Dispoziții privind onorariile profesiilor juridice

Executorii judecătorești

Un regulament al Marelui Ducat reglementează onorariile executorilor judecătorești. Acesta este Regulamentul modificat al Marelui Ducat din 24 ianuarie 1991 de stabilire a tarifelor executorilor judecătorești. Veți găsi informații în legătură cu această temă pe site-ul Camerei Executorilor Judecătorești din Marele Ducat al Luxemburgului.

Avocații

În temeiul articolului 38 al Legii modificate din 10 august 1991 privind profesia de avocat, avocatul este cel care stabilește valoarea onorariilor sale și își calculează cheltuielile profesionale. În stabilirea onorariilor sale, avocatul ia în considerare diferitele elemente ale dosarului, precum importanța cauzei, gradul de dificultate, rezultatul obținut și situația materială a clientului. În cazurile în care stabilirea acestor onorarii ar depăși normele rezonabile, Consiliul ordinului le reduce, după ce a examinat diversele elemente din dosar menționate mai sus. Veți găsi informații în legătură cu această temă, pe site-ul Baroului din Luxemburg.

Cheltuielile de judecată fixe

Cheltuielile fixe în procedurile civile

Aducerea unui litigiu în fața unei instanțe civile (respectiv sesizarea instanței civile) nu presupune alte cheltuieli fixe decât costul aferent documentelor întocmite de executorul judecătoresc și costul corespunzător onorariilor avocatului. În principiu, nu există cheltuieli la nivelul instanțelor civile. După judecată, pot exista cheltuieli ulterioare legate de executarea hotărârii și la cererea părții care a avut câștig de cauză.

Cheltuielile de judecată în procedurile penale

Cheltuieli fixe datorate de toate părțile la o procedură penală

Taxele de expediere a unei hotărâri judecătorești în materie penală sunt facturate la 0,25 eurocenți pe pagină. Nu intervin alte cheltuieli, cu excepția celor aferente copiilor dosarului penal, facturate în principiu la aceeași sumă pe pagina copiată, în atenția avocatului care a solicitat copia.

Momentul procedurii în care o parte trebuie să achite cheltuielile fixe

În temeiul articolului 59 din Codul de procedură penală (CPP) „partea civilă care declanșează trimiterea în judecată (adică partea care face plângerea) trebuie, dacă nu a obținut asistența judiciară, să depună la persoana care primește înregistrarea suma care se presupune că este necesară pentru cheltuielile de judecată.

Judecătorul de instrucție constată, prin ordonanță, depunerea plângerii. În funcție de resursele părții civile, acesta stabilește suma aferentă consemnării și termenul în care trebuie efectuată aceasta, sub sancțiunea neadmiterii plângerii. Judecătorul de instrucție poate totodată să scutească partea civilă care nu dispune de resurse suficiente de la plata taxelor aferente consemnării.”

Cu toate acestea, această procedură este specifică pentru plângerile penale depuse în fața judecătorului de instrucție, în care părțile doresc să intenteze și o acțiune civilă,. Plângerile și denunțurile făcute la parchete, respectiv constituirile incidente de părți civile în fața instanței de fond (când se face plângere în timpul procesului, în cadrul ședinței) sunt scutite de cheltuieli de judecată.

Cheltuielile de judecată în materie constituțională

În această materie, nu există cheltuieli fixe specifice.

Ce informații prealabile se pot aștepta de la reprezentantul legal (avocat)?

O informare cu privire la drepturile și obligațiile părților

Potrivit principiilor „Regulamentului intern modificat din 16 martie 2005 al Ordinului Avocaților din Baroul Luxemburg”, reprezentanții legali (avocații) sunt obligați să ofere o informare prealabilă părților care au în vedere un posibil proces. Această informare trebuie să le permită să își înțeleagă drepturile și obligațiile, șansele de succes și cheltuielile pe care ar putea să le suporte, inclusiv cele care ar rezulta în situația pierderii procesului.

Sursele de informații privind cheltuielile de judecată

Unde sunt disponibile informații privind cheltuielile de judecată în Luxemburg?

