Notificarea sau comunicarea documentelor: transmiterea oficială a documentelor

Ungaria
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Ce înseamnă conceptul juridic de „comunicare sau notificare a actelor judiciare” în termeni practici? De ce există norme specifice privind „comunicarea sau notificarea actelor judiciare”?

În temeiul Legii din 2016 privind Codul de procedură civilă (denumită în continuare „Codul de procedură civilă”), cu excepția cazului în care se prevede altfel prin lege, documentele care provin de la instanțele judecătorești i se notifică destinatarului prin poștă, în conformitate cu legislația privind notificarea sau comunicarea actelor oficiale. De asemenea, destinatarul poate să primească la grefa instanței documentele care îi sunt adresate, pe baza prezentării unui act de identitate. În cazul în care se prevede posibilitatea sau obligația comunicării electronice a documentelor, acestea sunt notificate sau comunicate prin mijloace electronice.

A se vedea, de asemenea, secțiunea privind prelucrarea automată.

Scopul notificării documentelor oficiale este de a informa destinatarii cu privire la conținutul documentelor, dar într-un mod care să le permită, de asemenea, expeditorilor să dovedească faptul că documentele le-au fost transmise destinatarilor. Trebui să se poată face dovada documentului în sine, a datei sale și a rezultatului notificării sau comunicării. Documentele oficiale pot fi trimise prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în special pentru acest tip de serviciu.

2 Care acte judiciare trebuie comunicate sau notificate în mod oficial

În temeiul Legii CLIX din 2012 privind serviciile poștale („Legea privind serviciile poștale”), documentele care trebuie notificate în mod oficial sunt cele în cazul cărora trimiterea/notificarea (tentativa de trimitere/notificare) sau data la care se face trimiterea/notificarea are consecințe juridice prin lege, cele care oferă baza pentru calcularea termenelor legale sau cele clasificate prin lege ca documente oficiale.

În temeiul Codului de procedură civilă, în acțiunile civile se notifică următoarele documente următoarelor persoane:

- hotărârile și ordonanțele judecătorești - părților;

- deciziile luate în cadrul procesului - părții care nu a fost citată în mod corespunzător la proces;

- anumite decizii prevăzute în Codul de procedură civilă, luate în cadrul procesului - părții care nu s-a prezentat la proces;

- deciziile luate în cadrul procesului - părții vizate de respectiva decizie;

- toate deciziile luate în cursul procedurii - persoanei în interesul căreia au fost inițiate procedurile de către procuror sau de către persoana autorizată să introducă o acțiune.

3 Cine este responsabil de comunicarea sau notificarea unui act judiciar?

Instanța și furnizorul de servicii poștale sunt responsabili de notificarea sau comunicarea actelor, în conformitate cu legislația aplicabilă acestora.

4 Informații legate de adresa destinatarului

4.1 În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, în cazul în care destinatarul nu mai locuiește la adresa cunoscută de autoritatea solicitantă, autoritatea solicitată din acest stat membru încearcă, din proprie inițiativă, să determine locul în care se găsește destinatarul actelor judiciare care trebuie notificate sau comunicate?

Nu există o astfel de obligație, dar nu este exclusă, de exemplu, posibilitatea ca instanța să verifice adresa actuală a societății introduse în registrul comerțului și să asigure serviciul în acest sens.

4.2 În acest stat membru, autoritățile judiciare străine și/sau părțile la procedurile judiciare au acces la registre sau servicii care să le permită să afle adresa actuală a persoanei în cauză? Dacă da, ce registre sau servicii sunt disponibile și ce procedură trebuie urmată? Ce taxă, dacă este cazul, trebuie plătită?

Adresa de domiciliu a persoanelor fizice:

În Ungaria, registrul central al adreselor rezidențiale este ținut de Biroul secretarului de stat adjunct însărcinat cu ținerea registrului din cadrul Ministerului de Interne (Belügyminisztérium Nyilvántartások Vezetéért Flelős Helytes Államtitkársága, prescurtat „BM NYHÁT”) http://nyilvantarto.hu/hu/adatszolgaltatas_szemelyi. Prin consultarea acestui registru se poate obține adresa unei peroane fizice identificate în mod individual. Cererile de consultare a registrului pot fi depuse de persoane fizice sau juridice sau de entități fără personalitate juridică, cu condiția să își justifice cererea și să ofere temeiul juridic al utilizării datelor.

Cererea poate fi depusă personal la orice birou districtual sau în străinătate, la reprezentanța diplomatică maghiară în a cărei rază teritorială se află adresa rezidențială străină.

