Informații pe regiuni
Onorariile consilierilor juridici nu sunt reglementate în Estonia.
Onorariile juriștilor nu sunt reglementate în Estonia.
Onorariile avocaților pledanți nu sunt reglementate în Estonia.
În Estonia, onorariile executorilor judecătorești sunt reglementate prin Legea privind executorii judecătorești. Onorariul unui executor judecătoresc poate fi format din onorariul pentru declanșarea procedurii, onorariul principal pentru procedura propriu-zisă și un onorariu suplimentar pentru activitățile de executare silită. Un executor judecătoresc are, de asemenea, dreptul de a percepe un onorariu pentru furnizarea unui serviciu profesional.
Onorariile avocaților nu sunt reglementate în Estonia, ci sunt, în schimb, stabilite prin contractul încheiat cu clientul. Un avocat sau titularul unui cabinet de avocatură prezintă clientului oferta de preț inițială și îi explică modul în care s-a ajuns la această sumă. Clientul rambursează cheltuielile suportate de avocat sau de titularul cabinetului de avocatură în cadrul procesului de furnizare a serviciilor juridice.
Costurile fixe suportate de părțile implicate în proceduri civile cuprind:
Următoarele costuri trebuie achitate în prealabil de către partea care solicită declanșarea procedurii sau îndeplinirea actelor procedurale:
În afară de cazul în care instanța stabilește altfel, onorariile percepute de experți, interpreți și traducători trebuie achitate în prealabil de către partea care a depus cererea la care se referă costurile.
Costurile fixe pentru părțile implicate în proceduri penale sunt stabilite în Codul de procedură penală și sunt împărțite în costuri procedurale, costuri specifice și costuri suplimentare.
Costurile procedurale sunt următoarele:
În cazul în care partea la proces are mai mulți avocați sau reprezentanți, remunerația plătită acestora va fi inclusă în costurile procedurale în măsura în care aceasta nu depășește un nivel rezonabil al remunerației plătite în mod normal unui avocat sau reprezentant.
În cazul în care un suspect sau inculpatul se apără singur, costurile de apărare necesare vor fi incluse în costurile procedurale. Costurile excesive care nu ar fi fost suportate dacă ar fi participat un avocat nu vor fi incluse în costurile procedurale.
Costurile care sunt suportate de către persoane care nu sunt părți la proces și care se referă la efectuarea expertizelor vor fi rambursate în conformitate cu condițiile și normele prevăzute în Legea privind examinarea medico-legală.
Costurile specifice sunt costurile referitoare la amânarea unei ședințe de judecată din cauza absenței unei părți la proces și costurile de prezență obligatorie.
Costurile suplimentare sunt următoarele:
În Estonia, solicitările individuale de revizuire a Constituției nu sunt acceptate. Costurile acțiunilor de revizuire a Constituției sunt acoperite de la bugetul de stat. Costurile aferente implicării specialiștilor în procedurile judiciare sunt acoperite de la bugetul de stat în aceleași condiții precum cele pentru plata onorariilor experților în procedurile civile.
În cadrul procedurilor constituționale, părțile nu suportă niciun cost fix.
Avocații trebuie să-și înștiințeze clienții cu privire la gama completă de activități referitoare la furnizarea de servicii juridice și la toate costurile implicate. Un avocat sau titularul unui cabinet de avocatură prezintă clientului oferta de preț inițială și îi explică modul în care s-a ajuns la această sumă.
Partea care are câștig de cauză suportă costurile privind remunerarea propriului reprezentant legal sau avocat consilier, în măsura în care acestea sunt considerate de instanță ca fiind rezonabile și nu trebuie suportate de partea căzută în pretenții.
Conform hotărârii judecătorești privind stabilirea costurilor procedurale, partea căzută în pretenții trebuie să despăgubească partea care are câștig de cauză pentru cheltuielile sale de judecată, inclusiv pentru:
Dacă o hotărâre judecătorească privind împărțirea cheltuielilor de judecată stabilește că o parte la proces trebuie să suporte costurile referitoare la reprezentantul legal sau avocatul unei alte părți, suma de bani aferentă costurilor care trebuie stabilite de instanță trebuie să fie justificată și să nu depășească cheltuielile necesare. Dacă au fost contractați mai mulți reprezentanți, cheltuielile aferente vor fi rambursate numai în cazul în care acestea au fost datorate complexității cauzei sau necesității schimbării reprezentanților.
Temeiul juridic al costurilor este cuprins în:
Informații referitoare la temeiul juridic al costurilor sunt disponibile în limba estonă.