• în special în sursele legislative și internet citate,
• la Serviciul de primire și informații juridice de pe lângă Parchetul General,
• în cadrul consultațiilor gratuite specifice cu privire la drepturile femeilor, organizate pe lângă Parchetul General.

În ce limbi sunt disponibile informații privind cheltuielile de judecată în Luxemburg?

• în limba franceză, pentru sursele legislative;
• în limbile engleză, germană, franceză și luxemburgheză pentru alte informații și în special pentru informațiile verbale furnizate de serviciile de primire și de organele citate anterior.

Unde sunt disponibile informații privind medierea?

Informații privind medierea sunt disponibile pe site-ul Asociației de mediere și a mediatorilor autorizați din Luxemburg (ALMA asbl), pe site-ul Centrului de mediere al Baroului Luxemburg (CMBL) și pe site-ul Ministerului Justiției.

Asistența judiciară

Care sunt limitele de venituri pentru a obține asistență judiciară în materie civilă sau când sunteți acuzați într-un proces penal?

În ce situații și în ce condiții poate fi formulată o cerere de asistență judiciară?

Persoanele fizice ale căror resurse sunt insuficiente au dreptul la o asistență judiciară în apărarea intereselor proprii în Marele Ducat al Luxemburgului, cu condiția să fie resortisanți luxemburghezi sau resortisanți străini autorizați să se stabilească în țară sau resortisanți ai unui stat membru al Uniunii Europene sau resortisanți străini asimilați resortisanților luxemburghezi în materia asistenței judiciare, în aplicarea unui tratat internațional.

Au, de asemenea, dreptul la asistență judiciară, pentru orice procedură în materie civilă și comercială în cauzele transfrontaliere prevăzute de Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, resortisanții străini care au domiciliul sau rezidența în alt stat membru al Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei.

Asistența judiciară poate fi, de asemenea, acordată în materie civilă sau comercială unei persoane menționate la primul alineat care are domiciliul sau rezidența obișnuită în Luxemburg, în vederea obținerii de consultanță juridică din partea unui avocat în Luxemburg, inclusiv în ceea ce privește pregătirea dosarului pentru o cerere de asistență judiciară destinată prezentării în alt stat membru al Uniunii Europene, până la primirea cererii de asistență judiciară de către acest stat, în conformitate cu dispozițiile Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003, citată anterior.

De asistență judiciară poate beneficia, de asemenea, orice alt resortisant străin ale cărui resurse sunt insuficiente, pentru procedurile legate de dreptul de azil, de acces pe teritoriu, de ședere, de stabilire și de îndepărtare a străinilor. În situația în care acestor resortisanți străini li se recunoaște prin alte dispoziții legale dreptul de a li se desemna un avocat de către decanul Ordinului avocaților, aceștia beneficiază de asistență judiciară în limita indemnizației avocatului, fiind necesar să se dovedească numai insuficiența resurselor proprii.

Insuficiența resurselor persoanelor fizice care solicită să beneficieze de asistență judiciară se apreciază față de venitul brut integral și de averea solicitantului, precum și a persoanelor care trăiesc în comunitate domestică cu acesta, conform dispozițiilor articolului 19 alineatul (1) și ale articolului 20 din Legea modificată din 29 aprilie 1999 privind crearea unui drept la un venit minim garantat și în limita sumelor stabilite la articolul 5 alineatele (1), (2), (3), (4) și (6) din Legea modificată din 29 aprilie 1999, citată anterior. Cu toate acestea, resursele persoanelor care trăiesc în comunitate domestică cu solicitantul nu sunt luate în considerare dacă litigiul are loc între soți sau între persoane care trăiesc în mod obișnuit în același cămin ori dacă între aceștia există o divergență de interese cu privire la obiectul litigiului, care face necesară o apreciere distinctă a resurselor.

Dacă solicitantul este un minor implicat într-o procedură judiciară, i se acordă asistență judiciară independent de situația resurselor părinților săi sau a persoanelor care trăiesc în comunitate domestică cu minorul, fără a aduce atingere dreptului statului de a cere rambursarea cheltuielilor pe care le-a efectuat pentru asistența judiciară acordată minorului de la tatăl sau mama care dispun de resurse suficiente.