O cerere scrisă poate fi depusă personal la orice birou districtual. Dacă datele solicitate nu sunt disponibile la biroul districtual, atunci

- cererile autorităților publice și cererile de obținere a datelor formulate de către autoritățile publice se pot depune la BM NYHÁT, Departamentul pentru evidența și gestionarea populației, secția de asistență juridică internă (BM NYHÁT Személyi Nyilvántartási és Igazgatási Főosztály Belföldi Jogsegélyügyek Osztály), adresa poștală: H-1476 Budapest, Pf. 281.;

- toate celelalte cereri ale solicitanților, care nu se încadrează în categoriile de mai sus (de exemplu, persoane fizice, societăți etc.) se pot depune la Departamentul pentru relații personale și supravegherea documentelor (BM NYHÁT Személyes Ügyfélszolgálati és Okmányügyeleti Főosztály), adresă poștală: H-1553 Budapest, Pf. 78.

O cerere scrisă poate fi depusă în străinătate la reprezentanța diplomatică maghiară în a cărei rază teritorială se află adresa în cauză.

Cererea trebuie să conțină următoarele:

• datele solicitantului sau reprezentantul acestuia: nume, adresă, birou sau sediu;

• enumerarea exactă a datelor solicitate;

• scopul în care vor fi utilizate datele;

• datele de identificare necesare pentru a identifica persoana care face obiectul cererii (nume, locul și data nașterii, numele mamei) sau numele și adresa rezidențială cunoscută de solicitant (numele localității, strada, numărul locuinței).

Documentele care trebuie depuse împreună cu cererea:

• documentul care justifică temeiul juridic al utilizării datelor.

• reprezentantul autorizat trebuie să prezinte o procură, cu excepția cazului în care este deja înscris în registrul mandatelor (rendelkezési nyilvántartás). Procura trebuie încheiată sub forma unui act autentic, a unui document sub semnătură privată autentificat, sau a unui proces-verbal.
Cu excepția cazului în care procura prevede altfel, aceasta include toate declarațiile și actele aferente procedurii.

Dacă există suspiciuni în legătură cu autenticitatea sau conținutul unui act oficial emis în străinătate, autoritatea îi va cere solicitantului să prezinte documentul emis în străinătate cu apostilă.
Dacă solicitantul prezintă traducerea autorizată în maghiară a unui document emis într-o altă limbă, autoritatea va accepta documentul pe baza traducerii.

Procedura face obiectul unei taxe administrative:

• pentru furnizarea de date referitoare la 1-5 persoane: 3 500 HUF;

• pentru furnizarea de date referitoare la mai mult de 5 persoane: numărul de persoane vizate se înmulțește cu 730 HUF.

În cazul cererilor depuse din străinătate sau prin intermediul reprezentanțelor diplomatice maghiare acreditată în țara de reședință a solicitantului, taxa trebuie plătită ulterior sub forma unei taxe consulare, la reprezentanța maghiară competentă.

Societăți:

În cazul societăților, cele mai importante informații din registrul comerțului, inclusiv adresa, sunt disponibile gratuit la următorul site internet, în limba maghiară: https://www.e-cegjegyzek.hu/

4.3 Cum tratează autoritățile din acest stat membru o solicitare trimisă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială și care vizează găsirea adresei actuale a unei persoane?

În regulament nu se prevede clar dacă cererile destinate căutării de adrese rezidențiale se încadrează în domeniul său de aplicare. Prin urmare, instanța trebuie să decidă dacă va da curs unor astfel de cereri. Oricum, instanțele maghiare pot solicita detalii privind adresele de la BM NYHÁT și, prin urmare, soluționarea unei astfel de solicitări de asistență juridică nu este exclusă în practică.

5 În practică, care este modalitatea obișnuită de comunicare sau notificare a actului judiciar? Există metode alternative la care se poate recurge (altele decât notificările sau comunicările indirecte menționate la punctul 7 de mai jos)?

În temeiul Decretului guvernamental nr. 335/2012 din 4 decembrie 2012 de stabilire a modalităților de prestare a serviciilor poștale și a notificării documentelor oficiale (denumit în continuare „Decretul guvernamental nr. 335/2012”), furnizorul de servicii poștale notifică documentele oficiale trimise cu confirmare de primire, transmițându-le personal destinatarului sau unui alt destinatar autorizat.

