheltuielilor datorate consilierului juridic numit de instanță;
• atribuirea unui executor judecătoresc numit de instanță și plata taxei corespunzătoare (cum ar fi taxa pentru notificarea sau comunicarea unei citații, taxa aplicabilă în cazul măsurilor necesare pentru punerea sub sechestru a bunurilor și pentru alte proceduri de executare).

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

În temeiul articolului 7 din Legea nr. 34/2004, următoarele categorii de persoane au dreptul la protecție juridică, dacă pot dovedi că se confruntă cu dificultăți financiare:

• cetățenii portughezi;
• cetățenii Uniunii Europene;
• străinii și apatrizii care dețin un permis de ședere valabil într-un stat membru al Uniunii Europene;
• străinii fără permise de ședere valabile într-un stat membru al Uniunii Europene atunci când dreptul de ședere ar fi atribuit cetățenilor portughezi în aceeași situație în conformitate cu legile statelor respective;
• organizațiile non-profit au dreptul la protecție juridică numai sub formă de asistență judiciară.

NB: entitățile cu scop lucrativ și întreprinderile individuale cu răspundere limitată nu au dreptul la protecție juridică.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

În conformitate cu articolul 17 din Legea nr. 34/2004 și cu articolul 7 din Ordinul ministerial de punere în aplicare nr. 46/2015 din 23 februarie 2015 (Portaria n.º 46/2015), sistemul de asistență judiciară este aplicabil:

• tuturor instanțelor, indiferent de tipul cauzei;
• judecătorilor de pace;
• sistemelor alternative de soluționare a litigiilor, cum ar fi medierea administrată de stat (mediação pública), de exemplu, medierea pentru cauzele de familie sau de muncă;
• în cazurile administrate de oficiile registrelor;
• inventarelor de la birourile notariale;
• în cazul procedurilor în materie de contravenții.

Linkuri utile:

Sistemul de mediere administrat de stat în materie de dreptul familiei (în limba portugheză)

Sistemul de mediere administrat de stat în materie de dreptul muncii (în limba portugheză)

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

În cazuri urgente, când nu s-a luat nicio decizie finală cu privire la asistența judiciară solicitată la momentul scadenței taxelor judiciare și a altor cheltuieli legate de cauză, solicitantul trebuie să prezinte documentul care dovedește că a solicitat asistență judiciară și apoi să procedeze după cum se arată în continuare [a se vedea articolul 29 alineatul (5) din Legea nr. 34/2004].

1. În cazul în care nu este încă cunoscută decizia departamentului de securitate socială competent, termenul de plată relevant se suspendă până la comunicarea deciziei către solicitant.

2. În cazul în care departamentul de securitate socială a luat deja o decizie de a acorda asistență judiciară sub forma plății în tranșe, plata primei tranșe este scadentă în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei către solicitant, fără a aduce atingere rambursării ulterioare a sumei plătite în situația în care decizia este revocată.
3. În cazul în care departamentul de securitate socială a emis deja o decizie de neacordare a asistenței judiciare, plata este scadentă în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei către solicitant, fără a aduce atingere rambursării ulterioare a sumei plătite în situația revocării deciziei.

Dacă în termen de 30 de zile nu se ia nicio decizie cu privire la cererea de protecție juridică (consultanță juridică sau asistență judiciară), se înțelege că aceasta a fost acordată în mod tacit, iar partea interesată poate invoca acest acord tacit în fața Curții sau a Baroului din Portugalia, în funcție de forma de protecție juridică solicitată – a se vedea articolul 25 din Legea nr. 34/2004.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularele necesare pentru a solicita protecție juridică sub formă de consultanță juridică sau orice altă formă de asistență judiciară, inclusiv formularul de solicitare a asistenței judiciare într-un alt stat membru, pot fi descărcate de pe site-ul web portughez de securitate socială aici (în limba portugheză).

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Lista documentelor care trebuie atașate la cerere poate fi găsită în lucrarea „Protecția juridică – un ghid practic” (Guia Prático Protecção Jurídica), elaborată de Institutul portughez pentru securitate socială (Instituto da Segurança Social, I.P.) și publicată pe pagina „Ghiduri practice” (Guias Práticos) a site-ului său web, accesibilă prin intermediul oricăruia dintre următoarele linkuri:

Site-ul portughez pentru securitate socială

Protecția juridică – Un ghid practic (în limba portugheză)

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Cererea și documentele anexate pot fi depuse personal sau trimise prin poștă, fax sau e-mail oricărui departament al Institutului de securitate socială care lucrează direct cu publicul.

Lista birourilor centrale de securitate socială pentru fiecare district, alături de adresele, numerele de fax și adresele de e-mail ale birourilor pot fi consultate aici (în limba portugheză).

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Decizia de acordare a asistenței judiciare trebuie să specifice ce forme de asistență judiciară au fost aprobate, această decizie fiind responsabilitatea directorului principal al departamentului de securitate socială pentru zona în care solicitantul își are reședința sau domiciliul. În cazul în care solicitantul nu își are reședința în Portugalia, această decizie este luată de directorul principal al departamentului de securitate socială la care a fost depusă cererea – a se vedea articolele 20 și 29 din Legea nr. 34/2004.

În conformitate cu articolul 26 din Legea nr. 34/2004, solicitanții trebuie să fie informați cu privire la deciziile de aprobare a unei cereri de asistență judiciară. De regulă, o astfel de informare este trimisă la adresa furnizată de solicitant în formular ca adresă de corespondență.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Atunci când un consilier juridic este desemnat în numele său, solicitantului i se comunică adresa biroului consilierului juridic în cauză și, de asemenea, este informat că este de datoria solicitantului să coopereze pe deplin cu acesta, existând riscul retragerii asistenței judiciare dacă această colaborare nu are loc.

Pentru ca asistența judiciară sub formă de scutire totală sau parțială de la taxele judiciare și cheltuielile aferente cauzelor suportate de instanță să intre în vigoare, solicitantul trebuie să prezinte documentul care arată că această formă de asistență a fost acordată în perioada dată pentru plata taxelor judiciare.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Consilierul juridic este numit de Baroul din Portugalia, care apoi îl va informa pe solicitant în conformitate cu articolele 30 și 31 din Legea nr. 34/2004.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Asistența judiciară acoperă cheltuielile prevăzute la articolul 16 din Legea nr. 34/2004, și anume:

• taxe judiciare și alte cheltuieli legate de cauză;
• plata onorariului consilierului juridic;
• plata onorariului consilierului juridic numit de instanță;
• plata în tranșe a taxelor judiciare și a altor cheltuieli legate de cauză;
• plata în tranșe a onorariului consilierului juridic;
• plata în tranșe a onorariului consilierului juridic numit de instanță;
• cheltuielile cu executorul judecătoresc numit de instanță;
• plata cheltuielilor care rezultă din caracterul transfrontalier al cauzei, în cazurile în care solicitantul își are reședința într-un alt stat membru.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

În temeiul articolului 29 alineatele (4) și (5) din Legea nr. 34/2004, orice alte cheltuieli sunt plătite de solicitant. Aceasta nu aduce atingere compensării solicitantului pentru cheltuielile părților, în conformitate cu articolul 26 din Regulamentul privind cheltuielile judiciare, în cazul în care acesta are câștig de cauză.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Da, asistența judiciară rămâne valabilă în cazul căilor de atac și acoperă toate procedurile ulterioare legate de cauza pentru care a fost acordată. Asistența judiciară se aplică și în acțiunea principală, atunci când aceasta este acordată pentru oricare dintre procedurile conexe. Asistența judiciară rămâne, de asemenea, valabilă pentru orice proceduri de executare care rezultă din hotărârile judecătorești pronunțate în procedurile în care s-a acordat asistența judiciară – a se vedea articolul 18 din Legea nr. 34/2004.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Da, asistența judiciară poate fi anulată integral sau parțial, înainte de încheierea procedurii, în cazurile prevăzute la articolul 10 din Legea nr. 34/2004. Aceasta se aplică în cazurile în care solicitantul sau membrii familiei sale obțin ulterior resurse financiare suficiente. În acest caz, este de datoria solicitantului să declare că se poate descurca fără protecție juridică, integral sau parțial; în caz contrar, riscă să fie supus sancțiunilor relevante.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Dacă departamentul de securitate socială decide să respingă cererea, integral sau parțial, trebuie să comunice în scris solicitantului intenția sa, acordându-i acestuia 10 zile pentru a răspunde. Odată cu răspunsul său, solicitantul poate transmite documente care lipseau sau care servesc la susținerea argumentelor sale. Dacă solicitantul nu răspunde în termen de 10 zile lucrătoare, decizia devine definitivă, netrimițându-i-se acestuia nicio altă scrisoare – a se vedea articolul 37 din Legea nr. 34/2004, care face trimitere la Codul portughez de procedură administrativă (Código do Procedimento Administrativo).

Solicitantul poate contesta în fața instanței decizia luată de departamentul de securitate socială. În acest caz, în termen de 15 zile, solicitantul trebuie să trimită departamentului de securitate socială care a luat această decizie o cerere scrisă prin care contestă decizia. Departamentul de securitate socială poate revoca decizia. Dacă decizia nu este revocată, departamentul de securitate socială trebuie să sesizeze instanța – a se vedea articolele 26-28 din Legea nr. 34/2004.

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

Da, cererea de asistență juridică ar putea avea ca efect suspendarea termenului de prescripție.

Atunci când se depune o cerere de asistență judiciară, sub forma numirii unui consilier juridic, iar documentul care confirmă cererea respectivă se atașează la procedură, termenul de prescripție în desfășurare se întrerupe după cinci zile de la data la care s-a depus cererea de asistență juridică [articolul 33 alineatul (4) din Legea 23/2004 din 29 iulie 2004 și articolul 323 alineatele (1) și (2) din Codul civil].

Puteți consulta jurisprudența publicată pe această temă aici:

- Curtea de Apel Lisabona (Tribunal da Relação de Lisboa)

• Processo 439/11.5TTLRS.L1-4
• Processo 7637/17.7T8LSB.L1-2

- Curtea Supremă de Justiție (Supremo Tribunal de Justiça)

• Processo 31/14.3TTCBR.C3.S1

Atenționare:

Punctul de contact al Rețelei judiciare europene în materie civilă, instanțele sau alte organisme și autorități nu sunt obligate să ia în considerare informațiile cuprinse în prezenta fișă informativă. Vă recomandăm să consultați legislația în vigoare. Informațiile prezentate sunt actualizate în mod regulat, în funcție de modificările legislative și ale jurisprudenței.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;

b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

În cazul acordării ajutorului public judiciar cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru, ajutorul public judiciar încuviinţat poate include, în plus:

a) cheltuielile pentru traducerea înscrisurilor depuse de beneficiar şi care au fost solicitate de instanţă sau de autoritatea cu atribuţii jurisdicţionale în vederea soluţionării cauzei, cererile şi documentele conexe, transmise sau primite fiind scutite de formalitatea legalizării sau de orice altă formalitate echivalentă.

b) asigurarea unui interpret în procedurile în faţa instanţei/autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale;

c) cheltuielile deplasării în România, pe care beneficiarul asistenţei sau o altă persoană trebuie să o facă la cererea instanţei ori a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale ori în cazul în care legea prevede prezenţa obligatorie a uneia dintre aceste persoane.

Beneficiază şi de restituirea sumei plătite mediatorului cu titlu de onorariu, în cazul în care persoana eligibilă, care îndeplineşte condiţiile menționate la întrebarea nr. 3, face dovada că, anterior începerii procesului, a parcurs procedura de mediere a litigiului, sau dacă solicită medierea după începerea procesului, dar înainte de prima zi de înfăţişare.

Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele sus-menționate. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele privind asistența prin avocat, expert, traducător, interpret sau executor judecătoresc, nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.

(Art. 6, 7, 20 și 44 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare)

2 Ce presupune asistența juridică?

Ajutorul public judiciar reprezintă acea formă de asistenţă acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil şi garantarea accesului egal la actul de justiţie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

(Art. 1 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare)

3 Am dreptul la asistență juridică?

Poate solicita acordarea ajutorului public judiciar orice persoană fizică, în situaţia în care nu poate face faţă cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obţinerea unor consultaţii juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiţie, fără a pune în pericol întreţinerea sa ori a familiei sale.

Prin familie se înţelege soţul/soţia, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului. Se consideră membru al familiei şi persoana care are domiciliul ori reşedinţa comună şi gospodăreşte împreună cu solicitantul, copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă ai acesteia în vârstă de până la 18 ani aflaţi în întreţinerea solicitantului, precum şi copiii sau alţi descendenţi în linie dreaptă în vârstă de peste 18 ani, dar nu mai mult de 26 de ani, dacă se află în continuarea studiilor şi în întreţinerea solicitantului.

Beneficiază de ajutor public judiciar persoanele al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 500 lei. În acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avansează în întregime de către stat. Dacă venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avansează de către stat în proporţie de 50%. Sumele reprezentând limitele de venit şi limita maximă ce se poate acorda ca ajutor public judiciar se pot modifica prin hotărâre a Guvernului.

Ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România.

La stabilirea venitului se iau în calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizaţii, onorarii, rente, chirii, profit din activităţi comerciale sau dintr-o activitate independentă şi altele asemenea, precum şi sumele datorate în mod periodic, cum ar fi chiriile şi obligaţiile de întreţinere.

Ajutorul public judiciar se acordă independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege specială se prevede dreptul la asistenţă judiciară sau dreptul la asistenţă juridică gratuită, ca măsură de protecţie, în considerarea unor situaţii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor de venit, dar numai pentru apărarea sau recunoaşterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situaţia specială care a justificat recunoaşterea, prin lege, a dreptului la asistenţă judiciară sau la asistenţă juridică gratuită.

Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă faţă costurilor procesului.

(Art. 4,5, 8, 8 indice 1, 9, art. 10, art. 10 indice, art. 2, art. 2 indice 1, art.50 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare)

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Ajutorul public judiciar prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă se acordă în cauze civile, comerciale, administrative, de muncă şi asigurări sociale, precum şi în alte cauze, cu excepţia celor penale.

(Art. 3 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare)

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

În materie de asistenţă juridică , nu este reglementată o procedură specifică pentru urgenţe.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Cererile pentru acordarea ajutorului public judiciar, formulate conform prezentului capitol, se întocmesc potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă (art. 49 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare).

FORMULAR

pentru cererea de asistenţă judiciară în alt stat membru al Uniunii Europene

Instrucţiuni:

1. Înainte de completarea formularului cererii, vă rugăm să citiţi cu atenţie aceste instrucţiuni.

2. Persoana care completează cererea trebuie să ofere toate informaţiile solicitate în acest formular.

3. Orice informaţie imprecisă, inadecvată sau incompletă poate întârzia procedura soluţionării cererii dumneavoastră.

4. Includerea unor informaţii false sau incomplete în cerere poate avea consecinţe legale, iar cererea pentru asistenţă judiciară poate fi respinsă, putând fi atrasă, de asemenea, răspunderea penală.

5. Vă rugăm să ataşaţi toate documentele doveditoare.

6. Vă rugăm să luaţi la cunoştinţă că această cerere nu are efect asupra termenului de introducere a unei acţiuni în justiţie.

7. Vă rugăm să dataţi şi să semnaţi cererea.

A1. Datele personale ale solicitantului

Numele şi prenumele ......................................................

Data şi locul naşterii ...................................................

CNP ......................................................................

Adresa (domiciliul sau reşedinţa) ........................................

..........................................................................

Tel/fax/e-mail ...........................................................

A2. Dacă este cazul, datele personale ale reprezentantului legal (părinte, tutore, curator etc.) (se completează în cazul în care solicitantul este reprezentat legal)

Numele şi prenumele ......................................................

Data şi locul naşterii ...................................................

CNP ......................................................................

Adresa ...................................................................

Tel/fax/e-mail ...........................................................

A3. Dacă este cazul, datele personale ale avocatului solicitantului (se completează în cazul în care solicitantul are deja un avocat)

Numele şi prenumele ......................................................

Adresa ...................................................................

Tel/fax/e-mail ...........................................................

B. Informaţii privitoare la litigiul pentru care se solicită asistenţa judiciară

Vă rugăm ataşaţi copii ale tuturor documentelor doveditoare.

B1. Natura litigiului (divorţ, litigiu de muncă etc.)

B2. Valoarea litigiului, dacă aceasta poate fi exprimată în bani, precum şi moneda în care este exprimată valoarea litigiului

B3. Descrierea situaţiei pentru a cărei soluţionare se solicită ajutor public judiciar (incluzând instanţa competentă, termenul, probatoriul etc.)

C. Detalii privind procedura

Vă rugăm ataşaţi copii ale tuturor documentelor doveditoare.

C1. Calitatea în care sunteţi sau urmează să fiţi în proces (reclamant sau pârât)

Descrieţi obiectul pretenţiei supuse judecăţii ...........................

..........................................................................

Numele şi datele de contact ale părţii adverse ...........................

..........................................................................

C2. Dacă este cazul, motive speciale pentru soluţionarea de urgenţă a cererii

C3. Vă rugăm specificaţi ce cheltuieli ar trebui să acopere (se bifează):

_

|_| a) asistenţă avocaţială;

_

|_| b) plata expertului;

_

|_| c) plata traducătorului sau a interpretului folosit în cursul procesului;

_

|_| d) plata onorariului executorului judecătoresc;

_

|_| e) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări la plata taxelor judiciare şi/sau a cauţiunilor prevăzute de lege, inclusiv a taxelor şi cauţiunilor datorate în faza de executare silită.

C4. Vă rugăm specificaţi dacă ajutorul public judiciar este solicitat pentru a obţine:

_

|_| Asistenţă avocaţială în cadrul procedurilor extrajudiciare

_

|_| Asistenţă avocaţială înainte de începerea procesului

_

|_| Asistenţă avocaţială (consultanţă şi/sau reprezentare) în cadrul procedurilor în curs de desfăşurare. În acest caz, specificaţi:

- numărul de înregistrare

- termenele de judecată

- instanţa

- adresa instanţei

_

|_| Asistenţă avocaţială în cadrul procedurilor de introducere a unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. În acest caz, specificaţi:

- instanţa

- data hotărârii

- motivul solicitării asistenţei

- calea de atac împotriva hotărârii

_

|_| Asistenţă avocaţială în cadrul procedurii de executare silită. În acest caz, specificaţi:

- instanţa

- data pronunţării hotărârii sau a emiterii altui titlu executoriu.

C6. Specificaţi dacă aveţi orice formă de asigurare sau alte drepturi şi facilităţi care ar putea acoperi cheltuielile de judecată în tot sau în parte.

În acest caz oferiţi detalii: ............................................

..........................................................................

..........................................................................

D. Situaţia familială

________

Cu câte persoane locuiţi?           |________|

Vă rugăm specificaţi relaţiile acestora cu dumneavoastră

______________________________________________________________________________

| Numele şi   | Relaţia cu | Data naşterii| Se află această| Se află         |

| prenumele   | solicitantul| (în cazul   | persoană în   | solicitantul     |

|             |             | minorilor)   | întreţinerea   | în întreţinerea |

|             |             |             | solicitantului?| acestei persoane?|

|_____________|_____________|______________|________________|__________________|

|             |           |             |       _       |       _         |

|             |             |             |     |_|       |       |_|       |

|_____________|_____________|______________|________________|__________________|

|             |             |             |       _       |       _         |

|             |             |             |     |_|       |       |_|       |

|_____________|_____________|______________|________________|__________________|

Aveţi în întreţinere o altă persoană care nu locuieşte cu dumneavoastră?

______________________________________________________________________________

|   Numele şi prenumele |   Relaţia cu solicitantul   | Data naşterii         |

|                       |                             | (în cazul minorilor) |

|________________________|_____________________________|_______________________|

|                       |                            |                       |

|________________________|_____________________________|_______________________|

|                       |                             |                       |

|________________________|_____________________________|_______________________|

|                       |                             |                       |

|________________________|_____________________________|_______________________|

Sunteţi în întreţinerea unei persoane care nu locuieşte cu dumneavoastră?

______________________________________________________________________________

|         Numele şi prenumele         |       Relaţia cu solicitantul         |

|_____________________________________|________________________________________|

|                                     |                                       |

|_____________________________________|________________________________________|

|                                     |                                       |

|_____________________________________|________________________________________|

|                                     |                                      |

|_____________________________________|________________________________________|

E. Informaţii financiare

Vă rugăm oferiţi toate informaţiile despre dumneavoastră, partenerul de viaţă sau soţul dumneavoastră, orice persoană pe care o aveţi în întreţinere sau, după caz, în a cărei întreţinere sunteţi.

Dacă primiţi alte contribuţii financiare faţă de cele ale persoanei în a cărei întreţinere sunteţi şi care nu locuieşte cu dumneavoastră, specificaţi-le în cadrul punctului E.1 "Alte venituri".

Dacă oferiţi asistenţă financiară altei persoane decât aceleia care se află în întreţinerea dumneavoastră şi locuieşte cu dumneavoastră, vă rugăm specificaţi acest lucru în cadrul punctului E.3 "Alte cheltuieli".

Vă rugăm ataşaţi toate documentele doveditoare ale situaţiilor descrise mai sus.

Vă rugăm specificaţi moneda în care exprimaţi valorile pecuniare din tabel, dacă acestea sunt exprimate în altă monedă decât leu.

______________________________________________________________________________

|E.1. Detalii despre |I. Solicitantul|II. Soţul sau|III. Persoane|IV. Persoane |

|venitul lunar       |               |partenerul   |aflate în   |care îl au în|

|                   |               |de viaţă     |întreţinere |întreţinere |

|                   |               |             |             |pe solicitant|

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Salarii,           |               |             |             |             |

|indemnizaţii:       |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Profit din afaceri: |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Pensii:            |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Venituri:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Beneficii din partea                                                         |

|statului:                                                                     |

|______________________________________________________________________________|

|1. alocaţii:       |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|2. ajutor de şomaj |              |             |             |             |

|şi asigurări       |               |             |             |             |

|sociale:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Venituri provenite |               |             |             |             |

|din drepturile     |               |             |             |             |

|asupra unor bunuri |               |             |             |             |

|mobile sau imobile: |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Alte venituri:     |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|TOTAL:             |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

______________________________________________________________________________

|E.2. Valoarea       |I. Solicitant |II. Soţul sau|III. Persoane|IV. Persoane |

|proprietăţilor     |               |partenerul   |aflate în   |care îl au în|

|                   |               |de viaţă     |întreţinere |întreţinere |

|                   |               |             |             |pe solicitant|

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Imobilul în care   |               |             |             |             |

|locuiţi:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Alt imobil:         |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Terenuri:           |               |             |            |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Economii:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Acţiuni:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Vehicule cu motor: |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Alte bunuri:       |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|TOTAL:              |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

______________________________________________________________________________

|E.3. Cheltuieli     |I. Solicitant |II. Soţul sau|III. Persoane|IV. Persoane |

|lunare             |               |partenerul   |aflate în   |care îl au în|

|                   |               |de viaţă     |întreţinere |întreţinere |

|                   |               |             |             |pe solicitant|

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Impozite:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Contribuţii la     |               |             |             |             |

|asigurările sociale:|               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Taxe locale:       |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Cheltuieli         |              |             |             |             |

|ipotecare:         |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Chirii şi costuri   |               |            |             |             |

|pentru întreţinere: |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Cheltuieli pentru   |               |             |             |             |

|educaţie:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Cheltuieli pentru   |               |             |             |             |

|întreţinerea       |               |             |             |             |

|copiilor:           |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Rate:               |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Restituirea de     |               |             |             |             |

|împrumuturi:       |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Obligaţii legale de |               |             |             |             |

|întreţinere faţă de |              |             |             |             |

|alte persoane:     |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|Alte cheltuieli:   |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

|TOTAL:            |               |             |             |             |

|____________________|_______________|_____________|_____________|_____________|

Declar pe propria răspundere că informaţiile oferite sunt adevărate şi complete şi îmi asum obligaţia de a declara de îndată autorităţii competente să soluţioneze cererea orice schimbări survenite în situaţia mea financiară.

Locul întocmirii ..........................

Data ......................................

Semnătura .................................

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar se formulează în scris şi va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura procesului pentru care se solicită ajutorul public judiciar, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială a solicitantului şi a familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor.

Instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţilor sau informaţii scrise autorităţilor competente.

Asistența extrajudiciară se acordă de Serviciul de asistență judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, care va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura solicitării de asistență, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată.

Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.

Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente:

• adeverință din care să rezulte veniturile solicitantului și ale celorlalți membri ai familiei;
• livretul de familie și, după caz, certificatele de naștere ale copiilor;
• certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
• declarație pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul și ceilalți membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;
• declarație pe propria răspundere privind situația patrimonială a solicitantului și a familiei sale;
• declarație pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul și/sau celălalt părinte că respectiv copilul nu este încredințat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;
• dovada eliberată de autoritățile competente privind situația bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalți membri ai familiei;
• alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistență judiciară, potrivit legii.

(art. 14 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare ți art. 73 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare ).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Cererea de acordare a ajutorului public judiciar se adresează instanţei competente pentru soluţionarea cauzei în care se solicită ajutorul; în cazul ajutorului public judiciar solicitat pentru punerea în executare a unei hotărâri, cererea este de competenţa instanţei de executare. În cazul în care instanţa competentă nu se poate stabili, competentă este judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa solicitantul.

Dacă ajutorul public judiciar este solicitat într-un proces în curs, cererea sau, după caz, cererile de acordare a ajutorului public judiciar se soluţionează, dacă legea nu prevede altfel, de completul învestit cu soluţionarea cererii principale.

Ajutorul public judiciar se acordă oricând în cursul judecăţii, de la data formulării cererii de către persoana interesată, şi se menţine pe tot parcursul etapei procesuale în care a fost solicitat. Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutită de taxă de timbru.