De asemenea, se poate acorda asistență judiciară unor persoane care ar fi excluse de la aceasta având în vedere stabilirea resurselor, dacă motive serioase legate de situația socială, familială sau materială a solicitantului justifică un astfel de tratament.

Care sunt modalitățile de aplicare a asistenței judiciare?

Un regulament al Marelui Ducat stabilește modalitățile de aplicare a asistenței judiciare.

Asistența judiciară este acordată în materie extrajudiciară și în materie judiciară, în materie necontencioasă sau în contencios, atât reclamanților, cât și apărării.

Aceasta se aplică în cazul oricărei acțiuni introduse în fața unei instanțe judiciare sau administrative.

Aceasta poate fi cerută pe parcursul acțiunii pentru care este solicitată, cu efect retroactiv, în caz că este admisă, din ziua introducerii acțiunii sau din oricare altă dată care trebuie stabilită de către decan.

Aceasta poate fi, de asemenea, acordată pentru actele conservatorii, precum și pentru căile de executare a hotărârilor judecătorești sau a oricărui alt titlu executoriu.

Cu toate acestea, asistența judiciară nu poate fi acordată proprietarului, deținătorului sau conducătorului unui vehicul cu motor pentru litigiile rezultate din cauza unui astfel de vehicul, unui comerciant, unui industriaș, unui meșteșugar sau unui membru al unei profesii liberale pentru un litigiu care are legătură cu activitatea sa comercială sau profesională, cu excepția unor situații de necesitate justificată în mod adecvat, nici, în general, pentru un litigiu care rezultă dintr-o activitate cu caracter speculativ a solicitantului de asistență judiciară.

În cadrul litigiilor transfrontaliere acoperite de Directiva 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003, citată anterior, decanul poate totuși să acorde asistența judiciară în cazurile prevăzute la alineatul precedent.

În materie penală, asistența judiciară nu acoperă cheltuielile și amenzile stabilite în sarcina persoanelor condamnate.

În materie civilă, asistența judiciară nu acoperă nici remunerațiile aferente procedurii, nici remunerațiile aferente procedurii privind abuzul și ofensa.

Asistența judiciară îi este refuzată persoanei a cărei acțiune apare în mod vădit ca fiind inadmisibilă, neîntemeiată, abuzivă sau disproporționată din punct de vedere al obiectului său, față de cheltuielile potențiale.

Asistența judiciară este refuzată dacă solicitantul este îndreptățit să obțină de la un terț, indiferent cu ce titlu, rambursarea cheltuielilor cu asistența judiciară.

Beneficiarul asistenței judiciare are dreptul să fie asistat de un avocat și de toți funcționarii judiciari al căror ajutor este cerut în timpul acțiunii, pentru hotărâre și pentru executarea acesteia.

Decizia cu privire la acordarea asistenței judiciare

Decanul Ordinului avocaților sau membrul în Consiliul ordinului delegat de decan în acest scop din districtul în care își are reședința solicitantul hotărăște privind atribuirea asistenței judiciare. Dacă reclamantul nu este rezident, decanul Ordinului din Luxemburg sau membrul din Consiliul ordinului delegat de către acesta are competență în acest scop.

Persoanele ale căror resurse sunt insuficiente se adresează decanului, fie în cadrul audiențelor acestuia, fie în scris.

Dacă o persoană reținută de poliție afirmă că are dreptul să beneficieze de asistență judiciară și o solicită, avocatul care îl asistă în timpul reținerii îi transmite cererea decanului.

Dacă judecătorul de instrucție îi desemnează un apărător acuzatului care afirmă că are dreptul să beneficieze de asistență judiciară și care o solicită, judecătorul de instrucție îi transmite cererea decanului.

Decanul verifică insuficiența resurselor și, dacă aceasta este constatată, îi aprobă solicitantului asistența judiciară și îi desemnează avocatul pe care solicitantul l-a ales în mod liber sau, dacă acesta nu a ales sau în situația în care decanul apreciază că alegerea nu este adecvată, desemnează avocatul ales de el. Avocatul este obligat să își asume mandatul care i-a fost astfel conferit, cu excepția situațiilor în care este împiedicat să o facă sau există un conflict de interese.

