1 Ce înseamnă conceptul juridic de „comunicare sau notificare a actelor judiciare” în termeni practici? De ce există norme specifice privind „comunicarea sau notificarea actelor judiciare”?
„Comunicarea sau notificarea sau documentelor” înseamnă o notificare adresată unei anumite persoane fizice sau juridice într-un mod care poate fi verificat și în forma reglementată prin lege. Obiectivul normelor privind comunicarea sau notificarea documentelor este de a asigura faptul că documentele sunt comunicate sau notificate în mod credibil către persoana relevantă și că o astfel de comunicare sau notificare poate fi verificată.
2 Care acte judiciare trebuie comunicate sau notificate în mod oficial
Documentele care sunt comunicate sau notificate sunt, de obicei, acte referitoare la procedurile judiciare, cum ar fi citații și cereri de depunere a mărturiei. O cerere de comunicare sau notificare probatorie a documentelor se poate referi și la alte documente decât cele implicate în procedurile judiciare, cum ar fi testamentele.
3 Cine este responsabil de comunicarea sau notificarea unui act judiciar?
În cazul procedurilor judiciare, instanța este, în general, responsabilă de comunicarea sau notificarea documentelor. La cererea unei părți și dacă consideră că există motive întemeiate în acest sens, instanța poate încredința părții respective responsabilitatea de a comunica sau a notifica documente,.
În alte cazuri, partea în interesul căreia urmează să fie comunicate sau notificate documentele este responsabilă de notificarea sau comunicarea acestora.
4 Informații legate de adresa destinatarului
4.1 În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, în cazul în care destinatarul nu mai locuiește la adresa cunoscută de autoritatea solicitantă, autoritatea solicitată din acest stat membru încearcă, din proprie inițiativă, să determine locul în care se găsește destinatarul actelor judiciare care trebuie notificate sau comunicate?
Da. Executorii judecătorești ai instanțelor districtuale (käräjäoikeus) au acces la sistemul de evidență a populației, unde pot verifica datele de contact actualizate.
4.2 În acest stat membru, autoritățile judiciare străine și/sau părțile la procedurile judiciare au acces la registre sau servicii care să le permită să afle adresa actuală a persoanei în cauză? Dacă da, ce registre sau servicii sunt disponibile și ce procedură trebuie urmată? Ce taxă, dacă este cazul, trebuie plătită?
Serviciul de adrese (osoitepalvelu/adresstjänst) vă permite să căutați adrese actualizate pentru aproape toate reședințele permanente din Finlanda. De asemenea, se pot găsi adrese ale finlandezilor care trăiesc în străinătate, dacă aceștia au anunțat un oficiul local de evidență cu privire la adresa lor actuală. Informațiile Serviciului se bazează pe informațiile din sistemul de evidență a populației întreținut de Centrul de Evidență a Populației (Väestörekisterikeskus) și oficiile locale de evidență (maistraatit). Se furnizează adrese pentru fiecare persoană identificată în mod clar, cu vârsta de peste 15 ani, care nu a refuzat permisiunea de furnizare a adresei sale. Căutarea adreselor se face după prenumele și numele de familie ale persoanei respective. Acesta poate fi un nume anterior sau actual. Elemente precum vârsta persoanei, data nașterii și domiciliul anterior și cel actual pot fi utilizate ca termeni de căutare cu filtrare.
Serviciul de adrese este disponibil prin telefon și pe internet. Serviciul de adrese prin telefon în limba finlandeză este disponibil la numărul 0600 0 1000, iar cel în limba suedeză la numărul 0600 0 1001, în fiecare zi între orele 8.00 și 10.00. Serviciul costă 1.70 EUR/minut + tariful rețelei locale/mobile, precum și tarifele pentru timpul de așteptare pe linia fixă/mobilă. Serviciul poate fi apelat doar din Finlanda. Site-ul web osoitepalvelu.net oferă serviciul finlandez la adresa http://vrk.fi/en/address-service, iar serviciul suedez la adresa http://vrk.fi/en/address-service. Căutarea în cadrul Serviciului poate fi efectuată pentru 1-20 adrese ale persoanelor o dată. O adresă costă 1,24 EUR, iar taxa se plătește prin virament bancar online. Serviciul poate fi utilizat și din străinătate în cazul în care utilizatorul are detalii bancare finlandeze pentru tranzacții online.
