1 Ce înseamnă conceptul juridic de „comunicare sau notificare a actelor judiciare” în termeni practici? De ce există norme specifice privind „comunicarea sau notificarea actelor judiciare”?
„Comunicarea sau notificarea actelor” desemnează comunicarea oficială a actelor judiciare și extrajudiciare (a căror comunicare sau notificare este indispensabilă), astfel încât aceasta să poată fi dovedită în scris.
Comunicarea sau notificarea actelor se efectuează conform unor norme specifice, menite să garanteze validitatea procedurii și drepturile părților implicate.
2 Care acte judiciare trebuie comunicate sau notificate în mod oficial
Toate actele judiciare care vizează o procedură desfășurată în fața unei instanțe, cum ar fi ordinele, cererile prin care se introduc căi de atac sau cererile de chemare în judecată, precum și documentele extrajudiciare (care nu vizează proceduri judiciare, dar care trebuie obligatoriu să fie comunicate sau notificate în mod oficial).
3 Cine este responsabil de comunicarea sau notificarea unui act judiciar?
Executorii judecătorești. Atunci când se primește o cerere de comunicare sau notificare a unui act în temeiul Convenției de la Haga din 1965 privind notificarea si comunicarea actelor judiciare și extrajudiciare, în temeiul unui acord bilateral semnat și ratificat de Cipru sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007, actul este primit de Ministerul Justiției și al Ordinii Publice, în calitate de autoritate centrală desemnată, și apoi este transmis executorilor judecătorești pentru a fi comunicat sau notificat.
4 Informații legate de adresa destinatarului
4.1 În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială, în cazul în care destinatarul nu mai locuiește la adresa cunoscută de autoritatea solicitantă, autoritatea solicitată din acest stat membru încearcă, din proprie inițiativă, să determine locul în care se găsește destinatarul actelor judiciare care trebuie notificate sau comunicate?
În general nu, cu excepția cazului în care această autoritate obține, la adresa furnizată, informații privind noua adresă.
4.2 În acest stat membru, autoritățile judiciare străine și/sau părțile la procedurile judiciare au acces la registre sau servicii care să le permită să afle adresa actuală a persoanei în cauză? Dacă da, ce registre sau servicii sunt disponibile și ce procedură trebuie urmată? Ce taxă, dacă este cazul, trebuie plătită?
Nu se aplică.
4.3 Cum tratează autoritățile din acest stat membru o solicitare trimisă în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1206/2001 al Consiliului din 28 mai 2001 privind cooperarea între instanțele statelor membre în domeniul obținerii de probe în materie civilă sau comercială și care vizează găsirea adresei actuale a unei persoane?
Până în prezent nu s-a primit nicio solicitare de acest tip. În orice caz, este îndoielnic că acest aspect ar putea fi solicitat prin intermediul unei cereri de obținere de probe.
5 În practică, care este modalitatea obișnuită de comunicare sau notificare a actului judiciar? Există metode alternative la care se poate recurge (altele decât notificările sau comunicările indirecte menționate la punctul 7 de mai jos)?
În practică, modalitatea obișnuită de comunicare sau notificare este livrarea actului în cauză în mâinile destinatarului, în conformitate cu normele de procedură civilă. În cazul unei persoane juridice, actul poate fi livrat oricărui director al societății, secretarului său sau oricărui cadru de conducere aflat la sediul societății.
În ceea ce privește modalitățile alternative de comunicare sau notificare a actelor, conform normelor de procedură civilă, instanța va trebui, dacă una dintre părți solicită acest lucru, să emită un ordin prin care să autorizeze notificarea actului prin afișarea într-un loc desemnat sau prin publicarea în presă (sau prin orice alt mijloc pe care instanța îl consideră potrivit în circumstanțele respective).
În momentul de față nu se pot aplica alte modalități de comunicare sau notificare a actelor.
6 Este permisă, în cadrul unei proceduri civile, notificarea sau comunicarea pe cale electronică a actelor (notificarea sau comunicarea actelor judiciare sau extrajudiciare prin mijloace de comunicare electronică la distanță, de exemplu, prin e-mail, prin aplicații internet securizate, prin fax, prin SMS etc.)? Dacă da, pentru ce categorii de proceduri este prevăzută această metodă? Există restricții în ceea ce privește disponibilitatea/accesul la această metodă de notificare sau comunicare a actelor judiciare în funcție de destinatar (practician în domeniul dreptului, persoană juridică, societate comercială sau un alt actor economic etc.)?
A se vedea răspunsul la întrebarea 5.
