Notificarea sau comunicarea documentelor: transmiterea oficială a documentelor

Grecia
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Ce înseamnă conceptul juridic de „comunicare sau notificare a actelor judiciare” în termeni practici? De ce există norme specifice privind „comunicarea sau notificarea actelor judiciare”?

„Notificarea sau comunicarea unui act” este mijlocul prin care un act este livrat destinatarului, în vederea informării acestuia cu privire la conținutul actului, în conformitate cu anumite dispoziții de drept procedural care specifică instrumentul, metoda utilizată pentru informarea asupra unui act și certificarea notificării sau comunicării efectuate.

2 Care acte judiciare trebuie comunicate sau notificate în mod oficial?

Printre actele care trebuie să fie notificate sau comunicate în mod oficial se numără actele unei acțiuni judiciare, cererea de anulare a unei hotărâri pronunțate în lipsă, apelul, recursul în anulare, cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești, cererea de terță opoziție, cererea împotriva actelor judiciare și extrajudiciare, intervenția primară sau secundară, notificarea unui proces și citarea părților terțe, cererea de măsuri provizorii, cererea de protecție judiciară în cadrul unei proceduri necontencioase, citațiile la ședința de judecată și toate hotărârile judecătorești (definitive și nedefinitive).

3 Cine este responsabil de comunicarea sau notificarea unui act judiciar?

Notificarea sau comunicarea este responsabilitatea părții într-o cauză, în urma unui ordin scris emis, în baza actului care trebuie să fie notificat sau comunicat, fie de către partea în cauză sau de către reprezentantul acesteia, fie, la cererea părții respective, de către judecătorul competent sau, în cazul unui complet de judecată, de către judecătorul care prezidează completul [articolul 123 din Codul de procedură civilă (CPC)]. Actele sunt notificate sau comunicate de către un executor judecătoresc numit de instanța în raza căreia destinatarul își are domiciliul sau este rezident la momentul notificării sau comunicării [articolul 122 alineatul (1) din CPC]. În cazul în care notificarea sau comunicarea actelor are loc sub responsabilitatea instanței, notificarea sau comunicarea poate fi efectuată, de asemenea, de către un executor judecătoresc în materie penală stabilit în regiunea în cauză sau de către un ofițer din cadrul Poliției Elene, un agent al Gărzii forestiere sau de către secretarul municipal [articolul 122 alineatele (2) și (3) din CPC]. În plus, în cadrul procedurilor pentru măsuri provizorii, locul și ora audierii sunt anunțate prin notificarea sau comunicarea unui act eliberat de grefa instanței indicând locul, data și ora audierii sau prin invitație din partea grefei instanței prin telegraf sau telefon. Judecătorul poate dispune, de asemenea, ca o copie a cererii să fie notificată sau comunicată împreună cu citațiile [articolul 686 alineatul (4) din CPC].

4 Informații legate de adresa destinatarului

4.1 În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, în cazul în care destinatarul nu mai locuiește la adresa cunoscută de autoritatea solicitantă, autoritatea solicitată din acest stat membru încearcă, din proprie inițiativă, să determine locul în care se găsește destinatarul actelor judiciare care trebuie notificate sau comunicate?

Da.

4.2 În acest stat membru, autoritățile judiciare străine și/sau părțile la procedurile judiciare au acces la registre sau servicii care să le permită să afle adresa actuală a persoanei în cauză? Dacă da, ce registre sau servicii sunt disponibile și ce procedură trebuie urmată? Ce taxă, dacă este cazul, trebuie plătită?

Nu, aceștia nu au acces direct, astfel cum poate fi dedus, de asemenea, din Regulamentul (CE) nr. 1206/2001, care prevede că autoritățile judiciare ar trebui să comunice una cu cealaltă în vederea satisfacerii unei cereri de localizare a unei persoane.