Ajutorul public judiciar pentru exercitarea unei căi de atac se poate acorda în urma unei noi cereri. Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar în vederea exercitării unei căi de atac se adresează instanţei a cărei hotărâre se atacă, în mod obligatoriu, înăuntrul termenului pentru exercitarea căii de atac şi se soluţionează de urgenţă de un alt complet decât cel care a soluţionat cauza pe fond.

Prin introducerea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar, termenul pentru exercitarea căii de atac se întrerupe o singură dată, dacă solicitantul depune în termen de cel mult 10 zile înscrisurile doveditoare. De la data comunicării încheierii prin care s-a soluţionat cererea de ajutor public judiciar ori, după caz, cererea de reexaminare, în sensul admiterii, respectiv al respingerii, începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.

În cazul admiterii cererii de ajutor public judiciar, instanţa comunică de îndată încheierea solicitantului şi baroului de avocaţi. Baroul este obligat să desemneze în 48 de ore un avocat cu drept de a pleda în faţa instanţei de apel sau, după caz, de recurs. Data desemnării avocatului şi datele de identificare a acestuia se comunică instanţei şi solicitantului în cel mult 48 de ore. De la data desemnării avocatului începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac.

Asistența extrajudiciară se acordă de Serviciul de asistență judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenței judiciare, care va cuprinde mențiuni privind obiectul și natura solicitării de asistență, identitatea, codul numeric personal, domiciliul și starea materială ale solicitantului și ale familiei sale, atașându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia și ale familiei sale, precum și dovezi cu privire la obligațiile de întreținere sau de plată.

Cererea va fi însoțită și de o declarație pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum și cuantumul acestui ajutor.

Cererea de acordare a asistenței extrajudiciare se depune la serviciul de asistență judiciară și se soluționează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz. Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei. Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenței extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia. Contestațiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluționează de consiliul baroului, cu caracter de urgență la prima ședință a consiliului baroului.

(art. 11, 12, și 13 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare și art. 73 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare).

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.

Dacă a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripția acelei instanțe. Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuție va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară, căruia îi transmite, odată cu înștiințarea desemnării, încheierea. Decanul baroului are obligația de a comunica și beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.

Cererea de acordare a asistenței extrajudiciare se depune la serviciul de asistență judiciară de la nivelul fiecărui barou și se soluționează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz. Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei. În temeiul deciziei de acordare a asistenței extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistență judiciară al baroului. După posibilități, decanul baroului poate aproba acordarea asistenței extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistența judiciară.

(art. 15 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare și art. 71 și art. 73 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare).

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa judiciară sau asistenţa judiciară gratuită.

Dacă a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripția acelei instanțe. Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuție va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară, căruia îi transmite, odată cu înștiințarea desemnării, încheierea. Decanul baroului are obligația de a comunica și beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.

Asistenţa prin avocat poate fi şi extrajudiciară şi constă în acordarea de consultaţii, formularea de cereri, petiţii, sesizări, iniţierea altor asemenea demersuri legale, precum şi în reprezentarea în faţa unor autorităţi sau instituţii publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuţii jurisdicţionale, în vederea realizării unor drepturi sau interese legitime. Asistenţa extrajudiciară trebuie să conducă la furnizarea unor informaţii clare şi accesibile solicitantului, în conformitate cu prevederile legale în vigoare referitoare la instituţiile competente, şi, dacă este posibil, la condiţiile, termenele şi procedurile prevăzute de lege pentru recunoaşterea, acordarea sau realizarea dreptului ori interesului pretins de solicitant. Asistenţa extrajudiciară se acordă conform prevederilor Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Cererea de acordare a asistenței extrajudiciare se depune la serviciul de asistență judiciară de la nivelul fiecărui barou și se soluționează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz. Decizia se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei. Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenței extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia. Contestațiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluționează de consiliul baroului, cu caracter de urgență la prima ședință a consiliului baroului.

În temeiul deciziei de acordare a asistenței extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistență judiciară al baroului. După posibilități, decanul baroului poate aproba acordarea asistenței extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistența judiciară.

În cazul încuviinţării cererii de ajutor public judiciar, sub forma plăţii onorariului expertului, traducătorului sau interpretului, prin încheierea de încuviinţare a asistenţei se stabileşte şi onorariul provizoriu cuvenit acestora. După prestarea serviciului pentru care s-a plătit onorariul provizoriu, instanţa va stabili onorariul definitiv.

În cazul încuviinţării cererii de ajutor public judiciar sub forma plăţii onorariului executorului judecătoresc, prin încheierea de încuviinţare a asistenţei se stabileşte şi onorariul provizoriu cuvenit executorului judecătoresc, în funcţie de complexitatea dosarului la acea dată. Cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit, de îndată, camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti din circumscripţia teritorială a acelei instanţe.Colegiul director al camerei teritoriale a executorilor judecătoreşti are obligaţia de a desemna, în termen de 3 zile, un executor judecătoresc, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea. Preşedintele are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele executorului judecătoresc desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit executor judecătoresc, competent din punct de vedere teritorial.

După îndeplinirea atribuţiilor pe care legea şi statutul le prevăd în sarcina executorului judecătoresc, instanţa va stabili, la cererea executorului judecătoresc, onorariul definitiv, în funcţie de complexitatea cauzei şi de volumul activităţii desfăşurate, în limitele onorariilor stabilite potrivit legii.

În cazul încuviinţării cererii de acordare a facilităţilor la plata taxelor judiciare, prin încheiere se vor stabili fie scutirea de plată, fie, după caz, cota de reducere, termenele de plată şi cuantumul ratelor. În cazul în care taxele judiciare datorate sunt mai mari decât dublul venitului net lunar pe familie al solicitantului din luna anterioară formulării cererii de ajutor public judiciar, eşalonarea plăţii se va face astfel încât rata lunară datorată să nu depăşească jumătate din venitul net pe familie, dacă instanţa nu apreciază necesar a se acorda o altă formă de ajutor, mai favorabilă. Eşalonarea plăţii taxelor judiciare se poate face în cel mult 48 de rate lunare.

(art. 23, 24, 25, 32, 33, 34 și 35 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare și art. 71 și 73 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare).

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Ajutorul public judiciar sub forma asistenţei prin avocat se acordă conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la asistenţa judiciară sau asistenţa judiciară gratuită.

Dacă a fost încuviințată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenței prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviințare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripția acelei instanțe. Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuție va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistență judiciară, căruia îi transmite, odată cu înștiințarea desemnării, încheierea. Decanul baroului are obligația de a comunica și beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuși desemnarea unui anumit avocat, cu consimțământul acestuia, în condițiile legii.

În ceea ce privește asistența extrajudiciară, în temeiul deciziei de acordare a asistenței extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistență judiciară al baroului. După posibilități, decanul baroului poate aproba acordarea asistenței extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistența judiciară.

(art. 23 și art. 35 din Ordonanţă de Urgenţă   Nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare, și art. 71 și 73 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, cu modificările şi completările ulterioare)

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Ajutorul public judiciar se poate acorda în următoarele forme:

a) plata onorariului pentru asigurarea reprezentării, asistenţei juridice şi, după caz, a apărării, printr-un avocat numit sau ales, pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim în justiţie sau pentru prevenirea unui litigiu, denumită în continuare asistenţă prin avocat;

b) plata expertului, traducătorului sau interpretului folosit în cursul procesului, cu încuviinţarea instanţei sau a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale, dacă această plată incumbă, potrivit legii, celui ce solicită ajutorul public judiciar;

c) plata onorariului executorului judecătoresc;

d) scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită.

În cazul acordării ajutorului public judiciar cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru, ajutorul public judiciar încuviinţat poate include, în plus:

a) cheltuielile pentru traducerea înscrisurilor depuse de beneficiar şi care au fost solicitate de instanţă sau de autoritatea cu atribuţii jurisdicţionale în vederea soluţionării cauzei, cererile şi documentele conexe, transmise sau primite în conformitate cu prevederile prezentului capitol, fiind scutite de formalitatea legalizării sau de orice altă formalitate echivalentă;

b) asigurarea unui interpret în procedurile în faţa instanţei/autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale;

c) cheltuielile deplasării în România, pe care beneficiarul asistenţei sau o altă persoană trebuie să o facă la cererea instanţei ori a autorităţii cu atribuţii jurisdicţionale ori în cazul în care legea prevede prezenţa obligatorie a uneia dintre aceste persoane

Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele sus-menționate. Valoarea ajutorului public judiciar acordat, separat sau cumulat, în oricare dintre formele privind asistența prin avocat, expert, traducător, interpret sau executor judecătoresc, nu poate depăşi, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe ţară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare.

(art. 6, 7 și 44 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare).

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviinţarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părţi, dacă aceasta a căzut în pretenţiile sale. Partea căzută în pretenţii va fi obligată la plata către stat a acestor sume.

Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenţii, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia. Instanţa poate dispune însă, odată cu soluţionarea cauzei, obligarea părţii care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin comportamentul nediligent avut în timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori dacă prin hotărâre judecătorească s-a constatat că acţiunea a fost exercitată abuziv.

(art. 18 și art. 19 din Ordonanţă de Urgenţă Nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare).

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Dacă hotărârea pronunţată în cauza pentru care s-a încuviinţat ajutorul public judiciar este supusă recursului, ajutorul public judiciar acordat în etapa procesuală imediat anterioară în forma prevăzută sub forma asistenței prin avocat se extinde de drept pentru redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi pentru exercitarea şi susţinerea acestuia.

Hotărârea pronunţată cu drept de recurs, însoţită de copia încheierii de încuviinţare a ajutorului public judiciar se comunică de îndată baroului de avocaţi, în vederea verificării şi confirmării sau, dacă este cazul, desemnării unui avocat cu drept de a pleda în faţa instanţei de recurs. Pentru recurs avocatul are dreptul la onorariu distinct, stabilit, potrivit legii, de instanţa de recurs.

Dacă partea nu a beneficiat de ajutor public judiciar în etapa procesuală anterioară recursului, solicitarea ajutorului public judiciar se face în urma depunerii unei noi cereri.

De la data desemnării sau confirmării avocatului începe să curgă un nou termen pentru exercitarea căii de atac a recursului. Data desemnării avocatului şi datele de identificare a acestuia se comunică instanţei şi solicitantului în cel mult 48 de ore.

Instanţa de recurs verifică dacă se menţin condiţiile pentru ajutorul public judiciar acordat. Dacă instanţa constată că nu mai sunt îndeplinite condiţiile, dispune, prin încheiere, încetarea acestuia şi obligarea părţii la restituirea, în tot sau în parte, a cheltuielilor avansate de stat sub formă de onorariu de avocat.

(art. 13 indice 1 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare).

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dreptul la ajutor public judiciar se stinge prin moartea părţii sau prin îmbunătăţirea stării sale materiale până la un nivel care să îi permită să facă faţă costurilor procesului.

La primirea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar solicitantului i se va pune în vedere faptul că, în cazul pierderii procesului, cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi vor fi în sarcina sa, precum şi posibilitatea restituirii sumelor primite cu titlu de ajutor public judiciar în cazul în care o persoană interesată sesizează instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar și prezintă dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări.

Dacă instanţa constată că cererea de ajutor public judiciar a fost făcută cu rea-credinţă, prin ascunderea adevărului, va obliga, prin încheiere, pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor public judiciar la restituirea cu titlu de despăgubire a sumelor de care a fost scutit, precum şi la o amendă în cuantum de până la 5 ori suma pentru care a obţinut nejustificat scutirea. Împotriva încheierii se poate face numai cerere de reexaminare, putându-se solicita motivat să se revină asupra despăgubirii sau a amenzii ori să se dispună reducerea acestora. Cererea se face în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii şi se soluţionează de un alt complet, prin încheiere irevocabilă.

În situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevăzută la cap. III din prezenta ordonanţă de urgenţă.

(art. 10,art. 14, art. 17 și art. 50 indice 2 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare).

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Asupra cererii de ajutor public judiciar instanţa se pronunţă, fără citarea părţilor, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.

Ajutorul public judiciar poate fi refuzat când este solicitat abuziv, când costul său estimat este disproporţionat faţă de valoarea obiectului cauzei, precum şi atunci când acordarea ajutorului public judiciar nu se solicită pentru apărarea unui interes legitim ori se solicită pentru o acţiune care contravine ordinii publice sau celei constituţionale.

Dacă cererea pentru a cărei soluţionare se solicită ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de soluţionare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsă, dacă se dovedeşte că solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior începerii procesului să urmeze o asemenea procedură.

Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci când solicitantul pretinde despăgubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputaţiei sale, în condiţiile în care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum şi în cazul în care cererea decurge din activitatea comercială sau dintr-o activitate independentă desfăşurată de solicitant.