În toate situațiile de urgență, aprobarea provizorie a asistenței judiciare poate fi hotărâtă de către decan, fără alte formalități, pentru actele pe care le va stabili acesta.

Cererea de asistență judiciară a unui minor

Dacă decanul aprobă cerea de asistență judiciară a unui minor ai cărui părinți dispun de asemenea resurse încât minorul nu ar intra în categoria persoanelor care au resurse insuficiente, decizia de aprobare a asistenței judiciare în beneficiul minorului le este comunicată acestora, cu precizarea că statul are dreptul să le ceară părinților, obligați în mod solidar, să ramburseze sumele achitate de stat cu titlu de asistență judiciară acordată minorului.

În termen de zece zile de la notificarea hotărârii decanului, fiecare dintre părinții menționați mai sus va putea să introducă apel la Consiliul de disciplină și administrativ care se pronunță în ultimă instanță. Consiliul de disciplină și administrativ se pronunță în termen de patruzeci de zile de la introducerea acțiunii.

Decanul îi transmite Ministrului Justiției o copie a hotărârii definitive privind aprobarea asistenței judiciare în beneficiul minorului.

Administrația Înregistrărilor și Domeniilor, sesizată de Ministrul Justiției este însărcinată cu recuperarea de la părinții care dispun de resurse suficiente a sumelor plătite de stat cu titlu de asistență judiciară acordată minorului.

Condițiile de retragere a asistenței judiciare

Decanul retrage asistența judiciară acordată solicitantului chiar după judecată sau după întocmirea actelor pentru care a fost acordată, dacă aceasta a fost obținută cu ajutorul unor declarații sau pe baza unor înscrisuri inexacte. Decanul poate retrage asistența judiciară dacă, în timpul acestei proceduri sau în timpul întocmirii actelor sau ca rezultat al acestora, beneficiarul a dobândit resurse care, dacă ar fi existat la data cererii de acordare a asistenței judiciare, aceasta nu i-ar mai fi fost acordată. Orice astfel de schimbare trebuie declarată decanului de către beneficiar sau de către avocatul desemnat.

Retragerea asistenței judiciare determină imediat exigibilitatea în sarcina beneficiarului a cheltuielilor, drepturilor, onorariilor, indemnizațiilor, redevențelor, remunerațiilor, consemnațiunilor și avansurilor de orice natură de care a beneficiat deja.

Hotărârea decanului privind retragerea asistenței judiciare este comunicată imediat Ministrului Justiției. Administrația Înregistrărilor și Domeniilor are sarcina să recupereze de la beneficiar sumele care au fost plătite de stat.

Acțiune împotriva retragerii asistenței judiciare

Împotriva hotărârilor decanului de refuz sau de retragere a asistenței judiciare, solicitantul poate să introducă o acțiune în fața Consiliului de disciplină și administrativ. Acțiunea este introdusă la președintele Consiliului de disciplină și administrativ sub forma unei scrisori recomandate, în termen de zece zile de la notificarea hotărârii decanului. Consiliul de disciplină și administrativ sau unul din membrii săi delegat în acest scop ascultă explicațiile solicitantului.

Hotărârea Consiliului de disciplină și administrativ poate fi atacată cu apel la Consiliul de disciplină și administrativ de apel. Prin derogare, termenul de declarare a apelului este de cincisprezece zile.

Notarii și executorii judecătorești sunt numiți din oficiu de instanța sesizată cu soluționarea cauzei în vederea asistării persoanelor care beneficiază de asistență judiciară. În lipsa unei numiri de către instanța sesizată, notarii sunt numiți din oficiu de către președintele Camerei Notarilor, iar executorii judecătorești sunt numiți din oficiu de către președintele Camerei Executorilor Judecătorești.