Solicitări de informații cu privire la adrese pot fi transmise, de asemenea, Oficiului de evidență din Helsinki (Helsingin maistraatti) prin e-mail. Acestea pot fi transmise în limba finlandeză, suedeză sau engleză la adresa de e-mail vtj-otteet.helsinki@maistraatti.fi. Solicitările de informații pot fi făcute, de asemenea, în scris la Oficiul de evidență din Helsinki, Albertinkatu 25, 00180 Helsinki, Finlanda. Aceste servicii costă 12,50 EUR per extras.
Informații suplimentare se pot afla pe internet la adresa https://www.maistraatti.fi/en/ (în limba finlandeză) și https://www.maistraatti.fi/en/ (în limba suedeză).
Se pot găsi adrese și dacă se caută adrese comerciale.
Oficiul Finlandez de Brevete și Înregistrare (Patentti- ja rekisterihallitus; PRH) și Administrația Fiscală Finlandeză (Verohallinto) au un serviciu comun la adresa https://www.ytj.fi/, unde puteți căuta detalii economice ale companiilor și organizațiilor. Serviciul este disponibil în limbile finlandeză, suedeză și engleză. Puteți afla informații suplimentare la adresele https://www.prh.fi/fi/index.html (în limba finlandeză), https://www.prh.fi/sv/index.html (în limba suedeză) și https://www.prh.fi/en/index.html (în limba engleză).
4.3 Cum tratează autoritățile din acest stat membru o solicitare trimisă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială și care vizează găsirea adresei actuale a unei persoane?
Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului nu este principala procedură pentru obținerea datelor de contact.
A se vedea întrebarea 4.2 privind aflarea adreselor persoanelor sau organizațiilor din Finlanda.
5 În practică, care este modalitatea obișnuită de comunicare sau notificare a actului judiciar? Există metode alternative la care se poate recurge (altele decât notificările sau comunicările indirecte menționate la punctul 7 de mai jos)?
Conform secțiunii 3 din Codul de procedură judiciară (Oikeudenkäymiskaari; 4/1734), în cazul în care instanța este responsabilă de notificarea sau comunicarea actelor în cadrul procedurilor judiciare, acestea sunt notificate sau comunicate, în principal, prin poștă. Se poate trimite o scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În mod alternativ, aceasta poate fi trimisă direct la domiciliul persoanei vizate. În aceste cazuri, se atașează confirmarea de primire la scrisoare, iar destinatarul trebuie să o semneze și să o înapoieze instanței. Actele referitoare la proceduri judiciare, altele decât citațiile și prima solicitare de răspuns, pot fi, de asemenea, notificate sau comunicate prin transmiterea acestora prin poșta normală la adresa indicată instanței de către partea în cauză. Se va considera că destinatarului i s-a notificat sau comunicat un act trimis prin poșta normală în a șaptea zi după data livrării acestuia prin poștă.
În conformitate cu secțiunea 4 din Codul de procedură judiciară (4/1734), actele pot fi notificate sau comunicate de către un executor judecătoresc în cazul în care este puțin probabil ca notificarea sau comunicarea prin poștă să fie reușită.