Pe site-ul internet al Riigi Teataja (Monitorul Oficial) sunt disponibile traduceri în limba engleză ale instrumentelor juridice estoniene care prevăd informații referitoare la costuri și temeiul juridic al acestora.
Ministerul Justiției este responsabil de transpunerea Directivei 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială. Pentru întrebări generale privind medierea, vă rugăm să contactați Ministerul Justiției la adresa generală de e-mail: info@just.ee.
Procedura de conciliere în materie civilă este reglementată de Legea privind concilierea, care prevede drepturile și obligațiile mediatorilor și oferă, de asemenea, orientări referitoare la punerea în aplicare și executarea acordurilor încheiate cu ajutorul unui mediator. În temeiul legii, au dreptul să deruleze proceduri de conciliere următoarele persoane:
Procedura de conciliere în cazurile administrative este reglementată de Codul de procedură judiciară administrativă, iar în cazurile penale și în cele legate de delicte, de Codul de procedură penală.
În ceea ce privește recurgerea la mediere în dreptul familiei, Ministerul Afacerilor Sociale încurajează extinderea activităților mediatorilor familiali. Site-ul internet al Asociației mediatorilor din Estonia conține informații atât în limba estonă, cât și în limba engleză. În mod similar, Uniunea pentru bunăstarea copilului din Estonia – o asociație non-profit care susține drepturile copilului – oferă consiliere părinților care doresc să se despartă sau să divorțeze și îi încurajează să utilizeze serviciile conciliatorilor pentru a proteja interesele propriilor copii. Asociația organizează de asemenea cursuri de instruire în domeniul medierii familiale.
Costurile aferente procedurilor judiciare și cuantumurile respective depind de durata și tipul cauzei judecate în instanță. Cele mai importante surse de informații privind costurile aferente procedurilor judiciare sunt codurile care reglementează procedurile judiciare și Legea privind taxele de stat. Ministerul Justiției publică și administrează publicația oficială Riigi Teataja (Monitorul Oficial), care oferă acces la:
Riigi Teataja conține, de asemenea, versiunile consolidate oficiale ale legilor, ale regulamentelor și ordinelor Guvernului, ale regulamentelor ministeriale, ale regulamentelor guvernatorului Eesti Pank (Banca Estoniei), ale regulamentelor Comitetului Electoral Național, ale deciziilor parlamentare, ale regulamentelor consiliilor municipale și orășenești și ale regulamentelor administrațiilor municipale și orășenești. Legislația și alte documente publicate în Riigi Teataja sunt disponibile începând cu anul 1990.
O analiză a practicii de stabilire a costurilor judiciare din cadrul procedurilor civile a fost publicată pe site-ul internet al Curții Supreme.
Pe site-ul internet al instanțelor sunt prezentate statistici privind procedurile din cadrul instanțelor de prim și al doilea grad de jurisdicție începând cu anul 1996.
• Taxa de stat care trebuie plătită pentru un anumit tip de procedură este stipulată în Legea privind taxele de stat.
• Onorariile executorilor judecătorești sunt prevăzute în Legea privind executorii judecătorești.
• Nu sunt disponibile statistici privind costurile totale medii pentru anumite tipuri de proceduri.
La onorariile executorilor judecătorești se aplică TVA de 20 %.
Pentru a i se restitui TVA-ul aplicat cheltuielilor de judecată, solicitantul trebuie să confirme că nu este plătitor de TVA sau că valoarea TVA nu poate fi recuperată din niciun alt motiv.
De la 1 iulie 2009, rata TVA aplicabilă în Estonia este de 20 %.
Asistența juridică este disponibilă atunci când costurile serviciilor juridice depășesc dublul venitului mediu lunar al solicitantului, calculat pe baza venitului mediu lunar aferent ultimelor patru luni anterioare depunerii cererii.
Impozitele și plățile obligatorii pentru asigurare, costurile aferente îndeplinirii obligațiilor de întreținere juridică, precum și costurile rezonabile referitoare la cazare și transport trebuie deduse din rezultatul calculat.
Statul poate acorda asistență procedurală în conformitate cu Codul de procedură civilă. Tipurile de asistență juridică garantate de către stat, precum și condițiile și normele de obținere a unei astfel de asistențe juridice sunt reglementate de Legea privind asistența juridică din partea statului.
Asistența juridică poate fi acordată unei persoane fizice care este rezident sau cetățean al Estoniei sau al altui stat membru al Uniunii Europene, în momentul depunerii cererii de asistență juridică. Rezidența unei persoane se stabilește pe baza articolului 59 al Regulamentului (CE) nr. 44/2001 al Consiliului privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială. Alte persoane fizice pot primi asistență juridică numai în cazul în care acest lucru este stipulat într-un acord internațional.