Ar trebui notat, de asemenea, că toți rezidenții de pe teritoriul Greciei sunt înregistrați în baza de date a fiecărei municipalități prin intermediul oficiilor de registru competente. Cu toate acestea, baza de date națională unică include numai cetățenii adulți care sunt înregistrați pe baza cărții lor de identitate/pașaportului și este actualizată, după caz, de către municipalitățile din Grecia.

Aceasta este accesibilă cetățenilor (în mod gratuit) numai prin intermediul anuarelor telefonice publice.

4.3 Cum tratează autoritățile din acest stat membru o solicitare trimisă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială și care vizează găsirea adresei actuale a unei persoane?

Instanța de executare depune o cerere de localizare a unei persoane la autoritățile polițienești competente.

5 În practică, care este modalitatea obișnuită de comunicare sau notificare a actului judiciar? Există metode alternative la care se poate recurge (altele decât notificările sau comunicările indirecte menționate la punctul 7 de mai jos)?

Metoda curentă utilizată pentru notificarea sau comunicarea actelor este livrarea actului în cauză în mâinile destinatarului [articolul 127 alineatul (1) din CPC], indiferent de locul în care se află acesta (articolul 124 din CPC). Cu toate acestea, în cazul în care destinatarul are un domiciliu ori un magazin sau birou sau atelier în locul în care trebuie să se efectueze notificarea sau comunicarea, fie pe cont propriu sau împreună cu o altă persoană, sau în cazul în care lucrează ca salariat, lucrător sau angajat în aceste locuri, actul nu poate fi notificat sau comunicat într-un alt loc fără consimțământul acestuia [articolul 124 alineatul (2) din CPC]. În ceea ce privește alte metode alternative care pot fi utilizate, în temeiul unor decrete emise la propunerea Ministrului Justiției, Transparenței și Drepturilor Omului, este posibilă, de asemenea, notificarea sau comunicarea actelor prin poștă, telegraf sau telefon, indicându-se, de asemenea, modul în care notificarea sau comunicarea urmează să fie efectuată sau certificată [articolul 122 alineatul (4) din CPC]. Niciun astfel de decret nu a fost emis până în prezent.

6 Este permisă, în cadrul unei proceduri civile, notificarea sau comunicarea pe cale electronică a actelor (notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin mijloace de comunicare electronică la distanță, de exemplu, prin e-mail, prin aplicații internet securizate, prin fax, prin SMS etc.)? Dacă da, pentru ce categorii de proceduri este prevăzută această metodă? Există restricții în ceea ce privește disponibilitatea/accesul la această metodă de notificare sau comunicare a actelor judiciare în funcție de destinatar (practician în domeniul dreptului, persoană juridică, societate comercială sau un alt actor economic etc.)?

Actele judiciare pot fi notificate sau comunicate, de asemenea, prin mijloace electronice, cu condiția ca acestea să fie semnate electronic. Un act judiciar care este notificat sau comunicat prin mijloace electronice este considerat notificat sau comunicat dacă expeditorul a primit dovada electronică de primire din partea destinatarului, care trebuie să conțină o semnătură electronică avansată și care va constitui un raport de notificare sau comunicare [articolul 122 alineatul (5) din CPC]. Ar trebui notat faptul că opțiunea de mai sus de notificare sau comunicare a actelor judiciare prin mijloace electronice depinde de emiterea unui decret prezidențial la propunerea Ministrului Justiției, Transparenței și Drepturilor Omului, care va stabili cerințele mai specifice care trebuie îndeplinite. În plus, o decizie comună a Ministrului de Finanțe și a Ministrului Justiției, Transparenței și Drepturilor Omului va stabili, de asemenea, modul în care taxele și timbrele vor fi plătite și încasate pentru actele judiciare notificate sau comunicate prin mijloace electronice.

7 Notificări sau comunicări „indirecte”

7.1 Permite legislația acestui stat membru utilizarea altor metode de notificare sau comunicare în cazul în care nu a fost posibilă notificarea sau comunicarea actelor judiciare către destinatar (de exemplu, notificarea la adresa personală, la executorul judecătoresc, prin intermediul serviciilor de curierat sau prin afișare)?