În conformitate cu secțiunea 2 din Codul de procedură judiciară (4/1734), instanța poate, cu acordul părții în cauză, să încredințeze părții respective responsabilitatea de notificare sau comunicare a actelor, în cazul în care aceasta consideră că există motive întemeiate în acest sens. În astfel de cazuri, instanța va anunța partea în cauză cu privire la termenul de notificare sau comunicare a actelor, precum și la termenul de transmitere a dovezii instanței. În conformitate cu secțiunea 4 din Codul de procedură judiciară (4/1734), în astfel de cazuri, actele sunt notificate sau comunicate de către un executor judecătoresc.
În conformitate cu secțiunea 4 din Codul de procedură judiciară (4/1734), în cazul în care instanța a încredințat părții în cauză responsabilitatea de notificare sau comunicare a actelor, precum și dacă partea în cauză este reprezentată de un avocat sau un consilier juridic public, actele respective pot fi notificate sau comunicate și personal, de către avocatul sau consilierul juridic public respectiv destinatarului. În astfel de cazuri, destinatarul va semna dovada că actele au fost primite. Această metodă nu poate fi utilizată nici în cauzele penale.
Alte acte decât cele legate de procedurile judiciare vor fi notificate sau comunicate de un executor judecătoresc la cererea autorității sau a unei persoane.
6 Este permisă, în cadrul unei proceduri civile, notificarea sau comunicarea pe cale electronică a actelor (notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin mijloace de comunicare electronică la distanță, de exemplu, prin e-mail, prin aplicații internet securizate, prin fax, prin SMS etc.)? Dacă da, pentru ce categorii de proceduri este prevăzută această metodă? Există restricții în ceea ce privește disponibilitatea/accesul la această metodă de notificare sau comunicare a actelor judiciare în funcție de destinatar (practician în domeniul dreptului, persoană juridică, societate comercială sau un alt actor economic etc.)?
În conformitate cu secțiunea 3b din Codul de procedură judiciară (4/1734), în cazul în care instanța este responsabilă de notificarea sau comunicarea actelor și dacă în cauză este vorba despre primirea unei anumite sume, restabilirea condițiilor de administrare sau a unor condiții perturbate sau evacuare, și reclamantul afirmă că nu consideră cauza ca fiind un litigiu, actele pot fi notificate sau comunicate și prin telefon. O cerință suplimentară este aceea ca notificarea sau comunicarea prin telefon să fie una adecvată având în vedere domeniul de aplicare și calitatea actului în discuție, iar destinatarul să fie informat cu privire la actul în cauză și să înțeleagă, dincolo de orice îndoială, importanța notificării sau comunicării acestuia. După notificarea sau comunicarea unui act prin telefon, acesta trebuie să fie trimis imediat sub forma unei scrisori sau a unei comunicări electronice la adresa indicată de către destinatar, cu excepția cazului în care acest lucru este în mod vădit inutil din motive speciale. Se va obține, de asemenea, dovada notificării sau comunicării unui act prin telefon.
În conformitate cu secțiunea 3 din Codul de procedură judiciară (4/1734), în cazul în care instanța sau procurorul este responsabil de notificarea sau comunicarea actelor, actul poate fi notificat sau comunicat prin trimiterea acestuia la partea în cauză sub forma unei comunicări electronice, astfel cum se indică de către destinatar, dacă se poate presupune că destinatarul va fi informat cu privire la acest act și că va înapoia confirmarea de primire în termen.
7 Notificări sau comunicări „indirecte”
7.1 Permite legislația acestui stat membru utilizarea altor metode de notificare sau comunicare în cazul în care nu a fost posibilă notificarea sau comunicarea actelor judiciare către destinatar (de exemplu, notificarea la adresa personală, la executorul judecătoresc, prin intermediul serviciilor de curierat sau prin afișare)?