În cazul acordării ajutorului public judiciar cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau altor persoane care au domiciliul ori reşedinţa obişnuită pe teritoriul unui stat membru, autoritatea centrală română poate refuza transmiterea unei cereri de asistenţă juridică într-un alt stat membru dacă o astfel de cerere este vădit neîntemeiată sau excedează domeniului de aplicare al Directivei (CE) nr. 8/2003. În cazul în care cererea de asistenţă juridică este respinsă de autoritatea competentă a statului membru solicitat, autoritatea centrală română va cere solicitantului restituirea cheltuielilor de traducere.

(art. 15, 16, 45 și 46 din Ordonanţă de Urgenţă nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare).

Informaţii suplimentare

Linkuri utile:

Uniunea Naţională a Barourilor din România, http://www.unbr.ro/

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Cheltuielile cu procesul sunt, în special, cheltuielile părților și ale reprezentanților acestora, inclusiv taxele judiciare, pierderile de venituri ale părților și ale reprezentanților lor legali, cheltuielile cu colectarea probelor, cheltuielile notariale și tarifele pentru actele executate în calitate de comisar judiciar, onorariile și cheltuielile executorului în procedurile succesorale, tarifele pentru interpretariat și onorariile de reprezentare atunci când reprezentarea este realizată de un avocat.

Părțile la proces plătesc cheltuielile cu procesul pe care le suportă personal și pe cele ale reprezentanților lor. Cheltuielile comune sunt plătite de părți proporțional cu implicarea lor în cauză și în proces.

În cazul în care părților le este desemnat un avocat în vederea reprezentării, statul acoperă cheltuielile acestuia și onorariul de reprezentare.

În procedurile succesorale, onorariile și cheltuielile notariale sunt plătite de moștenitor, cu condiția ca masa succesorală să nu fie insolvabilă. Dacă există mai mulți moștenitori, aceștia plătesc respectivele cheltuieli proporțional cu valoarea netă a cotei lor succesorale. În alte cazuri, aceste cheltuieli sunt suportate de stat.

2 Ce presupune asistența juridică?

Termenul „asistență judiciară” este definit în Legea nr. 327/2005 privind acordarea de asistență judiciară persoanelor care se confruntă cu lipsuri materiale și de modificare a Legii nr. 586/2003 privind profesia juridică și a Legii nr. 455/1991 privind activitatea de tranzacționare (Legea privind tranzacționarea), astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 8/2005 („Legea privind asistența judiciară”). Secțiunea 4 alineatul (a) din Legea privind asistența judiciară conține următoarele dispoziții: „Asistență judiciară înseamnă furnizarea de servicii juridice persoanelor îndreptățite la acestea în temeiul prezentei legi cu privire la exercitarea drepturilor lor, incluzând, în special, consultanță juridică, asistență în cadrul procedurilor extrajudiciare, printre care și facilitarea soluționării litigiilor prin mediere, întocmirea de cereri adresate instanțelor, reprezentarea în cadrul procedurilor judiciare și îndeplinirea actelor în legătură cu acestea, precum și acoperirea integrală sau parțială a cheltuielilor conexe.”

Pentru mai multe informații, a se vedea site-ul web al Centrului de asistență judiciară, care este disponibil și în limba engleză.

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

Centrul de asistență judiciară oferă, de asemenea, consiliere preliminară.

Orice persoană fizică poate beneficia de consiliere preliminară. Consilierea preliminară se axează pe:

1. explicarea condițiilor în care se acordă asistență judiciară;
2. oferirea de consultanță juridică de bază;
3. evidențierea riscului de nerespectare a unui termen într-o anumită cauză;
4. acordarea de asistență pentru completarea unei cereri de asistență judiciară.

Consilierea preliminară se oferă pentru o singură speță, o singură dată și nu poate dura mai mult de o oră. Pentru oferirea unei sesiuni de consiliere preliminară, în Legea privind asistența judiciară este prevăzută o taxă de 4,50 EUR.

În condițiile prevăzute de Legea privind asistența judiciară, în cazul litigiilor de la nivel național, asistența judiciară poate fi acordată oricărei persoane fizice, în timp ce în cazul litigiilor transfrontaliere poate fi acordată numai persoanelor fizice domiciliate sau cu reședința obișnuită într-un stat membru (aceasta include toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei).

„Persoanele eligibile” sunt persoanele fizice care au dreptul la asistență judiciară acordată printr-o decizie definitivă a Centrului de asistență judiciară, după ce dovedesc că îndeplinesc condițiile prevăzute la secțiunea 6 din Legea privind asistența judiciară.

„Persoanele străine eligibile” sunt persoane fizice care îndeplinesc condițiile prevăzute în Legea privind asistența judiciară pentru dreptul la asistență judiciară într-un litigiu transfrontalier și al căror drept a fost acordat printr-o decizie definitivă a Centrului de asistență judiciară.

„Persoanele eligibile din țară” sunt persoanele fizice care au reședința permanentă sau temporară în Republica Slovacă și solicită asistență judiciară într-un alt stat membru în care instanța competentă gestionează litigiul transfrontalier.

Persoanele fizice au dreptul de a beneficia de asistență judiciară dacă îndeplinesc simultan următoarele trei condiții (aceste condiții trebuie să fie îndeplinite de către persoanele fizice în cazul litigiilor naționale; procedurile de insolvență personală nu fac obiectul acestor dispoziții):

(a) persoana fizică se confruntă cu lipsuri materiale, adică primește o alocație pentru lipsuri materiale și prestațiile aferente, venitul său nu depășește de 1,4 ori minimul de subzistență (sau nu depășește de 1,6 ori minimul de subzistență, în cazul în care se acordă asistență judiciară cu contribuția solicitantului în condițiile prevăzute de lege) și propriile mijloace financiare nu îi permit să aibă acces la servicii juridice (documentele care dovedesc nivelul veniturilor nu pot fi mai vechi de trei luni);

(b) litigiul nu este vădit neîntemeiat;

(c) valoarea obiectului litigiului depășește valoarea salariului minim prevăzut de legislația relevantă (această condiție nu se aplică în cazul litigiilor în care valoarea obiectului litigiului nu poate fi stabilită, de exemplu atunci când hotărârea care trebuie pronunțată vizează drepturile și obligațiile părintești față de minori).

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

În temeiul Legii privind asistența judiciară, aceasta se poate acorda în cauzele de drept civil, dreptul muncii și dreptul familiei, în procedurile de remitere de datorie în conformitate cu legislația specială, în procedurile în fața unei instanțe administrative și, în astfel de cazuri, inclusiv în procedurile în fața Curții Constituționale a Republicii Slovace („litigii la nivel național”).

În litigiile transfrontaliere, asistența judiciară poate fi acordată în temeiul Legii privind asistența judiciară în cauzele de drept civil, dreptul familiei, drept comercial și azil, în procedurile de expulzare administrativă, în procedurile referitoare la detenția unui resortisant al unei țări terțe, în procedurile referitoare la detenția reclamantului, în procedurile referitoare la acordarea azilului și, în astfel de cazuri, inclusiv în procedurile în fața unei instanțe administrative și în cadrul procedurilor în fața Curții Constituționale a Republicii Slovace, precum și persoanelor pentru care valabilitatea unui act de dreptul muncii a fost suspendată în conformitate cu legislația specială în procedurile privind depunerea unei cereri pentru o măsură de urgență.

Chestiunile de drept penal nu intră în sfera de competență a Centrului de asistență judiciară.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Da, în cazul în care solicitanții riscă să nu respecte un termen, aceștia pot solicita asistență judiciară provizorie Centrului de asistență judiciară odată cu depunerea cererii; solicitanții trebuie să prezinte dovezi în sensul riscului de nerespectare a unui anumit termen. Centrul de asistență judiciară ia apoi o decizie fără întârzieri nejustificate cu privire la acordarea asistenței judiciare provizorii, înainte de a lua decizia privind acordarea dreptului de asistență judiciară.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Cererile sunt disponibile pe  site-ul web al Centrului de asistență judiciară și la orice birou al Centrului de asistență judiciară.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Acestea trebuie să fie documente care să justifice informațiile furnizate în formularul de cerere și să dovedească că solicitantul se confruntă cu lipsuri materiale (documentele care dovedesc această stare nu pot fi mai vechi de trei luni).

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

La biroul Centrului de asistență judiciară cel mai apropiat de reședința permanentă, temporară sau obișnuită a solicitantului. Pentru mai multe informații, a se vedea site-ul web al Centrului de asistență judiciară.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Centrul de asistență judiciară decide dacă acordă asistență judiciară în termen de 30 de zile de la primirea cererii (60 de zile în cazul cererilor privind cauze transfrontaliere); decizia este trimisă prin scrisoare recomandată și livrată destinatarului în persoană sau este trimisă pe cale electronică cu semnătură electronică autentificată la căsuța de poștă electronică activată de solicitant.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

La invitația Centrului de asistență judiciară, solicitanții trebuie să încheie un contract de asistență judiciară direct cu Centrul sau cu un avocat desemnat și să acorde procură Centrului sau avocatului desemnat pentru actele conexe acordării asistenței judiciare, în termen de trei luni de la emiterea deciziei definitive de acordare a asistenței judiciare.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

În decizia de acordare a dreptului la asistență judiciară, Centrul de asistență judiciară desemnează un avocat, un consilier juridic din cadrul Centrului sau un mediator care să reprezinte persoana eligibilă în instanță sau în cadrul unei proceduri de mediere, atunci când este necesar pentru a-i proteja interesele.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Prin decizia sa, Centrul de asistență judiciară fie acordă dreptul deplin la asistență judiciară, fie acordă dreptul la asistență judiciară în condițiile unei contribuții de 20 % din partea solicitantului la cheltuielile cu procesul, fie refuză dreptul la aceasta.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Nu este cazul.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Da, asistența judiciară se acordă, de asemenea, pentru procedurile ordinare și extraordinare de recurs, precum și pentru procedurile de executare.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Da, asistența judiciară poate fi retrasă înainte de încheierea definitivă a procedurii. Circumstanțele în care se poate retrage asistența judiciară sunt reglementate de secțiunea 14 din Legea privind asistența judiciară.

Centrul de asistență judiciară poate decide retragerea asistenței judiciare în următoarele situații:

• în cazul în care persoana eligibilă nu cooperează cu Centrul sau cu avocatul desemnat, conform cerințelor;
• dacă, pe parcursul acordării asistenței judiciare, există modificări ale situației financiare și veniturilor persoanei eligibile, iar aceasta nu mai îndeplinește condiția prevăzută la secțiunea 6 alineatul (1) litera (a) pentru ca dreptul la asistență judiciară să continue;
• dacă persoana eligibilă nu încheie un contract cu avocatul desemnat sau nu acordă procură Centrului sau avocatului desemnat în termen de trei luni de la emiterea deciziei definitive de acordare a asistenței judiciare;
• dacă reiese că solicitantului i s-a acordat dreptul la asistență judiciară pe baza unor informații false ori incomplete sau
• dacă persoana eligibilă nu dă curs cererii menționate la secțiunea 13 alineatul (3) (și anume cererea Centrului de a i se furniza în termen de opt zile dovezi conform cărora persoana eligibilă încă îndeplinește condițiile pentru a beneficia de asistență judiciară).

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

În cazul în care procedura a fost suspendată în temeiul Codului de procedură administrativă (de exemplu, din cauza neprezentării documentelor necesare), se poate introduce o cale de atac în procedură administrativă în termen de 15 zile de la primirea deciziei.

În cazul în care procedura sau, mai precis, cererea de asistență judiciară, nu a fost acordată în temeiul Legii nr. 327/2005, astfel cum a fost modificată (de exemplu, pentru că litigiul este vădit neîntemeiat sau pentru că solicitantul nu îndeplinește criteriul referitor la venit), se poate introduce o cale de atac la o instanță administrativă sub forma unei acțiuni în contencios administrativ în termen de 15 zile de la primirea deciziei.

O decizie de refuz al acordării asistenței judiciare trebuie să conțină informațiile prevăzute în legislația specială [adică Legea nr. 71/1967 privind procedurile administrative (Codul de procedură administrativă), astfel cum a fost modificată] și trebuie să informeze solicitantul că, în cazul în care există o modificare a veniturilor sau a situației financiare, acesta poate depune din nou o cerere pentru aceeași cauză numai după șase luni de la emiterea deciziei.

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

În general, o cerere de asistență judiciară nu are ca efect suspendarea termenului de prescripție. Singura excepție o constituie termenul de introducere a acțiunii în fața unei instanțe de contencios administrativ. În cazul în care, înainte de introducerea unei acțiuni, un solicitant solicită Centrului de asistență judiciară să pună la dispoziție un avocat în temeiul unei legislații speciale, termenul pentru introducerea unei acțiuni în fața unei instanțe administrative se suspendă de la data cererii respective până la adoptarea deciziei finale cu privire la cerere.