Un regulament al Marelui Ducat stabilește modalitățile de acordare a asistenței judiciare; același regulament se aplică privind cheltuielile acoperite de asistență, condițiile și modalitățile de recuperare de către stat a sumelor plătite pentru asistență și modalitățile în care este remunerat de către stat avocatul care își asumă asistarea persoanelor ale căror resurse sunt insuficiente, fără a aduce atingere dreptului său eventual la onorarii în situația în care aceste persoane, fie ca urmare a rezultatului procesului, fie din alte motive, ar reveni la o situație materială mai bună.

Toate autoritățile publice sunt obligate să își dea concursul atât la întocmirea documentelor solicitate în vederea prezentării unei cereri de asistență judiciară, cât și la verificarea acestora, fără a putea să invoce un secret profesional sau administrativ.

Care sunt limitele de venit pentru a obține asistența judiciară în situația în care sunteți victima infracționalității?

Insuficiența resurselor persoanelor fizice care solicită să beneficieze de asistență judiciară se apreciază față de venitul brut integral și de averea solicitantului, precum și a persoanelor care trăiesc în comunitate domestică cu acesta, conform dispozițiilor articolului 19 alineatul (1) și ale articolului 20 din Legea modificată din 29 aprilie 1999 privind crearea unui drept la un venit minim garantat și în limita sumelor stabilite la articolul 5 alineatele (1), (2), (3), (4) și (6) din Legea modificată din 29 aprilie 1999, citată anterior. Cu toate acestea, resursele persoanelor care trăiesc în comunitate domestică cu solicitantul nu sunt luate în considerare dacă litigiul are loc între soți sau între persoane care trăiesc în mod obișnuit în același cămin ori dacă între aceștia există o divergență de interese cu privire la obiectul litigiului, care face necesară o apreciere distinctă a resurselor.

Există alte condiții pentru obținerea asistenței judiciare ca victimă?

Nu, nu există alte condiții pentru obținerea asistenței judiciare ca victimă.

Există alte condiții pentru obținerea asistenței judiciare ca acuzat?

Nu, nu există alte condiții pentru obținerea asistenței judiciare ca acuzat.

Există proceduri scutite de cheltuieli?

Nu, nu există alte proceduri scutite de cheltuieli.

Când trebuie ca persoana care pierde un proces să plătească cheltuielile de judecată ale persoanei care a câștigat?

În materie civilă

Orice parte care pierde un proces este condamnată la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care instanța dispune plata totală sau parțială de către o altă parte, printr-o hotărâre specială și motivată.

Atunci când ar fi inechitabil ca o parte să plătească sumele cheltuite și care nu țin de cheltuielile de judecată, instanța poate condamna cealaltă parte la plata sumei stabilite.

Aceste norme sunt stabilite de noul Cod de procedură civilă și de Regulamentul Marelui Ducat din 21 martie 1974 privind drepturile și remunerațiile reprezentanților legali și ale avocaților.

În materie penală

Pronunțarea unei condamnări a acuzatului și a persoanelor care au răspundere civilă în raport cu delictul sau a unei condamnări a părții civile le va condamna la plata cheltuielilor chiar și față de partea publică. În schimb, în cazul în care partea civilă pierde procesul, are răspunderea personală de a plăti toate cheltuielile de judecată, atunci când aceasta a declanșat trimiterea în judecată. Atunci când s-a alăturat acțiunii ministerului public, aceasta răspunde doar de cheltuielile ocazionate de intervenția sa.

Atunci când ar fi inechitabil ca o parte să plătească sumele cheltuite și care nu țin de cheltuielile de judecată, instanța poate condamna cealaltă parte la plata sumei stabilite.

Aceste norme sunt stabilite de Codul de procedură penală și de Regulamentul Marelui Ducat din 21 martie 1974 privind drepturile și remunerațiile reprezentanților legali și ale avocaților.

Onorariile experților

Fiecare parte trebuie să plătească onorariile propriilor experți.

Onorariile traducătorilor și interpreților

Fiecare parte trebuie să plătească onorariile traducătorilor sau interpreților săi.

Documente relevante

Raportul Luxemburgului privind Studiul transparenței costurilor  (551 Kb)