7 Notificări sau comunicări „indirecte”
7.1 Permite legislația acestui stat membru utilizarea altor metode de notificare sau comunicare în cazul în care nu a fost posibilă notificarea sau comunicarea actelor judiciare către destinatar (de exemplu, notificarea la adresa personală, la executorul judecătoresc, prin intermediul serviciilor de curierat sau prin afișare)?
A se vedea răspunsul la întrebarea 5.
7.2 În cazul în care se aplică alte metode, în ce moment se consideră că au fost notificate sau comunicate actele judiciare?
A se vedea răspunsul la întrebarea 5.
7.3 În cazul în care o altă metodă de notificare sau comunicare este depunerea actelor judiciare într-un anumit loc (de exemplu, la un oficiu poștal), cum este informat destinatarul cu privire la faptul că actele au fost depuse în acest mod?
A se vedea răspunsul la întrebarea 5.
7.4 În cazul în care destinatarul refuză să accepte notificarea sau comunicarea actelor judiciare, care sunt consecințele? Se consideră că actele au fost efectiv notificate sau comunicate dacă refuzul nu era legitim?
A se vedea răspunsul la întrebarea 5.
8 Servicii de curierat din străinătate (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor)
8.1 În cazul în care serviciul de curierat livrează un act trimis din străinătate către un destinatar din acest stat membru, într-o situație în care este necesară o confirmare de primire (articolul 14 din Regulamentul privind comunicarea sau notificarea actelor), serviciul de curierat livrează actul doar destinatarului în persoană sau poate, în conformitate cu normele naționale în materie de livrări poștale, să livreze actul și unei alte persoane de la aceeași adresă?
Nu se aplică.
8.2 În conformitate cu normele în materie de livrări poștale din acest stat membru, cum se poate efectua notificarea sau comunicarea actelor din străinătate, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul nr. 1393/2007 privind comunicarea sau notificarea actelor, dacă la adresa de livrare nu a fost găsit nici destinatarul, nici o altă persoană abilitată să primească livrarea (dacă este posibil, în temeiul normelor naționale în materie de livrări poștale - a se vedea mai sus)?
Nu se aplică.
8.3 Oficiul poștal prevede o anumită perioadă de timp pentru ridicarea actelor înainte de a le trimite înapoi cu mențiunea nelivrat? În cazul unui răspuns afirmativ, în ce mod este informat destinatarul că are corespondență de ridicat de la oficiul poștal?
Nu se aplică.
9 Există vreo dovadă scrisă din care să reiasă că actul judiciar a fost comunicat sau notificat?
Da, există o dovadă scrisă. După ce efectuează comunicarea sau notificarea, executorul judecătoresc completează avizul de comunicare sau notificare, în care sunt indicate detalii privind actul comunicat sau notificat, numele și calitatea persoanei căruia i s-a comunicat sau notificat actul, data și ora comunicării sau notificării ori, în caz contrar, motivele pentru care comunicarea sau notificarea nu a putut fi efectuată.
În cazul unui act comunicat sau notificat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1393/2007, se completează certificatul al cărui model figurează în anexa I la regulament, astfel cum se prevede la articolul 10 din regulamentul respectiv.
10 Ce se întâmplă în situația în care destinatarul nu primește actul sau în situația în care comunicarea sau notificarea este efectuată cu încălcarea legii (de exemplu, actul judiciar este comunicat sau notificat unei persoane terțe)? În aceste condiții se poate totuși considera valabilă comunicarea sau notificarea actului judiciar (de exemplu, se pot remedia încălcările legii) sau trebuie să se facă un nou demers de comunicare sau notificare a actului judiciar?
Într-un astfel de caz, comunicarea sau notificarea se consideră nulă și nu poate fi remediată. În cazul în care s-au produs nereguli la efectuarea comunicării sau a notificării, trebuie să se efectueze o nouă comunicare sau notificare.
În cazul în care comunicarea sau notificarea nu a avut loc deoarece destinatarul a refuzat să primească actul, partea care dorește efectuarea comunicării sau notificării trebuie să se adreseze instanței și să solicite utilizarea unei alte modalități de comunicare sau notificare.
În cazul în care comunicarea sau notificarea nu a avut loc deoarece destinatarul nu a putut fi localizat, partea care dorește efectuarea comunicării sau notificării poate notifica actul, în mod alternativ, după ce instanța emite un ordin în acest sens.
11 Trebuie să se plătească pentru comunicarea sau notificarea unui act judiciar și, dacă da, care este suma?
Costurile comunicării sau notificării unui act sunt de 21 de euro.