În cazul în care destinatarul este o persoană fizică și nu este prezent în momentul tentativei de livrare, actul trebuie să fie notificat în primul rând reprezentantul destinatarului în acel loc. În cazul în care, la momentul tentativei de livrare, atât destinatarul, cât și reprezentantul acestuia sunt absenți, în conformitate cu declarația destinatarului înlocuitor, actul poate fi notificat destinatarului înlocuitor prezent.

În cazul unei organizații, persoana care are dreptul de a primi documentele este reprezentantul organizației.

Un angajat care nu are calitatea de reprezentant al organizației poate fi considerat de către furnizorul de servicii poștale ca fiind îndreptățit să primească corespondența în calitate de destinatar ocazional.

Furnizorul de servicii efectuează notificarea poștală prin intermediul organizației care operează la locul indicat în adresă (notificare indirectă), dacă adresa, locul de reședință sau locul de muncă al destinatarului este una din următoarele: Forțele armate de apărare ale Ungariei, Serviciul de Informații Militare, o agenție de aplicare a legii, o instituție de justiție penală, un centru de detenție pentru tineri, un centru de asistență medicală sau socială, un hotel, un hostel, o pensiune pentru sau o stațiune de vacanță pentru lucrători.

În temeiul Decretului guvernamental nr. 335/2012, furnizorul de servicii face două încercări de notificare poștală a unui document oficial. Dacă prima încercare de notificare eșuează deoarece destinatarul sau destinatarul autorizat nu este prezent la adresă, furnizorul de servicii lasă un aviz poștal, iar documentul oficial va putea fi ridicat din punctul de livrare indicat în aviz; o a doua încercare de notificare se va face după cinci zile lucrătoare. În cazul în care și cea de a doua tentativă de notificare eșuează, prestatorul de servicii lasă din nou un aviz pentru destinatar iar documentul oficial va putea fi ridicat din punctul de livrare indicat în aviz în termen de cinci zile lucrătoare de la data celei de a doua tentative de notificare. În așteptarea celei de-a doua încercări de notificare, documentul oficial poate fi ridicat de la punctul de livrare indicat, pe baza prezentării unui act de identitate. În cazul în care documentul oficial nu este eliberat în termenul indicat în cel de al doilea aviz, în următoarea zi lucrătoare prestatorul de servicii returnează documentul oficial cu indicația „neridicat”.

În acest caz, în conformitate cu Codul de procedură civilă, documentul trebuie considerat ca fiind notificat în a cincea zi lucrătoare de la data celei de a doua încercări de notificare, cu excepția cazului în care se dovedește contrariul. Notificarea nu este considerată legală dacă documentul a fost notificat unui alte persoane decât destinatarul, iar această persoană era partea adversă sau reprezentantul acesteia în cadrul procedurii judiciare. În cazul notificării unui act de sesizare a instanței sau a unei decizii de fond prin care se finalizează judecata, instanța notifică destinatarul în termen de opt zile lucrătoare. Dacă este disponibilă o adresă de e-mail, notificarea trebuie trimisă și prin e-mail.

Destinatarul poate, de asemenea, să ridice de la grefă documentele care îi sunt adresate, pe baza prezentării unui act de identitate.

Legea LIII din 1994 privind procedurile de executare („Legea LIII din 1994” ) reglementează notificarea sau comunicarea prin intermediul unui executor judecătoresc ca metodă alternativă de notificare permisă în cazul deciziilor de fond care constituie temeiul executării, atunci când prezumția de notificare sau comunicare a intrat în vigoare, iar partea care are dreptul să prezinte cererea de executare a solicitat în mod explicit acest lucru și a plătit un avans pentru costuri. În temeiul Legii LIII din 1994, executorul judecătoresc poate, de asemenea, să notifice în persoană documentele de executare, în conformitate cu legislația specifică. În cazul în care procedura eșuează, documentele pot fi notificate în cadrul unei noi proceduri, în conformitate cu normele generale aplicabile notificării sau comunicării documentelor oficiale.

Codul de procedură civilă și Legea L din 2009 privind procedura de somație de plată prevăd și alte cazuri în care se poate aplica notificarea sau notificarea prin intermediul unui executor judecătoresc.

În plus față de cele de mai sus, în cazurile prevăzute de lege, notificarea poate fi efectuată de entități speciale, de exemplu prin intermediul unor membri ai personalului instanțelor (transmiterea citațiilor la procesele civile, în caz de urgență).