În cazul în care există riscul de a nu respecta termenul și în cazul în care cererea nu a fost depusă în mod evident sub presiunea timpului (în ultima zi a termenului), Centrul de asistență judiciară poate decide ca dreptul la asistență judiciară în ceea ce privește un anumit act procedural (cum ar fi introducerea unei acțiuni, participarea la o audiere etc.) să fie acordat provizoriu chiar înainte de evaluarea cererii de asistență judiciară; acest lucru ar putea fi realizat chiar în mod repetat pentru diferite acte de procedură, cu condiția să fie posibil să se identifice cu precizie procedurile și drepturile care ar putea intra sub incidența termenului de prescripție și cu condiția ca documentația și probele prezentate împreună cu cererea sau specificate în cerere să permită îndeplinirea actului procedural în cauză.

În temeiul legii, Centrul poate, de asemenea, să perceapă ex post cheltuielile de judecată în cuantumul stabilit în temeiul unei legislații speciale, în cazul în care în urma evaluării condițiilor de acordare a asistenței judiciare rezultă că solicitantul nu îndeplinește aceste condiții.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Cheltuielile cu procedurile judiciare variază în funcție de natura și domeniul cauzei. Printre cheltuielile de judecată se numără, de exemplu, onorariile și cheltuielile cu asistența juridică, cheltuielile cu compensațiile acordate martorilor, precum și cu furnizarea serviciilor de interpretariat și traducere, taxele de manipulare și taxele pentru documente, colectate de autorități, precum și taxele de executare plătite statului. Taxele de asistență juridică reprezintă majoritatea cheltuielilor legate de procedurile judiciare. De regulă, fiecare parte își suportă propriile cheltuieli de judecată. Cu toate acestea, instanța poate dispune ca partea care cade în pretenții să plătească cheltuielile suportate de cealaltă parte.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența judiciară este pusă la dispoziție pe cheltuiala statului persoanelor care au nevoie de asistență specializată într-o problemă de natură legală, dar care nu pot suporta cheltuielile de procedură din cauza situației lor financiare. Asistența judiciară acoperă consultanța juridică, măsurile și reprezentarea necesare în fața instanțelor și a altor autorități, precum și scutirea de cheltuielile cu procesul. Verificarea stării materiale nu este necesară atunci când solicitantului i se pune la dispoziție consultanță juridică limitată prin telefon sau prin alte mijloace electronice de comunicare.

3 Care sunt cerințele pentru acordarea asistenței juridice?

Se pune la dispoziție asistență judiciară în cauze care intră în sfera de competență a instanțelor finlandeze persoanelor cu reședința într-o municipalitate din Finlanda și persoanelor care au domiciliul sau reședința obișnuită într-un alt stat membru al Uniunii Europene (UE) sau în Spațiul Economic European (SEE). În plus, se pune la dispoziție asistență judiciară dacă respectiva cauză se judecă în fața unei instanțe finlandeze sau dacă există motive speciale pentru acordarea sa. În cauzele desfășurate în străinătate, asistența judiciară acoperă furnizarea de consultanță juridică cu caracter general.

Asistența judiciară nu este pusă la dispoziția unei societăți sau a unei corporații. Asistența judiciară se pune la dispoziția unui antreprenor într-o problemă de afaceri, alta decât o cauză judecătorească, numai dacă există motive speciale pentru a face acest lucru.

Asistența judiciară este pusă la dispoziție la cerere, cu titlu gratuit sau contra unei sume de bani, în funcție de situația financiară a solicitantului. Situația financiară a solicitantului se evaluează în funcție de fondurile disponibile lunar (resursele disponibile) și de activele acestuia. Ca regulă generală, resursele disponibile se calculează pe baza veniturilor lunare, a cheltuielilor necesare și a răspunderii pentru obligația de întreținere a solicitantului și a soției/soțului sau concubinului/concubinei. Asistența judiciară se pune la dispoziția persoanelor ale căror resurse și active disponibile nu depășesc valoarea stabilită prin decret guvernamental. Dispoziții suplimentare privind veniturile și cheltuielile care trebuie luate în considerare, impactul răspunderii pentru obligația de întreținere asupra calculului resurselor disponibile, analiza activelor și criteriile pentru determinarea sumei deductibile a beneficiarului de asistență judiciară sunt stabilite prin decret guvernamental.

Asistența judiciară nu se pune la dispoziție dacă solicitantul are o asigurare de protecție juridică care acoperă cauza respectivă. Cu toate acestea, într-o cauză audiată de o instanță, instanța poate acorda asistență judiciară în măsura în care cheltuielile de procedură depășesc limita maximă prevăzută în polița de asigurare. În cazul în care solicitantul are dreptul la asistență judiciară fără plată pe baza situației sale financiare, se poate acorda asistență judiciară pentru acoperirea sumei deductibile menționate în polița de asigurare.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Asistența judiciară este disponibilă în cauzele audiate de o instanță, precum și în chestiuni de natură juridică care nu sunt judecate de o instanță.

Asistența judiciară nu este pusă la dispoziție în cazul în care:

1. cauza are o importanță redusă pentru solicitant;
2. ar fi în mod vădit inutil în raport cu beneficiul pentru solicitant;
3. pledarea cauzei ar constitui un abuz de procedură; sau
4. cauza are drept temei un drept cesionat și există motive să se considere că scopul cesiunii era acela de a primi asistență judiciară.

De regulă, asistența judiciară nu acoperă reprezentarea în următoarele cazuri:

1. o chestiune legată de petiții, soluționată în cadrul unui tribunal;
2. o cauză penală simplă;
3. o chestiune referitoare la impozitare sau o taxă publică; sau
4. o chestiune în care dreptul de a solicita o rectificare sau dreptul la recurs se bazează pe calitatea de membru a unei municipalități sau a unei alte corporații publice.

Chiar și atunci, un consilier juridic public poate oferi consultanță juridică și poate întocmi orice documente necesare, dacă este cazul.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Solicitantul de asistență judiciară trebuie să informeze biroul de asistență judiciară (oikeusaputoimisto) în cazul în care cauza este urgentă.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Formularul de cerere de asistență judiciară poate fi obținut de la adresa https://oikeus.fi/oikeusapu/fi/index/asiointi/lomakkeet.html.

Formularul de cerere de asistență judiciară este disponibil și la biroul de asistență judiciară. Informațiile de contact ale birourilor sunt disponibile la adresa: https://oikeus.fi/oikeusapu/fi/index/yhteystiedot.html.

Asistența judiciară poate fi solicitată și prin intermediul serviciului electronic, la adresa

https://oikeus.fi/oikeusapu/fi/index/asiointi/oikeusavunsahkoinenasiointi.html

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

În cererea de asistență judiciară, solicitantul trebuie să furnizeze informații despre situația sa financiară și cauza pentru care se solicită asistența judiciară, precum și despre asigurarea de protecție juridică (a se vedea întrebarea 6 privind formularele de cerere de asistență judiciară). La solicitarea biroului de asistență judiciară, solicitantul trebuie să furnizeze și o situație a veniturilor și cheltuielilor, precum și a activelor și pasivelor sale. Fără a aduce atingere dispozițiilor referitoare la confidențialitate, biroul de asistență judiciară are dreptul de a obține orice informații necesare pentru a stabili dacă solicitantul are dreptul la asistență judiciară pe baza situației sale financiare și dacă acesta are o asigurare de protecție juridică ce acoperă chestiunea respectivă.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Asistența judiciară poate fi solicitată de la orice birou de asistență judiciară. Informațiile de contact ale birourilor sunt disponibile la adresa: https://oikeus.fi/oikeusapu/fi/index/yhteystiedot.html.

Asistența judiciară poate fi solicitată și prin intermediul serviciului electronic, la adresa

https://oikeus.fi/oikeusapu/fi/index/asiointi/oikeusavunsahkoinenasiointi.html

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Biroul de asistență judiciară decide cu privire la acordarea asistenței judiciare. Decizia se trimite la adresa de contact comunicată de solicitant.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Pentru stabilirea dreptului la asistență judiciară, solicitantul sau reprezentantul său trebuie să contacteze biroul de asistență judiciară.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Asistența judiciară este pusă la dispoziție de consilieri juridici publici. Cu toate acestea, în cauzele care trebuie prezentate în instanță, poate fi desemnat să acorde asistență judiciară și un consilier juridic privat care a consimțit la aceasta. Numai un avocat sau un consilier juridic autorizat poate fi desemnat drept consilier juridic privat. În cazul în care beneficiarul asistenței judiciare a propus o persoană calificată pentru a-i fi consilier juridic, persoana respectivă trebuie desemnată, cu excepția cazului în care, din motive specifice, se impune altceva. În îndeplinirea sarcinii, consilierul juridic este obligat să aibă un comportament adecvat în calitate de avocat.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Asistența judiciară acoperă onorariile consilierului juridic, integral sau parțial, în funcție de fondurile și economiile disponibile ale beneficiarului. Asistența judiciară acoperă maximum 80 de ore de consultanță oferită de un consilier juridic, cu excepția cazului în care instanța decide să prelungească asistența judiciară din motive specifice. În cadrul unei proceduri extrajudiciare, plafonul de 80 de ore este absolut. Asistența judiciară acoperă, de asemenea, taxele aferente serviciilor de interpretare și de traducere, taxele pentru prezentarea de probe în instanță și costurile de obținere a probelor necesare, cum ar fi probele medicale.

În cazul în care solicitantul deține o asigurare de protecție juridică și beneficiază de asistență judiciară gratuită, statul poate plăti asigurarea de protecție juridică deductibilă. Costurile care depășesc plafonul de asigurare pot fi, de asemenea, plătite din motive speciale. Suma care trebuie plătită este indicată în decizia privind asistența judiciară.

De la instanță și de la alte autorități, beneficiarul asistenței judiciare primește gratuit documentele necesare pentru instrumentarea cauzei, copii ale actelor oficiale, notificări sau comunicări etc., comunicări în Monitorul Oficial și încercări de executare.

Un solicitant care are dreptul la asistență judiciară gratuită în funcție de fondurile sale disponibile și care nu este considerat a avea nevoie de un avocat poate fi scutit de la plata onorariilor menționate mai sus.

Statul nu plătește costurile celeilalte părți în cazul în care beneficiarul asistenței judiciare cade în pretenții.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Suma deductibilă a beneficiarului asistenței judiciare din cheltuielile cu procedurile judiciare este determinată pe baza situației sale financiare. Dacă asistența judiciară a fost asigurată de un consilier juridic public, beneficiarul asistenței judiciare trebuie să achite suma deductibilă biroului de asistență judiciară. Dacă asistența judiciară a fost asigurată de un consilier juridic privat, beneficiarul asistenței judiciare trebuie să achite suma deductibilă biroului de asistență judiciară în cauză.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Desigur. Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată necesare ale solicitantului, conform cerințelor din cauză. Suma deductibilă a beneficiarului asistenței judiciare din cheltuielile cu procedurile judiciare este determinată pe baza situației sale financiare.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dacă se constată că nu au existat condițiile preliminare pentru acordarea asistenței judiciare sau dacă circumstanțele s-au schimbat ori au încetat să existe, biroul de asistență judiciară sau instanța de judecată poate modifica decizia de acordare a asistenței judiciare sau poate decide ca acordarea acesteia să înceteze. Atunci când suma deductibilă a unui beneficiar de asistență judiciară se modifică, se ia o decizie cu privire la aplicarea retroactivă a modificării. Când se decide încetarea asistenței judiciare, se hotărăște dacă beneficiarul trebuie să despăgubească statul pentru asistența judiciară primită și se determină cuantumul respectivei despăgubiri.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Dacă asistența judiciară nu este acordată în conformitate cu cererea, solicitantul poate prezenta problema asistenței judiciare în fața unei instanțe judecătorești. Decizia biroului de asistență judiciară este însoțită de instrucțiuni privind prezentarea respectivei decizii în fața unei instanțe, în vederea reexaminării (prezentare). Reexaminarea se face în scris și se transmite biroului de asistență judiciară care a luat decizia. Biroul de asistență juridică poate, de asemenea, să își modifice decizia. În cazul în care biroul de asistență judiciară consideră că nu este necesară o modificare, acesta trimite cererea de decizie unei instanțe în vederea revizuirii. Instanța poate, de asemenea, să modifice reexaminarea biroului de asistență judiciară în detrimentul solicitantului.

17 Cererea de asistență juridică are ca efect suspendarea termenului de prescripție?

În cazul unei cereri de asistență judiciară, asistența judiciară este solicitată pentru o chestiune specifică. O cerere de asistență judiciară nu introduce o acțiune în fața unei instanțe și nici nu amână expirarea termenului de prescripție.

Informații suplimentare

În procesele penale, instanța poate numi un apărător public pentru suspect și un consilier juridic și o persoană de sprijin pentru victimă, pentru etapa de urmărire penală și pentru proces. Numai un consilier juridic public, un avocat sau, dintr-un motiv special, un consilier juridic autorizat poate fi desemnat apărător sau consilier juridic al victimei. Persoana de sprijin trebuie să fie calificată pentru îndeplinirea sarcinii. Dacă instanța îl găsește pe suspect vinovat de infracțiunea pentru care i s-a desemnat un apărător pentru etapa de urmărire penală și pentru proces, acesta este obligat să ramburseze statului sumele compensatorii plătite din fondurile de stat. Dacă suspectul îndeplinește condițiile financiare necesare pentru asistență judiciară, valoarea rambursării nu o poate depăși pe cea pusă la dispoziție prin dispozitivul asistenței judiciare.