În cazul în care destinatarul nu este la domiciliu său, actul va fi livrat uneia dintre celelalte persoane care locuiesc la același domiciliu, cu condiția ca aceasta să fie conștientă de acțiunile sale și să nu fie parte adversă în cauza respectivă [articolul 128 alineatul (1) din CPC].

În cazul în care niciuna dintre persoanele menționate la alineatul (1) nu se află la domiciliu:

(a) actul trebuie să fie afișat pe ușa locuinței, în prezența unui martor;

(b) cel mai târziu în ziua lucrătoare următoare datei afișării, o copie a actului, eliberată în mod gratuit, trebuie să fie livrată în mâinile șefului departamentului sau secției de poliție din zona în care se află locuința sau, în absența acestuia, ofițerului sau ofițerului adjunct responsabil sau agentului de pază al departamentului de poliție. În toate aceste cazuri, livrarea trebuie să fie dovedită de o confirmare de primire întocmită gratuit în cadrul raportului de notificare sau comunicare;

(c) în următoarea zi lucrătoare, persoana care a notificat sau comunicat actul trebuie să trimită prin poștă destinatarului o înștiințare scrisă indicând tipul de act notificat sau comunicat, adresa de reședință la care actul a fost afișat, data afișării, autoritatea căreia i-a fost livrată o copie și data livrării. Dovada că înștiințarea a fost afișată trebuie să fie întocmită și semnată în mod gratuit în cadrul raportului de notificare sau comunicare de către persoana care a efectuat notificarea sau comunicarea. Dovada trebuie să indice oficiul poștal unde a fost afișată înștiințarea, precum și angajatul care a primit-o, iar acesta din urmă trebuie să confirme dovada [articolul 128 alineatul (4) din CPC].

În cazul în care destinatarul nu se află la magazin, birou sau atelier, actul poate fi livrat în mâinile administratorului magazinului, biroului sau atelierului sau unuia dintre parteneri, asociați, salariați sau angajați, cu condiția ca aceștia să fie conștienți de acțiunile lor și să nu fie părți adverse în cauză respectivă [articolul 129 alineatul (1) din CPC].

În cazul în care niciuna dintre persoanele menționate la alineatul (1) nu sunt prezente la magazin, birou sau atelier, se aplică dispozițiile articolului 128 alineatul (4) din CPC [articolul 129 alineatul (2) din CPC].

În cazul în care destinatarul sau persoanele menționate la articolele 128 și 129 refuză să accepte notificarea sau comunicarea actului sau să semneze raportul de notificare sau comunicare sau în cazul în care nu pot să-l semneze, funcționarul care efectuează notificarea sau comunicarea afișează actul pe ușa reședinței ori a biroului, magazinului sau atelierului, în prezența unui martor [articolul 130 alineatul (1) din CPC].

În cazul în care destinatarul nu are reședință, birou, magazin sau atelier sau refuză să accepte notificarea sau comunicarea actului sau nu poate ori refuză să semneze raportul de notificare sau comunicare, iar refuzul sau incapacitatea acestuia este confirmată de un martor adus în acest scop de către funcționarul care efectuează notificarea sau comunicarea, raportul se livrează personal persoanelor menționate la articolul 128 alineatul (4) litera (b) [articolul 130 alineatul (2) din CPC].

În cazul în care destinatarul este spitalizat sau în închisoare și, prin urmare, este imposibilă contactarea acestuia, astfel cum este confirmat de către conducerea spitalului sau a penitenciarului menționată în raportul de notificare sau comunicare, actul poate fi notificat sau comunicat administratorului spitalului sau penitenciarului, care are obligația de a livra actul în mâinile destinatarului (articolul 131 din CPC).