6 Este permisă, în cadrul unei proceduri civile, notificarea sau comunicarea pe cale electronică a actelor (notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin mijloace de comunicare electronică la distanță, de exemplu, prin e-mail, prin aplicații internet securizate, prin fax, prin SMS etc.)? Dacă da, pentru ce categorii de proceduri este prevăzută această metodă? Există restricții în ceea ce privește disponibilitatea/accesul la această metodă de notificare sau comunicare a actelor judiciare în funcție de destinatar (practician în domeniul dreptului, persoană juridică, societate comercială sau un alt actor economic etc.)?

În temeiul Codului de procedură civilă, se face o distincție între comunicațiile electronice obligatorii și cele opționale.

În temeiul Legii CCXXII din 2015 privind normele generale aplicabile procedurilor electronice (denumită în continuare „ Legea CCXXII din 2015”), persoanele care au obligația legală de a utiliza comunicațiile electronice (de exemplu, reprezentanții legali și societățile) trebuie să depună toate cererile la instanță numai prin mijloace electronice, în modul prevăzut în Legea CCXXII din 2015 și în normele metodologice aferente. Instanța, de asemenea, notifică documente prin mijloace electronice.

Părțile care nu sunt obligate să utilizeze comunicarea electronică sau reprezentanții acestora - în cazul în care nu sunt reprezentanți legali, pot, cu excepțiile prevăzute în Codul de procedură civilă - să depună toate documentele pe cale electronică, dacă doresc acest lucru, în conformitate cu dispozițiile Legii CCXXII din 2015 și cu normele metodologice aferente. Dacă o parte sau reprezentantul acesteia aleg să comunice prin mijloace electronice, instanța îi va notifica toate documentele aferente procedurii în cauză prin mijloace electronice.

Dacă se optează pentru comunicarea prin mijloace electronice, se asigură contactul permanent cu instanța prin sistemul de servicii electronice. Părții care optează pentru comunicarea prin mijloace electronice i se confirmă dacă transmiterea documentelor respectă cerințele în materie de IT.

Serviciul de livrare securizat garantează, printre altele, că expeditorul va primi confirmarea primirii mesajelor sale sau a imposibilității de livrare. Prestatorul de servicii trebuie să îi trimită imediat expeditorului, la adresa de e-mail furnizată, un certificat cu informații privind trimiterea documentului.

Pentru documentele trimise prin servicii de livrare securizate ar trebui să se acorde cinci zile lucrătoare pentru primire, cu excepția cazului în care legea prevede altfel. În cazul în care destinatarul nu acceptă livrarea corespondenței în termenul respectiv, dar nici nu refuză livrarea, o a doua notificare îi este trimisă în prima zi lucrătoare care urmează perioadei de cinci zile lucrătoare.

De la introducerea comunicării electronice în dreptul procedural, dispozițiile Codului de procedură civilă referitoare la prezumția de trimitere (detaliată mai jos) se aplică nu numai livrării prin poștă, ci tuturor mijloacelor legale de comunicare a documentelor, inclusiv celor electronice.

În cazuri urgente, cererile de chemare în judecată pot fi trimise prin e-mail chiar și în absența unei comunicări electronice anterioare.

7 Notificări sau comunicări „indirecte”

7.1 Permite legislația acestui stat membru utilizarea altor metode de notificare sau comunicare în cazul în care nu a fost posibilă notificarea sau comunicarea actelor judiciare către destinatar (de exemplu, notificarea la adresa personală, la executorul judecătoresc, prin intermediul serviciilor de curierat sau prin afișare)?

În temeiul Codului de procedură civilă, în cazul în care locul de reședință al părții nu este cunoscut și documentul nu poate fi trimis prin mijloace electronice, sau dacă partea are reședința într-un stat care nu furnizează asistență juridică pentru notificare sau comunicare ori dacă există alte obstacole care împiedică notificarea sau comunicarea sau dacă legea prevede acest lucru, notificarea sau comunicarea trebuie să fie efectuată prin afișe publicitare. Ca regulă generală, instanța poate efectua notificarea prin afișe publicitare la cererea părții, cu condiția să existe motive justificate în acest sens.

Afișarea se face timp de cincisprezece zile pe site-ul central al instanțelor, pe panoul de afișaj al instanței și al primăriei sau al consiliului local de la ultimul loc de reședință al părții. Dacă este disponibilă adresa de e-mail a părții, conținutul afișului trebuie trimis și prin e-mail.

7.2 În cazul în care se aplică alte metode, în ce moment se consideră că au fost notificate sau comunicate actele judiciare?