Mai multe informații despre asistență judiciară sunt disponibile la adresa https://oikeus.fi/oikeusapu/fi/index.html.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

În Suedia, acțiunile în justiție, ca atare, sunt gratuite, cu excepția unei taxe de cerere, care este în prezent de 2 800 SEK (aproximativ 265 EUR). Pentru cauzele în care obiectul litigiului are o valoare care nu depășește 24 150 SEK (2 270 EUR), taxa de cerere este de 900 SEK (85 EUR).

Dacă vi se acordă asistență judiciară, statul va plăti taxa de cerere.

2 Ce presupune asistența juridică?

Următoarele tipuri de asistență judiciară sunt disponibile pentru litigii (cauze civile):

• consultanță
• asistență judiciară.

Ambele tipuri sunt reglementate de Legea privind asistența judiciară (1996:1619)(rättshjälpslagen).

3 Am dreptul la asistență juridică?

Consultanță

Oricine – persoane fizice, asociații, întreprinderi etc. – poate primi consultanță pentru orice problemă de natură juridică.

Se poate acorda consultanță de către un avocat sau asistent juridic din cadrul unei firme de avocatură. Aceasta poate dura până la două ore și poate fi împărțită în mai multe ședințe. Pentru consultanță se percepe un onorariu. În prezent, onorariul este de 1 802,50 SEK (aproximativ 170 EUR) pe oră. Onorariul poate fi redus la jumătate dacă beneficiarul consultanței nu dispune de fonduri suficiente. Copiii care primesc consultanță nu trebuie să plătească, de obicei, niciun onorariu. Dacă onorariul este redus, avocatul sau asistentul care a acordat consultanța va solicita restul de la stat.

Asistență judiciară

Asistența judiciară este disponibilă numai persoanelor fizice; întreprinderile, asociațiile etc. nu pot, așadar, beneficia de acest tip de asistență. Patrimoniul succesoral al unui defunct poate fi, de asemenea, eligibil pentru asistență judiciară în anumite circumstanțe. Cetățenii tuturor statelor membre ale UE au același statut ca resortisanții suedezi în ceea ce privește asistența judiciară.

Asistența judiciară se poate acorda pentru majoritatea problemelor juridice (a se vedea întrebarea 4).

Pentru a beneficia de asistență judiciară, trebuie să îndepliniți anumite condiții.

1. Trebuie să fi beneficiat de cel puțin o oră de consultanță;
2. Venitul dumneavoastră nu trebuie să depășească pragul financiar, care este în prezent de 260 000 SEK (aproximativ 24 500 EUR). Toate circumstanțele financiare ale solicitantului sunt luate în considerare la calcularea venitului.
   De exemplu, se iau în considerare cheltuielile de întreținere a copiilor, averea și datoriile.
3. Trebuie să aveți nevoie de asistență judiciară, precum și de consultanță și nu trebuie să aveți posibilitatea să satisfaceți această nevoie în alt mod.
4. Trebuie să fie considerat rezonabil ca statul să contribuie la cheltuieli, având în vedere natura și semnificația cauzei respective, valoarea obiectului litigiului și celelalte circumstanțe.
5. Dacă aveți – sau ar fi trebuit să aveți – o poliță de asigurare de protecție juridică, aceasta trebuie utilizată cu prioritate.

A se consulta ghidul digital la adresa: https://www.domstol.se/amnen/rattshjalp/behover-du-rattshjalp/har-du-ratt-till-rattshjalp/.

De asemenea, aveți la dispoziție un ghid care vă ajută să aflați dacă aveți sau nu dreptul la asistență judiciară, în funcție de mijloacele dumneavoastră financiare. A se vedea: https://www.domstol.se/amnen/rattshjalp/behover-du-rattshjalp/rakna-ut-ditt-ekonomiska-underlag/.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Consultanță

Așa cum s-a menționat la întrebarea 3, se poate acorda consultanță pentru toate problemele de natură juridică.

De exemplu, se pot acorda consultanță și informații cu privire la următoarele aspecte:

• norme privind căsătoria și alte tipuri de conviețuire;
• norme referitoare la divorț;
• contribuții de întreținere;
• testamente și legate;
• achiziții și contracte.

Asistența judiciară

Așa cum s-a menționat la întrebarea 3, asistența judiciară poate fi acordată pentru majoritatea problemelor de natură juridică, dar există unele excepții. De exemplu, asistența judiciară nu poate fi acordată pentru aspecte care ar putea implica asistența unui avocat sau al unui alt consilier din oficiu. Dacă ați fost victima unei infracțiuni, în anumite cazuri poate fi numit un „consilier al părții vătămate” (målsägandebiträde) (a se vedea Legea 1988:609 privind consilierii părții vătămate). Victima nu plătește nimic pentru acest consilier. Una dintre sarcinile acestuia este aceea de a vă ajuta în înaintarea unei acțiuni civile ca urmare a unei infracțiuni, cum ar fi o acțiune în despăgubiri. Nu vi se poate acorda și asistență judiciară dacă v-a fost desemnat un consilier al părții vătămate.

În unele cazuri, trebuie să existe motive speciale pentru acordarea asistenței judiciare. Printre exemple se numără chestiuni care trebuie tratate în străinătate sau cazuri în care valoarea creanței, în mod clar, nu va depăși 24 150 SEK (aproximativ 2 270 EUR).

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Nu există proceduri speciale în cazurile care necesită prelucrarea imediată a unei cereri de asistență judiciară. Pe de altă parte, din principiile generale ale dreptului procesual rezultă că o cauză sau o procedură trebuie soluționată cât mai repede posibil.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Administrația Națională a Instanțelor din Suedia (Domstolsverket) a elaborat un simplu formular de cerere, cu instrucțiuni pentru completarea sa. Formularul se poate obține atât de la Autoritatea de asistență judiciară (Rättshjälpsmyndigheten), cât și de la instanțe.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Așa cum s-a menționat la întrebarea 6, Administrația Națională a Instanțelor din Suedia oferă, printre altele, un formular de cerere simplu, care conține, de asemenea, instrucțiuni pentru completarea sa. Contactați pentru informații suplimentare.

Dacă o cauză sau o procedură referitoare la acțiunea respectivă în materie civilă este în curs de desfășurare în fața unei instanțe, instanța trebuie să evalueze cererea de asistență judiciară. În caz contrar, Autoritatea pentru asistență judiciară este cea care decide dacă se acordă sau nu asistența judiciară.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Autoritatea pentru asistență judiciară sau instanța care evaluează cererea dumneavoastră de asistență judiciară vă va informa în scris despre decizia luată.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Dacă vi se acordă asistență judiciară, va fi numit în același timp un avocat din oficiu. Prin urmare, trebuie să îl consultați pe acesta pentru mai multe informații.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Un avocat, un asistent juridic sau orice altă persoană potrivită poate fi numit avocat din oficiu. Dacă ați propus chiar dumneavoastră o persoană corespunzătoare, respectiva persoană trebuie să fie desemnată dacă aceasta nu va crește în mod semnificativ costurile și dacă nu există alte motive concrete pentru a nu face acest lucru.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

În cazul în care se acordă asistență judiciară, statul va suporta următoarele cheltuieli:

1. remunerarea avocatului din oficiu pentru o muncă de până la 100 de ore, cu excepția cazului în care instanța a stabilit altceva;
2. cheltuielile rezonabile pentru probele aduse unei instanțe generale, Tribunalului de muncă suedez (Arbetsdomstolen);
3. cheltuielile cu investigațiile, suportate în mod rezonabil, pentru a vă proteja drepturile, până la maximum 10 000 SEK (aproximativ 1 053 EUR);
4. cheltuielile cu medierea în conformitate cu capitolul 42 secțiunea 17 din Codul suedez de procedură judiciară (rättegångsbalken);
5. Taxe pentru cerere și servicii, precum și cheltuieli de executare.

Pe de altă parte, va trebui să suportați eventualele cheltuieli care nu sunt acoperite de asistența judiciară. Cu toate acestea, este posibil să recuperați aceste cheltuieli de la cealaltă parte dacă aveți câștig de cauză.

Dacă vi se acordă asistență judiciară, trebuie să contribuiți la cheltuieli prin plata unei taxe de asistență judiciară. Această taxă constă într-un procent din cheltuielile avocatului dumneavoastră din oficiu. Sistemul de taxe are șase niveluri, în funcție de venitul dumneavoastră; acestea sunt exprimate în categorii de venituri fixe în coroane suedeze (SEK). Procentele pentru diferite categorii variază între 2 % și 40 %. Categoria de venit în care vă încadrați și, astfel, procentul pe care va trebui să îl plătiți, se determină în funcție de resursele dumneavoastră financiare. Acestea sunt calculate în funcție de venitul dumneavoastră anual, de persoanele aflate în întreținere și de activele dumneavoastră financiare. Trebuie să plătiți taxa de asistență judiciară în mod continuu avocatului dumneavoastră din oficiu, pe măsură ce apar cheltuielile.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Dacă vi se acordă asistență judiciară, înseamnă că aveți acces la toate beneficiile acoperite de sistemul suedez de asistență judiciară (consultați întrebarea 12). În consecință, nu este posibil să primiți asistență judiciară doar pentru o anumită parte.

Pe de altă parte, pe lângă sistemul de asistență judiciară, există posibilitatea de a obține asistență financiară pentru anumite cheltuieli aferente procedurilor judiciare, și anume cheltuieli de deplasare la instanță și cheltuieli pentru un martor citat să se prezinte în instanță. Dacă sunteți parte într-o cauză sau într-o procedură și ați fost citat să vă prezentați în fața unei instanțe, puteți, prin urmare, să beneficiați de plata de către stat a cheltuielilor de deplasare și de ședere dacă se consideră oportun (consultați capitolul 11, secțiunea 6 din Codul de procedură judiciară). Dacă este necesar acest lucru având în vedere situația dumneavoastră financiară, statul poate plăti, de asemenea, o compensație unui martor pentru cheltuielile necesare de deplasare, de ședere și pentru timpul pierdut (consultați capitolul 36, secțiunea 24 din Codul de procedură judiciară). Despăgubirile pentru cheltuielile de deplasare și de ședere în legătură cu o înfățișare în instanță nu se acordă persoanelor juridice.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Da, dar compensația pentru avocatul din oficiu acoperă numai maximum 100 de ore. Dacă cele 100 de ore au fost folosite pe parcursul acțiunii în fața primei instanțe, nicio acțiune în fața unei instanțe superioare nu va fi acoperită.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Asistența judiciară trebuie să ia sfârșit în mod natural atunci când chestiunea juridică în cauză este considerată a fi încheiată. De regulă, asistența judiciară trebuie să ia sfârșit și după ce avocatul dumneavoastră din oficiu a efectuat 100 de ore de muncă. Cu toate acestea, instanța poate decide că asistența judiciară poate continua.

În unele cazuri, asistența judiciară trebuie să ia sfârșit și înaintea acestui moment. Acest lucru se întâmplă dacă, de exemplu, nu plătiți taxa de asistență judiciară sau dacă furnizați informații incorecte, iar asistența judiciară nu ar fi fost acordată dacă ar fi fost furnizate informații corecte. Un alt exemplu despre momentul în care furnizarea asistenței judiciare trebuie să se încheie mai devreme este situația în care avocatul dumneavoastră din oficiu a lucrat echivalentul a 100 de ore, iar instanța nu a decis că asistența judiciară trebuie să continue.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Da. Aveți dreptul de a ataca o decizie de neacordare a asistenței judiciare. Dacă decizia a fost luată de o instanță, aceasta ar trebui să fie atacată în același mod ca și alte decizii. Atunci când instanța vă comunică în scris decizia, aceasta va furniza, de asemenea, informații despre modalitatea de a contesta decizia. Dacă, în schimb, decizia a fost luată de Autoritatea pentru asistență judiciară, aceasta ar trebui să fie atacată la Comitetul pentru asistență judiciară (Rättshjälpsnämnden).

Informații suplimentare

Pentru informații suplimentare despre sistemul suedez de asistență judiciară și pentru a comanda formularele de cerere, vă rugăm să contactați Administrația Națională a Instanțelor din Suedia la următoarea adresă:

Administrația Națională a Instanțelor

SE-551 81 JÖNKÖPING, Suedia

https://www.domstol.se/amnen/rattshjalp/

Tel.: +46 36 15 53 00

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Costurile depind de natura exactă a cauzei. Avocații suportă costurile cu autorizarea expresă din partea clienților lor; aceste costuri includ onorariile avocaților, precum și plăți pentru costuri precum taxe judiciare și avize ale experților. Dacă au câștig de cauză, clienții pot recupera aceste costuri integral sau parțial de la partea care nu a avut câștig de cauză, însă, dacă pierd sau dacă partea care nu a avut câștig de cauză nu poate plăti, aceștia au, în cele din urmă, obligația de a plăti costurile avocatului propriu. La sfârșitul procesului instanța va decide cine trebuie să plătească cheltuielile de judecată, luând în considerare toate circumstanțele cauzei. Deși, în general, partea care pierde procesul este obligată să îi plătească părții care a câștigat procesul cheltuielile de judecată, există multe excepții de la acest principiu.