În conformitate cu secțiunea 7 din Codul de procedură judiciară (4/1734), în cazul în care un executor judecătoresc a căutat o persoană pentru notificare sau comunicare de acte, a cărei adresă de reședință se află în Finlanda, dar nu a găsit persoana în cauză sau vreo altă persoană care are dreptul să primească acte notificate sau comunicate în numele persoanei în cauză, și se poate presupune pe baza circumstanțele existente că persoana în cauză evită notificarea sau comunicarea actelor, executorul judecătoresc poate notifica sau comunica actele respective livrându-le oricărui membru al aceleiași locuințe în vârstă de peste 15 ani sau, în cazul în care destinatarul actelor desfășoară o activitate comercială, oricărei persoane aflate în serviciul societății persoanei în cauză. În cazul în care niciuna dintre persoanele de mai sus nu poate fi găsită, actele pot fi notificate sau comunicate prin predarea acestora organelor de poliție locală.
Atunci când s-a urmat procedura prevăzută la alineatul (1), executorul judecătoresc trebuie să anunțe în acest sens beneficiarul actelor notificate sau comunicate, folosind adresa destinatarului. Se consideră că actele au fost notificate sau comunicate atunci când s-a transmis prin poștă o notificare în sensul alineatului (2).
În cauzele penale, nu se poate notifica sau comunica pârâtului o citație folosind procedura prevăzută la prezentul alineat.
În conformitate cu secțiunea 9 din Codul de procedură judiciară (4/1734), în cazul în care nu se pot obține informații privind locația destinatarului, instanța va fi responsabilă de notificarea sau comunicarea actelor prin anunț public. În cauzele penale, nu se poate fi notifica sau comunica pârâtului o citație prin anunț public.
7.2 În cazul în care se aplică alte metode, în ce moment se consideră că au fost notificate sau comunicate actele judiciare?
Vă rugăm să consultați întrebarea nr. 7.1.
7.3 În cazul în care o altă metodă de notificare sau comunicare este depunerea actelor judiciare într-un anumit loc (de exemplu, la un oficiu poștal), cum este informat destinatarul cu privire la faptul că actele au fost depuse în acest mod?
Vă rugăm să consultați întrebarea nr. 7.1.
7.4 În cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea actelor judiciare, care sunt consecințele? Se consideră că actele au fost efectiv notificate sau comunicate dacă refuzul nu era legitim?
În cazul în care destinatarul nu ridică actele notificate sau comunicate și confirmarea de primire de la oficiul poștal sau refuză să le primească, cererea este înapoiată expeditorului. În astfel de cazuri, se consideră că actele nu au fost notificate sau comunicate [a se vedea, de exemplu, Decizia 50:1997 a Curții Supreme (korkein oikeus)]. În mod similar, în cazul în care actul care trebuie notificat sau comunicat a fost transmis prin poștă direct la domiciliu, se consideră că acesta nu a fost notificat sau comunicat dacă destinatarul nu returnează instanței confirmarea de primire semnată.
Destinatarul poate să refuze să primească actele notificate sau comunicate de către executorul judecătoresc doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute prin lege. Destinatarul poate să refuze să primească actele notificate sau comunicate, printre altele, și atunci când actele nu sunt în limba finlandeză sau suedeză ori într-o altă limbă pe care destinatarul o înțelege. (Exemple: Actul privind asistența judiciară internațională în materie penală (Laki kansainvälisestä oikeusavusta rikosasioissa) sau Actul privind asistența judiciară internațională și recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă și comercială (Laki kansainvälisestä oikeusavusta sekä tuomioiden tunnustamisesta ja täytäntöönpanosta siviili- ja kauppaoikeuden alalla)).
În cazul în care există motive legale pentru a refuza notificarea sau comunicarea actelor, executorul judecătoresc va înapoia actele respective. În astfel de cazuri, executorul judecătoresc va furniza dovezi scrise care să ateste faptul că destinatarul a refuzat să i se notifice sau comunice acte, precum și explicații pentru justificarea unui astfel de refuz.