Dacă destinatarul este de serviciu la bordul unei nave comerciale care se află într-un port elen, în cazul în care acesta este absent sau refuză să accepte notificarea sau comunicarea actului sau refuză ori nu poate să semneze raportul, actul va fi notificat sau comunicat comandantului navei sau adjunctului acestuia și, în cazul în care aceștia, de asemenea, sunt absenți sau refuză să accepte notificarea sau comunicarea actului, actul va fi notificat șefului autorității portuare, care are obligația de a înștiința destinatarul [articolul 132 alineatul (1) din CPC].

Dacă destinatarul este de serviciu la bordul unei nave comerciale care nu se află într-un port elen, actul va fi comunicat la locul său de reședință, în conformitate cu articolul 128 și, în cazul în care acesta nu are un loc de reședință, actul va fi notificat sau comunicat în conformitate cu dispozițiile privind notificarea sau comunicarea actelor către persoanele cu reședință necunoscută. În orice caz, actul va fi notificat sau comunicat la biroul armatorului în Grecia sau, în caz contrar, la biroul agentului navei într-un port elen, dacă este cazul [articolul 132 alineatul (2) din CPC].

Pentru persoanele din oricare dintre următoarele categorii care sunt în activitate, în cazul în care este imposibilă notificarea sau comunicarea unui act către acestea sau rudele sau angajații acestora care locuiesc la același domiciliu, documentul va fi notificat sau comunicat în conformitate cu articolul 128 alineatele (3) și (4) și, în ceea ce privește:

(a) persoanele care fac parte în general din armata elenă, actul va fi notificat sau comunicat comandantului unității sau secției sau agenției de care aparține destinatarul. În cazul în care unitatea sau secția sau agenția este necunoscută, actul va fi notificat sau comunicat șefului forțelor armate relevante;

(b) ofițerii, ofițerii adjuncți și marinarii din cadrul marinei elene, actul va fi notificat sau comunicat șefului Statului-Major al Marinei;

(c) ofițerii, ofițerii adjuncți și piloții din cadrul forțelor aeriene elene, actul va fi notificat sau comunicat șefului Statului-Major al Forțelor Aeriene;

(d) ofițerii și ofițerii adjuncți ai Poliției Elene și ai Pazei de Coastă, precum și polițiștii și agenții de pază de coastă, documentul va fi notificat sau comunicat șefului serviciului lor;

(e) personalul aferent farurilor, luminilor și sistemelor de semnalizare cu fanioane, actul va fi comunicat șefului autorității portuare din regiunea în care aceștia își îndeplinesc atribuțiile [articolul 133 alineatul (1) din CPC].

În cazul în care destinatarul locuiește sau își are sediul social în străinătate, actul va fi notificat sau comunicat procurorului instanței pe rolul căreia se află cauza sau în fața căreia urmează să fie adusă cauza pentru audiere sau instanței care a pronunțat hotărârea care trebuie să fie notificată sau comunicată și, pentru cauzele aduse în fața instanței civile districtuale, procurorului instanței de prim grad de jurisdicție din regiunea în care funcționează instanța civilă districtuală. Toate actele referitoare la punerea în aplicare vor fi notificate sau comunicate procurorului instanței de prim grad de jurisdicție în raza căreia are loc executarea și toate actele extrajudiciare vor fi notificate sau comunicate procurorului de la ultimul domiciliu sau ultima reședință cunoscută în străinătate și, în lipsa unui domiciliu sau a unei reședințe cunoscută în străinătate, actele vor fi notificate sau comunicate procurorului instanței de prim grad de jurisdicție din capitală [articolul 132 alineatul (1) din CPC]. La primirea actului, procurorul trebuie, fără întârziere nejustificată, să-l trimită Ministrului Afacerilor Externe, acesta din urmă având obligația de a-l transmite destinatarului [articolul 134 alineatul (3) din CPC].