În cazul notificării prin afișe publicitare, ca regulă generală, trebuie să se considere că documentele sunt notificate în ziua a cincisprezecea a afișării pe site-ul web central al instanței.

7.3 În cazul în care o altă metodă de notificare sau comunicare este depunerea actelor judiciare într-un anumit loc (de exemplu, la un oficiu poștal), cum este informat destinatarul cu privire la faptul că actele au fost depuse în acest mod?

În conformitate cu Legea privind serviciile poștale, furnizorul de servicii și destinatarul pot conveni să nu notifice corespondența care sosește pentru destinatar la adresa indicată, ci la o altă adresă. În conformitate cu Decretul guvernamental nr. 335/2012, furnizorul de servicii poștale furnizează informații cu privire la sosirea documentelor oficiale adresate unei căsuțe poștale, lăsând un aviz în căsuță, chiar dacă documentul oficial se adresează căsuței poștale, dar nu îi este adresat locatarului căsuței poștale.

7.4 În cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea actelor judiciare, care sunt consecințele? Se consideră că actele au fost efectiv notificate sau comunicate dacă refuzul nu era legitim?

În temeiul Codului de procedură civilă, trebuie să se considere că actele judiciare sunt notificate sau comunicate la data încercării notificării sau comunicării, în cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea.

8 Servicii de curierat din străinătate (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor)

8.1 În cazul în care serviciul de curierat livrează un act trimis din străinătate către un destinatar din acest stat membru, într-o situație în care este necesară o confirmare de primire (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor), serviciul de curierat livrează actul doar destinatarului în persoană sau poate, în conformitate cu normele naționale în materie de livrări poștale, să livreze actul și unei alte persoane de la aceeași adresă?

În cazul notificării sau comunicării în temeiul articolului 14 din regulament, furnizorul de servicii poștale din Ungaria nu deține informații conform cărora corespondența primită din străinătate este un document oficial. Prin urmare, nu se aplică normele specifice privind notificarea sau comunicarea de acte oficiale, ci numai normele interne generale aplicabile trimiterilor recomandate (cu confirmare de primire).

Informațiile de la punctul 5 privind persoanele autorizate să primească documentele se aplică și în ceea ce privește actele oficiale.

8.2 În conformitate cu normele în materie de livrări poștale din acest stat membru, cum se poate efectua notificarea sau comunicarea actelor din străinătate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul nr. 1393/2007 privind comunicarea sau notificarea actelor, dacă la adresa de livrare nu a fost găsit nici destinatarul, nici o altă persoană abilitată să primească livrarea (dacă este posibil, în temeiul normelor naționale în materie de livrări poștale - a se vedea mai sus)?

În cazul în care destinatarul (sau o persoană autorizată de acesta) nu este prezent la adresă în momentul încercării notificării, furnizorul de servicii lasă un aviz prin care informează destinatarul cu privire la faptul că respectivul document este disponibil la un oficiu poștal desemnat. Documentul poate fi obținut la adresa respectivă de către destinatar, o persoană autorizată de acesta sau o altă persoană care își are domiciliul sau reședința la adresa respectivă. Dacă destinatarul sau o persoană autorizată de acesta nu ridică corespondența până la termenul indicat în aviz, prestatorul de servicii returnează documentul ca fiind nelivrat.

8.3 Oficiul poștal prevede o anumită perioadă de timp pentru ridicarea actelor înainte de a le trimite înapoi cu mențiunea nelivrat? În cazul unui răspuns afirmativ, în ce mod este informat destinatarul că are corespondență de ridicat de la oficiul poștal?

Termenul în care documentul este disponibil pentru ridicare este stabilit de furnizorul de servicii poștale. În cazul poștei maghiare acest termen este de zece zile lucrătoare de la încercarea livrării. Pentru metoda de comunicare, a se vedea punctul anterior.

9 Există vreo dovadă scrisă din care să reiasă că actul judiciar a fost comunicat sau notificat?

Dovada scrisă a notificării este confirmarea de primire, care indică rezultatul procedurii de notificare, și anume destinatarul, relația cu destinatarul - dacă persoana în cauză nu este destinatarul (de exemplu, calitatea de persoană autorizată), data primirii sau motivul nelivrării (de exemplu, un refuz de primire, „nu a fost ridicat”). Furnizorul de servicii poștale returnează confirmarea de primire expeditorului în toate cazurile.