2 Ce presupune asistența juridică?

Diferitele niveluri de asistență în materie civilă sunt următoarele:

• asistență juridică, acoperind consultanța și asistența inițială cu privire la orice problemă juridică;
• asistență în instanță, care include asistență în instanță în cazul în care nu este necesară reprezentare deplină;
• mediere familială, în care un mediator independent și care are formare profesională vă ajută să ajungeți la un acord cu privire la chestiuni precum:
  • aranjamente pentru copii după despărțire (denumite în unele cazuri încredințare, reședință sau contact),
  • plata indemnizației de întreținere a copilului,
  • chestiuni financiare (de exemplu, ce să faceți cu casa, economiile, pensia, datoriile); precum și
• reprezentare în fața instanței sau a tribunalului.

Reprezentarea juridică acoperă reprezentarea juridică pentru o parte la procedură sau pentru o persoană care intenționează să inițieze o procedură. Acesta este nivelul la care vor fi probabil soluționate cauzele urgente în materie de dreptul familiei și alte cauze care pot fi finanțate public. Este disponibilă în două forme: asistență la investigare și reprezentare deplină.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Finanțarea din partea Agenției de asistență judiciară (Legal Aid Agency – LAA) este disponibilă numai pentru persoanele fizice care au o problemă juridică ce intră în domeniul de aplicare al asistenței judiciare. Nu există criterii de cetățenie sau reședință.

În general, solicitanții trebuie, de asemenea:

• să aibă un venit scăzut sau să beneficieze de anumite prestații și să aibă economii sau bunuri puține (proba necesității) și
• să arate că este rezonabil, în circumstanțele cauzei, să beneficieze de asistență judiciară (proba temeiniciei).

Proba necesității

În analizarea eligibilității pentru a obține asistență judiciară, LAA ia în considerare circumstanțele financiare ale persoanei. Atât pentru asistență juridică, cât și pentru reprezentare juridică, proba necesității include evaluarea venitului lunar brut, a venitului lunar disponibil și a capitalului disponibil.

În cazul în care primesc anumite prestații de asigurări sociale în funcție de venit, cunoscute sub numele de prestații „cu eligibilitate automată” (passporting benefits), solicitanții vor trece automat proba venitului, însă capitalul trebuie în continuare să fie evaluat.

Beneficiile „cu eligibilitate automată” (passporting benefits) includ:

• sprijinul pentru venit (IS);
• alocația în funcție de venit pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă (JSA);
• creditul universal (UC);
• elementul de credit de garanție din creditul pentru pensie (GC);
• alocația în funcție de venit pentru încadrarea în muncă și sprijin (ESA).

Dacă persoanele primesc sprijin financiar în temeiul secțiunilor 4 sau 95 din Legea din 1999 privind imigrația și azilul de la centrul de primire a solicitanților de azil (NASS), veți fi automat eligibil atât prin proba venitului, cât și prin proba capitalului, numai pentru aspecte privind activitatea controlată în materie de imigrație și azil și pentru căi de atac în fața tribunalului superior.

Proba necesității nu se aplică în unele tipuri de cauze, inclusiv:

• recursuri la tribunal în materie de sănătate mentală,
• în cazul în care copiii sunt preluați în îngrijire,
• în cauzele de răpire internațională de copii.

Proba temeiniciei

Cererile de asistență judiciară sunt, de asemenea, supuse probei temeiniciei, pentru a evalua dacă este rezonabil, în circumstanțele cauzei, ca o persoană să beneficieze de asistență judiciară.

Directorul pentru cazurile de asistență judiciară (Director of Legal Aid Casework – DLAC) analizează aspecte, cum ar fi:

• dacă rezultatul probabil este proporțional cu costul inițierii acțiunii,
• dacă acțiunea prezintă interes public mai larg,
• dacă un client plătitor privat care dispune de mijloace moderate ar fi pregătit să își cheltuie banii pe inițierea acțiunii și
• dacă, în cazul în care o persoană nu ar primi asistență judiciară, acest lucru ar constitui o încălcare a drepturilor persoanei.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

Domeniile dreptului pentru care este disponibilă asistența judiciară sunt prevăzute în Partea 1 din Anexa 1 la Legea din 2012 privind asistența judiciară, condamnarea și pedepsele impuse infractorilor.

Printre acestea se numără:

• Dreptul public al familiei privind protecția copiilor;
• Dreptul privat al familiei în cazul în care există dovezi de violență domestică sau abuz împotriva copiilor, cauze de răpire de copii, cauze de protecție în caz de căsătorie forțată și cauze în care un copil este parte la proces;
• Datoriile, în cazul în care locuința persoanei este supusă unui risc. Aceste situații includ posesia locuinței cu ipotecă, existența unor ordine de vânzare a locuinței și falimentul involuntar în cazul în care patrimoniul persoanei include locuința acesteia;
• Locuința, în cazul în care locuința persoanei este supusă unui risc sau persoana nu are locuință. Aceste situații includ posesia locuinței, evacuarea, starea proastă a locuințelor închiriate în cazul în care această stare reprezintă un risc grav pentru sănătate sau siguranță, asistența oferită persoanelor fără adăpost și cauze de comportament antisocial;
• Îngrijirea comunitară;
• Acțiunile împotriva autorităților publice;
• Sănătatea mentală și capacitatea mentală;
• Controlul judiciar;
• Nevoile educaționale speciale;
• Cererile și recursurile în materie de azil;
• Detenția migranților;
• Discriminarea;
• Neglijența clinică, în cazul în care un copil suferă o vătămare neurologică care îi provoacă un handicap grav, pe durata sarcinii, la momentul nașterii sau în perioada postnatală;
• Imigrația, în cazul în care există probleme de violență domestică, proceduri în fața Comisiei Speciale de Soluționare a Contestațiilor în materie de Imigrare sau chestiuni referitoare la traficul de persoane sau sclavie, servitute sau muncă forțată;
• Beneficiile sociale, însă numai pentru recursuri pe probleme de drept înaintate Tribunalului Superior, Curții de Apel sau Curții Supreme.

Pentru alte domenii, asistența judiciară poate fi disponibilă dacă se face proba „finanțării în cazuri excepționale”, după cum se prevede la secțiunea 10 din Legea din 2012 privind asistența judiciară, condamnarea și pedepsele impuse infractorilor.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Asistența de urgență este disponibilă pentru reprezentare urgentă în instanță, de exemplu, pentru a asigura siguranța persoanelor și/sau a copiilor împotriva violenței domestice.

Pentru cauzele în materia dreptului privat al familiei care implică violență domestică, va trebui, în general, să furnizați probe pentru a arăta că dumneavoastră vă confruntați sau copiii dumneavoastră se confruntau cu riscul de a suferi vătămare din partea unui fost partener.

Puteți solicita probe de la:

• instanțe,
• poliție,
• un comitet de evaluare multi-agenție (MARAC),
• serviciile sociale,
• un cadru medical, de exemplu, un doctor, o asistentă, moașă, psiholog sau cadru medical de teren,
• un administrator al unui refugiu,
• un serviciu de asistență pentru violența domestică,
• banca dumneavoastră, de exemplu, conturi de card de credit, documente de împrumut și extrase,
• angajatorul dumneavoastră sau furnizorul de servicii de educație sau formare,
• furnizorul oricăror prestații pe care le-ați primit.

Consilierii juridici care au un contract de asistență judiciară pot solicita reprezentare juridică de urgență pentru a acoperi orice acțiune imediată. Este încă necesar să solicitați asistență judiciară în modalitatea obișnuită pentru orice activitate continuă.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

Toți consilierii juridici, indiferent dacă au sau nu un contract de asistență judiciară, au obligația de a le spune clienților lor despre posibila disponibilitate a asistenței judiciare și trebuie să le acorde posibilitatea de a se adresa unui furnizor de asistență judiciară.

Serviciile de asistență judiciară civilă pot fi furnizate de serviciul de consultanță prin telefon pentru consiliere juridică civilă (Civil Legal Advice – CLA), avocați (solicitors and barristers) sau organizații non-profit care au un contract de agenție de asistență judiciară în domeniul relevant al dreptului. Consilierii de asistență judiciară pot fi găsiți căutând online prin intermediul instrumentului Găsește un avocat – Asociația de avocați (Find a Solicitor – The Law Society).

Clienții pot fi direcționați, de asemenea, către serviciul de consiliere prin telefon CLA pentru stabilirea inițială a domeniului de aplicare și a eligibilității financiare.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Va trebui să furnizați informații despre următoarele aspecte, atât pentru dumneavoastră, cât și pentru partenerul dumneavoastră (dacă este cazul):

• prestații – inclusiv declarații de prestații,
• venituri, economii și cheltuieli – inclusiv fluturași de salariu și extrase bancare,
• numere naționale de asigurare.

De asemenea, veți avea nevoie de copii ale dovezilor aferente cauzei dumneavoastră, de exemplu:

• documente judiciare,
• certificatul de căsătorie și certificatele de naștere (pentru cauze de dreptul familiei),
• scrisori relevante.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

Cererile sunt efectuate în numele persoanei fizice de către avocații care au un contract de asistență judiciară încheiat cu Agenția pentru asistență judiciară (Legal Aid Agency). A se vedea mai sus pentru găsirea unui avocat.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Avocatul dumneavoastră vă va spune dacă cererea de asistență judiciară a fost acceptată și dacă trebuie să plătiți o contribuție.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Avocatul dumneavoastră vă va consilia.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Dumneavoastră îl veți alege (a se vedea mai sus), însă trebuie să alegeți un avocat care are contract cu Agenția pentru asistență judiciară (Legal Aid Agency).

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

Dacă finanțarea este acordată, va acoperi toate costurile avocatului dumneavoastră, inclusiv cheltuielile, cum ar fi taxele judiciare, însă este posibil să vi se solicite să plătiți o contribuție lunară fixă, în funcție de mijloacele dumneavoastră.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

A se vedea mai sus.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Dacă nu aveți câștig de cauză într-o acțiune care nu a fost finanțată de către LAA, puteți solicita, totuși, finanțare pentru a formula recurs la o instanță superioară. Va trebui să treceți proba necesității și proba temeiniciei.

Dacă acțiunea dumneavoastră a fost finanțată de către LAA, puteți solicita modificarea certificatului de finanțare pentru a acoperi recursul. În această etapă, LAA se va asigura că acțiunea dumneavoastră îndeplinește în continuare criteriile de necesitate și temeinicie.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

Dacă veniturile și/sau capitalul dumneavoastră se majorează în perioada în care este în vigoare finanțarea pentru reprezentare juridică, trebuie să notificați imediat LAA și necesitatea dumneavoastră poate fi reevaluată. Dacă veniturile dumneavoastră scad, puteți solicita reevaluarea necesității și contribuția dumneavoastră poate fi redusă. Dacă intrați în posesia unor sume de bani, de exemplu, dacă moșteniți bani, vă vindeți locuința sau câștigați la loterie, în perioada în care cauza dumneavoastră este finanțată de către LAA, vi se poate solicita să plătiți costurile juridice în întregime sau parțial din suma respectivă de bani.

În cazul în care vi se acordă finanțare, aceasta poate fi limitată la anumite acțiuni, cum ar fi obținerea avizului unui avocat cu privire la cauza dumneavoastră și poate fi specificat ajutorul nerambursabil maxim. Va trebui să solicitați, prin intermediul avocatului dumneavoastră, dacă aveți nevoie de extinderea activității acoperite sau de majorarea costului maxim al activităților pe care le poate face avocatul dumneavoastră.

LAA poate retrage finanțarea dacă nu mai este rezonabil să o primiți, de exemplu, dacă refuzați o ofertă rezonabilă de soluționare sau dacă devine clar că acțiunea dumneavoastră are șanse mai mici de reușită decât a fost preconizat. Face aceste lucru pentru a se asigura că banii publici nu sunt irosiți într-o situație în care ar fi improbabil ca un client plătitor privat să meargă mai departe. Dacă LAA ia în considerare să vă retragă finanțarea, mai întâi, vă va acorda posibilitatea de a arăta de ce nu ar trebui să facă acest lucru și, dacă decide să retragă finanțarea, aveți dreptul de a formula contestație la un comitet independent de avocați. Dacă finanțarea este retrasă, aceasta va acoperi costurile efectuate deja de către avocații dumneavoastră.