8 Servicii de curierat din străinătate (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor)
8.1 În cazul în care serviciul de curierat livrează un act trimis din străinătate către un destinatar din acest stat membru, într-o situație în care este necesară o confirmare de primire (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor), serviciul de curierat livrează actul doar destinatarului în persoană sau poate, în conformitate cu normele naționale în materie de livrări poștale, să livreze actul și unei alte persoane de la aceeași adresă?
Atunci când documentele sunt trimise în Finlanda prin poștă pentru a fi notificate sau comunicate și la returnarea confirmării de primire, oficiul poștal reține aceste acte și trimite destinatarului un aviz cu precizarea că există o trimitere poștală de ridicat de la oficiul poștal pe numele său. Doar destinatarul sau o persoană autorizată de către acesta poate ridica aceste documente de la oficiul poștal. Este posibil ca documentele să fie predate exclusiv destinatarului, în persoană, în cazul în care partea care solicită notificarea sau comunicarea actelor cere acest lucru.
8.2 În conformitate cu normele în materie de livrări poștale din acest stat membru, cum se poate efectua notificarea sau comunicarea actelor din străinătate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul nr. 1393/2007 privind comunicarea sau notificarea actelor, dacă la adresa de livrare nu a fost găsit nici destinatarul, nici o altă persoană abilitată să primească livrarea (dacă este posibil, în temeiul normelor naționale în materie de livrări poștale - a se vedea mai sus)?
În cazul în care destinatarul nu ridică actele de la oficiul poștal, acestea sunt înapoiate expeditorului.
În astfel de cazuri, expeditorul poate să transmită judecătoriei actele și solicitarea privind notificarea sau comunicarea actelor (käräjäoikeus) pentru locul de domiciliu sau de reședință al destinatarului. După primirea cererii, executorii judecătorești ai tribunalului vor încerca să notifice sau să comunice documentele către destinatar în persoană.
8.3 Oficiul poștal prevede o anumită perioadă de timp pentru ridicarea actelor înainte de a le trimite înapoi cu mențiunea nelivrat? În cazul unui răspuns afirmativ, în ce mod este informat destinatarul că are corespondență de ridicat de la oficiul poștal?
Oficiul poștal transmite avizul destinatarului, cu precizarea că există o trimitere poștală de ridicat de la oficiul poștal pe numele său. Avizul va indica, de asemenea, data până la care beneficiarul trebuie să ridice actele.
Oficiul poștal va păstra actele pe parcursul săptămânii în care acestea sosesc, plus două (2) săptămâni calendaristice întregi.
9 Există vreo dovadă scrisă din care să reiasă că actul judiciar a fost comunicat sau notificat?
Executorul judecătoresc va prezenta dovada comunicării sau a notificării documentelor. Se prezintă dovada și pentru comunicarea sau notificarea documentelor prin poștă.
10 Ce se întâmplă în situația în care destinatarul nu primește actul sau în situația în care comunicarea sau notificarea este efectuată cu încălcarea legii (de exemplu, actul judiciar este comunicat sau notificat unei persoane terțe)? În aceste condiții se poate totuși considera valabilă comunicarea sau notificarea actului judiciar (de exemplu, se pot remedia încălcările legii) sau trebuie să se facă un nou demers de comunicare sau notificare a actului judiciar?
În cazul în care documentele au fost comunicate sau notificate în mod incorect, iar persoana relevantă nu se prezintă în instanță sau nu furnizează răspunsul scris solicitat din partea sa, documentele trebuie comunicate sau notificate din nou. Dacă eroarea este una minoră, nu este necesară o nouă comunicare sau notificare a documentelor.
În cazul în care persoana relevantă susține că actele au fost comunicate sau notificate în mod incorect, cauza va fi amânată, cu excepția cazului în care acest lucru nu este necesar din cauza faptului că eroarea este una minoră.
11 Trebuie să se plătească pentru comunicarea sau notificarea unui act judiciar și, dacă da, care este suma?
Comunicarea sau notificarea documentelor de către un executor judecătoresc costă 60 EUR.