10 Ce se întâmplă în situația în care destinatarul nu primește actul sau în situația în care comunicarea sau notificarea este efectuată cu încălcarea legii (de exemplu, actul judiciar este comunicat sau notificat unei persoane terțe)? În aceste condiții se poate totuși considera valabilă comunicarea sau notificarea actului judiciar (de exemplu, se pot remedia încălcările legii) sau trebuie să se facă un nou demers de comunicare sau notificare a actului judiciar?

În temeiul Codului de procedură civilă, dacă notificarea sau comunicarea se prezumă efectuată (destinatarul a refuzat primirea sau nu a ridicat documentul în pofida a două încercări de a notificare), destinatarul poate formula o contestație la instanța care a ordonat notificarea sau comunicarea, invocând oricare dintre motivele prezentate mai jos, în termen de cincisprezece zile de la aflarea prezumției de notificare sau comunicare sau de când a aflat de notificarea unui act considerat notificat sau comunicat care nu beneficiază de prezumția de notificare sau comunicare. Ca regulă generală, nicio contestație nu poate fi formulată după depășirea unui termen de trei luni de la data la care notificare sau comunicarea se prezumă efectuată sau de la data notificării sau comunicării. În cazul în care prezumția de notificare sau de comunicare sau notificarea se referă la un act de sesizare a instanței, contestația poate fi formulată pe parcursul procedurii, în termen de cincisprezece zile de la aflarea prezumției de notificare sau de la data la care partea în cauză a aflat de efectuarea efectivă a notificării.

Instanța va admite contestația în cazul în care destinatarul nu a fost în măsură să primească documentul instanței deoarece:

a) notificarea a fost efectuată prin încălcarea legislației aplicabile notificării de acte oficiale sau nu a fost legală din alte motive ori

b) destinatarul nu a fost în măsură să primească documentul din alte motive, care nu au fost menționate la litera (a), din motive independente de voința acestuia.

O contestație împotriva prezumției de notificare pentru motivele menționate la litera b) poate fi depusă numai de către persoane fizice.

În cazul în care instanța admite contestația, consecințele juridice legate de notificare se anulează, iar notificarea și măsurile și acțiunile procedurale deja întreprinse trebuie să fie repetate, după cum este necesar.

Se poate depune contestație și în cadrul procedurii de executare. În cazul în care hotărârea care trebuie notificată devine definitivă, destinatarul poate — pe baza motivelor deja descrise — să depună contestație la instanța care a pronunțat hotărârea în primă instanță în cursul procedurii de executare, în termen de cincisprezece zile de la data la care a aflat de procedura de executare a hotărârii.

Ca regulă generală, instanța poate efectua notificarea prin afișe publicitare la cererea părții, cu condiția să existe motive justificate în acest sens. În cazul în care faptele prezentate în cererea de notificare prin afișe publicitare se dovedesc a fi false, iar reclamantul a avut cunoștință de acestea sau există motive întemeiate pentru a considera că acesta ar fi trebuit să aibă cunoștință de acestea, partea va trebui să plătească cheltuielile de judecată efectuate în legătură cu afișele publicitare, indiferent de rezultatul procedurii, iar instanța îi va aplica, de asemenea, o amendă.

O hotărâre judecătorească definitivă poate face obiectul unei revizuiri în cazul în care actul de sesizare a instanței sau un alt act a fost notificat părții prin afișe publicitare cu încălcarea normelor aplicabile notificării prin afișe publicitare.

11 Trebuie să se plătească pentru comunicarea sau notificarea unui act judiciar și, dacă da, care este suma?

Taxele judiciare includ costurile aferente notificării actelor. Prin urmare, partea nu trebuie să suporte aceste costuri separat în cadrul procedurilor judiciare. Singura excepție este notificarea de către executorul judecătoresc în temeiul Legii LIII din 1994, caz în care persoana care solicită executarea trebuie să plătească în avans costurile aferente. În conformitate cu legea, executorul judecătoresc are dreptul la un onorariu de 6 000 HUF și la o sumă forfetară de 1 500 HUF pentru acoperirea costurilor, indiferent de numărul de încercări de notificare.

În cazul în care procedura de executare este inițiată pe baza actului care urmează să fie notificat sau comunicat, costurile sunt suportate de către debitor. Cheltuielile legate de notificarea prin afișe publicitare trebuie să fie achitate în avans de persoana care solicită acest serviciu.

Ultima actualizare: 20/11/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Având în vedere retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, statele membre responsabile cu gestionarea paginilor cu informații naționale actualizează în prezent conținutul de pe acest site. Eventualele fragmente care nu reflectă încă retragerea Regatului Unit nu apar intenționat pe site și vor fi modificate în curând.