Taxă legală

De asemenea, în cazul în care situația dumneavoastră financiară se îmbunătățește ca urmare a procedurii, este posibil să vi se solicite să rambursați costurile parțial sau integral. La sfârșitul unei cauze, LAA are obligația de a-și recupera costurile în cea mai mare măsură posibilă. În primul rând, va lua în considerare orice contribuții plătite de către dumneavoastră și orice costuri recuperate de la oponentul dumneavoastră. Ulterior, va recupera orice deficit rămas din orice bun sau sumă de bani recuperată sau conservată în cursul procedurii. Un client plătitor privat ar fi obligat să ramburseze orice costuri restante în acest mod și este echitabil ca un client finanțat să facă același lucru, dacă își poate permite. Cu toate acestea, dacă bunul respectiv este locuința dumneavoastră (sau bani puși deoparte pentru a cumpăra o locuință), atunci puteți amâna plata până data viitoare când o vindeți, cu condiția să fiți de acord să plătiți dobândă în perioada intervenită.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Un avocat/consilier care are un contract de asistență judiciară poate refuza să acționeze în numele dumneavoastră. Contractul acestuia prevede circumstanțele în care poate refuza, de exemplu, dacă există un conflict de interese sau nu are capacitatea necesară. Acesta trebuie să vă spună că nu preia cazul, iar această decizie nu poate fi contestată.

În cazul în care cererea dumneavoastră este refuzată din motive de temeinicie, LAA vă va informa cu privire la decizia sa și vă va da o explicație. După aceea, aveți la dispoziție 14 zile în care să formulați o contestație. Contestația va fi revizuită mai întâi la nivel intern. Dacă, după examinarea contestației, LAA consideră că sunt îndeplinite criteriile pentru obținerea asistenței judiciare și anulează decizia, cererea/modificarea va fi acordată și va fi emis un certificat de asistență judiciară/certificat modificat.

Dacă LAA consideră că nu sunt îndeplinite criteriile pentru obținerea asistenței judiciare și menține decizia, dumneavoastră și avocatul dumneavoastră veți fi informați cu privire la motivul acestui lucru și dacă aveți dreptul de a face o altă contestație la un arbitru independent în materie de finanțare (Independent Funding Adjudicator – IFA).

În cazul în care contestația este trimisă la un IFA, acesta va adopta o decizie/recomandare pe baza informațiilor furnizate în sprijinul contestației și pe baza reglementărilor existente cu privire la asistența judiciară. IFA vă poate contacta, dacă este cazul.

Informații suplimentare

Mai multe informații privind asistența judiciară sunt disponibile la adresa Gov.uk.

1 Care sunt costurile unui proces și cine ar trebui să le suporte în mod normal?

Costurile depind de natura cauzei. Costurile pot include onorariile avocatului care acționează pentru persoana beneficiară a asistenței judiciare (persoana asistată), împreună cu cheltuieli precum taxe judiciare și onorarii pentru avizele experților.

La sfârșitul procesului instanța va decide ce parte trebuie să plătească cheltuielile de judecată. În general, partea care are câștig de cauză este obligată să plătească costurile părții care cade în pretenții, deși există multe excepții de la acest principiu. Dacă persoana asistată cade în pretenții sau dacă cealaltă parte este obligată să plătească costurile, însă nu face acest lucru, atunci persoana asistată va avea datoria de a-și plăti propriile costuri.

2 Ce presupune asistența juridică?

Asistența juridică finanțată din fonduri publice (asistența judiciară) permite persoanelor să acționeze în urmărirea sau apărarea drepturilor lor sau să achite contravaloarea serviciilor de reprezentare în cazul în care nu își permit să acopere aceste cheltuieli din resurse proprii. Asistența judiciară în Scoția este administrată de Consiliul scoțian pentru asistență judiciară (Scottish Legal Aid Board – SLAB), care este un organism public neministerial finanțat de Guvernul Scoției.

Există trei tipuri de asistență juridică:

• Consiliere și asistență în materie civilă: Consiliere orală sau scrisă privind aplicarea dreptului scoțian în orice circumstanțe specifice care au apărut în legătură cu persoana care solicită consilierea. Este furnizată de către un avocat și, dacă este cazul, de către un consilier.
• Consiliere prin intermediul reprezentării (Advice by way of representation - ABWOR): O categorie de consiliere și asistență care permite reprezentarea de către un avocat sau, dacă este cazul, de către un consilier în proceduri civile în instanțe și tribunale desemnate din Scoția.
• Asistență judiciară în materie civilă: Un sistem separat care permite reprezentarea de către un avocat sau, dacă este cazul, de către un consilier în proceduri civile în alte instanțe și tribunale desemnate din Scoția.

3 Am dreptul la asistență juridică?

Criteriile de eligibilitate pentru persoanele care apelează la asistența judiciară în materie civilă sunt consecvente și transparente, cererile fiind examinate prin intermediul unor teste statutare. Primele două teste vizează conținutul juridic al cererii. Trebuie să se demonstreze că există un temei juridic (așa-numita „cauză probabilă”) pentru cauza în care se solicită asistență judiciară și că este rezonabil să se utilizeze fonduri publice pentru sprijinirea cauzei. Al treilea test vizează circumstanțele financiare ale solicitantului.

Consilierea și asistența pot fi acordate de către un avocat dacă este convins că solicitantul este eligibil din punct de vedere financiar și subiectul pentru care solicită consiliere ține de dreptul scoțian. Un avocat poate furniza consiliere și asistență până la un anumit nivel al cheltuielilor. Orice activitate care va depăși nivelul inițial al cheltuielilor, precum și orice activitate care necesită reprezentare, trebuie să aibă aprobarea prealabilă a SLAB.

Nu există cerința ca persoana respectivă să aibă reședința în Scoția atunci când solicită asistență judiciară în temeiul Legii din 1986 (Scoția) privind asistența judiciară. Consilierea și asistența sunt disponibile pentru aspecte care țin de dreptul scoțian (inclusiv dreptul Regatului Unit aplicabil în Scoția). Asistența judiciară este disponibilă pentru proceduri introduse în fața instanțelor scoțiene.

4 Poate fi obținută asistență juridică pentru toate litigiile?

A se vedea întrebarea 2 de mai sus.

Consilierea și asistența în materie civilă sunt disponibile cu privire la aspecte care implică aplicarea dreptului scoțian.

ABWOR este disponibilă pentru proceduri civile în mai multe instanțe și tribunale care sunt desemnate în legislație. Printre acestea se numără tribunalele de apel în materie de imigrație și în materie de ocupare a forței de muncă.

Asistența judiciară în materie civilă este disponibilă pentru proceduri civile în mai multe alte instanțe și tribunale care sunt desemnate în legislație. Printre acestea se numără Sheriff Court și Court of Session, care sunt instanțe principale în Scoția în materie civilă. Asistența judiciară este, de asemenea, disponibilă pentru mai multe tribunale, cum ar fi tribunalele comisarilor de securitate socială (Social Security Commissioners) și tribunalele de apel în materie de ocuparea forței de muncă (Employment Appeal Tribunals).

Asistența judiciară în materie civilă nu poate fi acordată pentru proceduri referitoare în întregime sau parțial la defăimare, petiții privind alegerile, cereri de divorț simplificate în Court of Session sau Sheriff Court și petiții înaintate de un debitor pentru sechestrul patrimoniului său. Aceasta nu poate fi pusă la dispoziție pentru cauze în instanța care soluționează cererile cu valoare redusă (respectiv, în cazul în care valoarea unei cereri este mai mică de 3 000 GBP, cu excepția cazului în care cererea implică o vătămare corporală).

Cu toate acestea, avocatul dumneavoastră vă poate consilia cu privire la aceste aspecte în cadrul activității de consiliere și asistență.

5 Există o procedură specifică pentru urgențe?

Un avocat poate întreprinde anumite acțiuni de urgență specială în cadrul procedurilor pentru a proteja poziția unui solicitant înainte de soluționarea unei cereri de asistență judiciară în materie civilă de către SLAB.

6 De unde pot obține formularul de cerere privind asistența juridică?

SLAB acceptă numai cereri care sunt depuse de un avocat, acționând în numele unui solicitant.

7 Ce documente trebuie depuse cu formularul de cerere privind asistența juridică?

Avocatul dumneavoastră vă va consilia cu privire la documentele care sunt necesare în legătură cu evaluarea eligibilității financiare și a temeiului cauzei dumneavoastră.

8 Unde trebuie depusă cererea de asistență juridică?

SLAB acceptă numai cereri care sunt depuse de un avocat, acționând în numele unui solicitant, nu cereri directe ale solicitanților.

Dacă nu puteți găsi un avocat care să vă reprezinte, Asociația de avocați din Scoția pune la dispoziție un instrument de localizare a avocaților pe site-ul său web. Acest instrument oferă posibilitatea de a căuta un avocat înregistrat să furnizeze asistență judiciară. Puteți apela, de asemenea, Asociația de avocați la numărul de telefon 0131 226 7411.

9 Cum pot afla dacă am dreptul la asistență juridică?

Avocatul dumneavoastră vă va spune dacă sunteți eligibil să primiți consiliere și asistență judiciară.

Pentru asistența judiciară, avocatul va solicita acest lucru în numele dumneavoastră, iar SLAB vă va scrie amândurora după evaluarea cererii de asistență judiciară în materie civilă. SLAB are, de asemenea, mai multe instrumente de estimare a eligibilității pe site-ul său web care să vă ajute să înțelegeți la ce puteți avea dreptul.

10 Ce ar trebui să fac în cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică?

Avocatul dumneavoastră vă va consilia cu privire la direcția de acțiune corespunzătoare.

11 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi asistență juridică, cine îmi va alege avocatul?

Trebuie să consultați un avocat înainte de a putea solicita consiliere și sprijin sau asistență judiciară.

Dacă nu puteți găsi un avocat care să vă reprezinte, Asociația de avocați din Scoția pune la dispoziție un instrument de localizare a avocaților pe site-ul său web. Acest instrument oferă posibilitatea de a căuta un avocat înregistrat să furnizeze asistență judiciară. Puteți apela, de asemenea, Asociația de avocați la numărul de telefon 0131 226 7411.

Alternativ, SLAB oferă informații privind cei mai apropiați avocați care oferă ajutor prin intermediul asistenței judiciare sau alți furnizori de consiliere finanțați de Consiliu. În materie civilă, este posibilă căutarea în funcție de tipul cauzei. Chiar dacă o firmă este înregistrată pentru activități de asistență judiciară, aceasta nu este obligată să ofere servicii oricărui client sau să se ofere să preia o cauză cu asistență judiciară.

12 Asistența judiciară acoperă toate cheltuielile de judecată?

A se vedea întrebarea 1 de mai sus.

Asistența judiciară acoperă numai costurile propriului dumneavoastră avocat și alte cheltuieli aferente cauzei dumneavoastră, cum ar fi taxe judiciare și onorarii pentru avize ale experților. Asistența judiciară nu acoperă costurile celeilalte părți.

Dacă sunteți eligibil pentru asistență judiciară, vi se poate solicita să plătiți o contribuție la cheltuielile de judecată ale cauzei. Nivelul contribuției datorate se bazează pe circumstanțele dumneavoastră financiare.

13 În cazul în care îndeplinesc condițiile pentru a primi doar asistență juridică parțială, cine va suporta restul costurilor?

Dacă aveți dreptul la o acordare limitată a asistenței judiciare, trebuie să plătiți restul cheltuielilor de judecată ale cauzei. Dacă trebuie să plătiți o contribuție, suma va depinde de venitul dumneavoastră disponibil, de economii și de bunurile deținute. SLAB măsoară veniturile de la data cererii și capitalul (economiile și bunurile de valoare pe care le dețineți) pe întreaga perioadă de desfășurare a cauzei dumneavoastră.

14 Asistența juridică acoperă, de asemenea, cheltuielile legate de căile de atac?

Certificatul de asistență judiciară inițial nu acoperă recursul împotriva rezultatului cauzei. Este necesară o nouă cerere de asistență judiciară, iar SLAB trebuie să fie convins că testele statutare sunt îndeplinite în legătură cu recursul.

15 Asistența juridică poate fi retrasă înainte de încheierea procesului (sau chiar revocată după proces)?

SLAB poate suspenda asistența judiciară din diferite motive, cum ar fi în cazul în care avocatul nu răspunde unei cereri de informații suplimentare și, câteodată, face acest lucru. În conformitate cu criteriile de eligibilitate prevăzute prin lege, SLAB trebuie să ia în considerare evaluarea continuă a finanțelor unei persoane și să analizeze dacă acordarea asistenței judiciare este în continuare rezonabilă. Testul privind caracterul rezonabil include cerința potrivit căreia este de așteptat ca persoana care beneficiază de asistența judiciară să respecte hotărârile judecătorești.

Asistența judiciară poate înceta, de asemenea, în cazul în care persoana asistată a furnizat informații false sau nu a dezvăluit informații semnificative iar, în acele circumstanțe, SLAB poate solicita și recuperarea oricăror sume de bani pe care le-a plătit.

16 Pot contesta decizia prin care mi s-a refuzat cererea de asistență juridică?

Dacă asistența judiciară a unei persoane a fost respinsă, SLAB furnizează motivul(ele) respingerii. O persoană fizică poate solicita revizuirea cauzei, în special în cazul în care s-au modificat circumstanțele. Un caz individual poate fi discutat cu SLAB prin e-mail (general@slab.org.uk) sau prin telefon. Numărul de telefon (0131 226 7061) este disponibil de luni până vineri, între orele 08.30-17.00.