În cazul în care locul de reședință sau adresa exactă a destinatarului nu este cunoscută, se aplică dispozițiile articolului 134 alineatul (1), iar un rezumat al actului notificat sau comunicat va fi publicat, de asemenea, simultan în două cotidiene, unul dintre acestea fiind publicat în Atena, iar celălalt în locul în care își are sediul instanța sau ambele fiind publicate în Atena, în urma unei recomandări din partea procurorului căruia i-a fost notificat sau comunicat un rezumat al actului judiciar. Rezumatul este întocmit și semnat de către persoana care efectuează notificarea sau comunicarea și trebuie să indice numele complet al părților în cauză, tipul de act judiciar notificat sau comunicat, cererea relevantă și, în cazul hotărârilor judecătorești, dispozitivul acestora, instanța pe rolul căreia se află cauza sau în fața căreia urmează să fie adusă cauza pentru audiere sau funcționarul care trebuie să efectueze notificarea sau comunicarea și, în cazul în care destinatarul este citat să se înfățișeze în fața instanței sau să efectueze un anumit act, trebuie să fie indicate locul și ora înfățișării și tipul de act vizat [articolul 135 alineatul (1) din CPC]. Dispozițiile de mai sus se aplică, de asemenea, în cazul în care Ministerul Afacerilor Externe confirmă că este imposibilă trimiterea unui act către o persoană care are reședința sau sediul social în străinătate [articolul 135 alineatul (3) din CPC].

În cazul în care birourile sau magazinele menționate la articolul 128 alineatul (4) litera (b) și la articolele 131, 132 și 133 sunt închise sau autoritățile ori persoanele menționate la articolele respective refuză să accepte notificarea sau comunicarea actului sau să semneze raportul de notificare sau comunicare, persoana care efectuează notificarea întocmește un raport relevant și livrează actul procurorului instanței de prim grad de jurisdicție în raza căreia se află locul de notificare sau comunicare, iar procurorul trebuie ulterior să trimită actul persoanei care a refuzat să accepte notificarea sau comunicarea sau să semneze raportul.

7.2 În cazul în care se aplică alte metode, în ce moment se consideră că au fost notificate sau comunicate actele judiciare?

În cazul în care modalitatea de notificare sau comunicare prevăzută la punctul 7.1 a fost utilizată pentru o persoană care este spitalizată sau în închisoare ori pentru un marinar, un militar sau o persoană care are reședința în străinătate, actul în cauză va fi considerat notificat sau comunicat imediat ce acesta este livrat autorităților sau persoanelor menționate la punctul de mai sus, indiferent de momentul în care a fost trimis și primit [articolul 136 alineatul (1) din CPC].

În cazul în care modalitatea de notificare sau comunicare prevăzută la punctul 7.1 a fost utilizată pentru o persoană care nu a fost găsită la domiciliul său, cu condiția să nu fi fost găsită, de asemenea, nicio altă rudă adultă cu reședința la domiciliul respectiv, actul în cauză va fi considerat notificat sau comunicat imediat ce acesta este afișat pe ușa locuinței destinatarului, cu condiția ca toate cerințele stabilite la punctul 7.1 cu privire la modalitatea de notificare sau comunicare să fie respectate (și anume, notificarea sau comunicarea actului în mâinile șefului departamentului de poliție și expedierea prin poștă a unei înștiințări scrise relevante).

7.3 În cazul în care o altă metodă de notificare sau comunicare este depunerea actelor judiciare într-un anumit loc (de exemplu, la un oficiu poștal), cum este informat destinatarul cu privire la faptul că actele au fost depuse în acest mod?

Astfel cum se menționează la punctul 7.1, în cazul în care a fost utilizată modalitatea de notificare sau comunicare prevăzută pentru o persoană care nu a fost găsită la domiciliul său, cu condiția să nu fi fost găsită, de asemenea, nicio rudă adultă cu reședința la domiciliul respectiv, după afișarea actului în cauză pe ușa locuinței destinatarului și livrarea unei copii a acestuia în mâinile șefului departamentului de poliție, o înștiințare scrisă este trimisă destinatarului, indicând tipul de act notificat sau comunicat, adresa domiciliului unde actul a fost afișat, data afișării, autoritatea căreia i-a fost livrat actul și data livrării.

7.4 În cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea actelor judiciare, care sunt consecințele? Se consideră că actele au fost efectiv notificate sau comunicate dacă refuzul nu era legitim?

Astfel cum se menționează la punctul 7.1, în cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea actului în cauză ori să semneze raportul de notificare sau comunicare, funcționarul care efectuează notificarea afișează actul pe ușa locuinței ori a biroului, magazinului sau atelierului, în prezența unui martor. După afișarea actului, acesta va fi considerat notificat sau comunicat.

8 Servicii de curierat din străinătate (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor)

8.1 În cazul în care serviciul de curierat livrează un act trimis din străinătate către un destinatar din acest stat membru, într-o situație în care este necesară o confirmare de primire (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor), serviciul de curierat livrează actul doar destinatarului în persoană sau poate, în conformitate cu normele naționale în materie de livrări poștale, să livreze actul și unei alte persoane de la aceeași adresă?

În acest caz, serviciul poștal va livra actul numai destinatarului în persoană.

8.2 În conformitate cu normele în materie de livrări poștale din acest stat membru, cum se poate efectua notificarea sau comunicarea actelor din străinătate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul nr. 1393/2007 privind comunicarea sau notificarea actelor, dacă la adresa de livrare nu a fost găsit nici destinatarul, nici o altă persoană abilitată să primească livrarea (dacă este posibil, în temeiul normelor naționale în materie de livrări poștale - a se vedea mai sus)?

În acest caz, serviciul poștal va notifica destinatarului absent faptul că actul va rămâne la oficiul poștal pentru o anumită perioadă de timp în cursul căreia acesta îl poate solicita.

8.3 Oficiul poștal prevede o anumită perioadă de timp pentru ridicarea actelor înainte de a le trimite înapoi cu mențiunea nelivrat? În cazul unui răspuns afirmativ, în ce mod este informat destinatarul că are corespondență de ridicat de la oficiul poștal?

A se vedea dispozițiile descrise la punctul 8.2.

9 Există vreo dovadă scrisă din care să reiasă că actul judiciar a fost comunicat sau notificat?

Persoana care efectuează notificarea sau comunicarea întocmește un raport, care trebuie să conțină (a) dispoziția de notificare sau comunicare, (b) o indicare clară a actului notificat sau comunicat și a persoanelor în cauză, (c) data și ora notificării sau comunicării, (d) persoana căreia i-a fost notificat sau comunicat actul și modalitatea de notificare sau comunicare în cazul absenței sau refuzului destinatarului sau al persoanelor menționate la articolele 128-135 și la articolul 138 [articolul 139 alineatul (1) din CPC].

Raportul se semnează de către persoana care efectuează notificarea sau comunicarea și de către persoana care primește actul sau, în cazul refuzului ori a incapacității acesteia, de către martorul adus în acest sens [articolul 139 alineatul (2) din CPC].

Persoana care efectuează notificarea sau comunicarea menționează data și ora notificării și semnează actul notificat sau comunicat. Această mențiune constituie dovada care urmează să fie utilizată de către persoana căreia i-a fost notificat sau comunicat actul. În cazul în care există neconcordanțe între raportul de notificare sau comunicare și mențiunea respectivă, raportul prevalează [articolul 139 alineatul (3) din CPC].

Raportul menționat la articolul 139 se redactează în două exemplare originale, dintre care unul este livrat persoanei care a dispus notificarea sau comunicarea, iar celălalt este păstrat, în mod gratuit, de către funcționarul care a efectuat notificarea sau comunicarea. O scurtă notă cu privire la notificare se înscrie într-un registru special menținut de către funcționarul care a efectuat notificarea sau comunicarea [articolul 140 alineatul (1) din CPC].

Executorul judecătoresc trebuie, la cerere, să furnizeze copii ale actelor originale păstrate în evidența sa persoanei care a dispus notificarea sau comunicarea și destinatarului, precum și oricărei alte persoane care prezintă un interes legitim, cu condiția să se fi acordat o aprobare în acest sens, printr-o notă emisă la cerere, de către președintele instanței de prim grad de jurisdicție în raza căreia a avut loc notificarea sau comunicarea [articolul 140 alineatul (2) din CPC].

10 Ce se întâmplă în situația în care destinatarul nu primește actul sau în situația în care comunicarea sau notificarea este efectuată cu încălcarea legii (de exemplu, actul judiciar este comunicat sau notificat unei persoane terțe)? În aceste condiții se poate totuși considera valabilă comunicarea sau notificarea actului judiciar (de exemplu, se pot remedia încălcările legii) sau trebuie să se facă un nou demers de comunicare sau notificare a actului judiciar?

În cazul în care o parte într-o cauză nu a fost în măsură să respecte un termen din motive de forță majoră sau din cauza unor fraude săvârșite de persoana care a formulat opoziția (de exemplu, notificare sau comunicare nevalidă de către executorul judecătoresc sau neîndeplinirea intenționată de către persoana care a primit documentul a obligației de a notifica partea într-o cauză), aceasta are dreptul să solicite restabilirea statu-quo-ului inițial [articolul 152 alineatul (1) din CPC] în termen de treizeci de zile de la data la care a fost invocat obstacolul care a constituit forța majoră sau de la data la care aceasta a fost informată cu privire la frauda săvârșită de persoana care a formulat opoziția (articolul 153 din CPC).

În cazul în care o persoană împotriva căreia a fost pronunțată o hotărâre în lipsă nu a fost citată deloc sau nu a fost citată în mod legal sau în termenul stabilit, aceasta are dreptul de a solicita anularea hotărârii pronunțate în lipsă în termen de cincisprezece zile de la notificarea sau comunicarea hotărârii, în cazul în care aceasta își are reședința în Grecia, sau în termen de șaizeci de zile de la ultima publicare a rezumatului raportului de notificare sau comunicare a hotărârii în temeiul articolului 135 alineatul (1), în cazul în care reședința acesteia nu este cunoscută sau aceasta își are reședința în străinătate [articolul 501 și articolul 503 alineatele (1) și (2) din CPC].

În cazul în care o parte într-o cauză a citat persoana care a formulat opoziția declarând că aceasta din urmă are reședință necunoscută, în pofida faptului că avea cunoștință de adresa sa de reședință, aceasta din urmă, în cazul în care a pierdut procesul, în totalitate sau în parte, are dreptul să depună o cerere de revizuire a hotărârii pronunțate în termen de șaizeci de zile, în cazul în care își are reședința în Grecia, sau în termen de o sută douăzeci de zile de la data notificării sau comunicării hotărârii atacate, în cazul în care are reședința necunoscută sau locuiește în străinătate, sau în termen de trei ani de la pronunțarea hotărârii atacate, cu condiția ca aceasta să fie definitivă și irevocabilă, în caz contrar de la data la care hotărârea a rămas definitivă, în cazul în care hotărârea nu a fost notificată sau comunicată deloc [articolul 538, articolul 544 alineatul (9) și articolul 545 alineatele (1), (2), (3), (5) din CPC].

11 Trebuie să se plătească pentru comunicarea sau notificarea unui act judiciar și, dacă da, care este suma?

Cheltuielile aferente notificării sau comunicării se plătesc în avans de către persoana care dispune notificarea sau comunicarea [articolul 173 alineatele (1) și (3) din CPC].

Partea căzută în pretenții va fi obligată să plătească aceste cheltuieli, de asemenea [articolul 176 și articolul 189 alineatul (1) din CPC]. Suma plătită depinde de modalitatea și de tipul de notificare sau comunicare utilizat. Cheltuielile minime aferente notificării sau comunicării se ridică la 23,00 EUR în cazul în care actul în cauză este notificat sau comunicat unei persoane care locuiește sau își are reședința în zona în care executorul judecătoresc își are sediul social.

Ultima actualizare: 16/12/2016

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site