Asistența juridică din partea statului nu se acordă dacă:
Puteți găsi informații suplimentare despre asistența juridică din partea statului pe site-ul internet al Baroului din Estonia.
Condițiile care se aplică pentru acordarea asistenței juridice sunt aceleași atât pentru suspecți și inculpați, cât și pentru părțile vătămate.
Legea privind taxele de stat stabilește condițiile pentru scutirea de la plata taxelor de stat. În cadrul unei acțiuni în instanță, următoarele acțiuni sunt scutite de la plata taxei de stat:
Instanța care judecă o cauză stabilește, în cadrul hotărârii judecătorești sau în hotărârea de încheiere a procedurilor, modul de împărțire a cheltuielilor de judecată între părți. Instanța trebuie să indice cine suportă cheltuielile de judecată și, dacă este cazul, în ce proporție. Dacă o instanță superioară modifică o hotărâre sau pronunță o nouă hotărâre fără a retrimite cauza pentru o nouă audiere, instanța va revizui de asemenea, în mod corespunzător și acolo unde este cazul, împărțirea cheltuielilor de judecată.
Oricare dintre părțile la proces are dreptul de a solicita instanței de prim grad de jurisdicție care a judecat cauza stabilirea cheltuielilor de judecată exprimate în bani, pe baza împărțirii proporționale a cheltuielilor specificate în hotărârea judecătorească. Poate proceda astfel în termen de 30 de zile de la data la care a intrat în vigoare hotărârea judecătorească privind împărțirea cheltuielilor. La cerere trebuie să se anexeze o listă de cheltuieli de judecată, care oferă, de asemenea, detalii cu privire la structura acestor cheltuieli. Instanța poate stabili un termen-limită până la care partea la proces trebuie să furnizeze detalii suplimentare privind cheltuielile de judecată care trebuie rambursate sau poate solicita părții în cauză să prezinte documente care dovedesc cheltuielile. Instanța comunică imediat părții adverse cererea pentru stabilirea cheltuielilor de judecată împreună cu lista cheltuielilor de judecată și documentele justificative.
Partea adversă poate depune obiecții în termenul stabilit de instanță în urma comunicării cererii. Termenul în care trebuie formulat răspunsul trebuie să fie de cel puțin șapte zile. Acordarea de asistență juridică nu împiedică și nu limitează beneficiarul asistenței juridice, pe baza hotărârii judecătorești, să ramburseze costurile suportate de partea adversă. Partea împotriva căreia a fost pronunțată o hotărâre trebuie să suporte integral cheltuielile de judecată, chiar dacă aceasta este exonerată de obligația de a plăti cheltuieli de judecată sau chiar dacă i s-a acordat asistență juridică pentru a plăti aceste cheltuieli.
Dacă o acțiune este soluționată, instanța dispune achitarea de către partea chemată în judecată a unui procent din cheltuielile de judecată de la plata cărora reclamantul este scutit sau pe care acesta le poate plăti în rate. Suma trebuie plătită în fondul statului și este proporțională cu partea acțiunii care a fost soluționată.
Cu excepția cazului în care instanța decide altfel, costurile principale ale procedurilor vor fi plătite, în măsura dispusă de instanță, de către partea care a depus cererea la care se referă costurile. Dacă ambele părți depun o solicitare sau dacă instanța citează un expert, costurile sunt împărțite în mod egal între părți.
Onorariile vor fi plătite experților pe baza îndeplinirii obligațiilor care le revin. Se pot plăti onorarii pe oră în limita remunerației minime și maxime pe oră stabilite într-un regulament al Guvernului. Onorariul experților pentru expertiză este de 10–40 de ori mai mare decât remunerația minimă legală pe oră. Atunci când stabilește remunerația pe oră care trebuie plătită, instanța ține seama de:
Vor fi de asemenea rambursate costurile privind pregătirea și elaborarea avizului unui expert, inclusiv cheltuielile necesare pentru personal și pentru materialele și mijloacele utilizate în cadrul analizei, precum și cheltuielile care rezultă în urma unei proceduri judiciare, în special cele referitoare la cazare și masă.
Suma aferentă onorariului unui expert și costurilor suportate de acesta care trebuie să-i fie rambursate este stabilită printr-o hotărâre pronunțată de aceeași instanță care a convocat expertul.
Experții sunt remunerați numai la cererea acestora. Dacă un expert și-a îndeplinit obligațiile, instanța plătește onorariul datorat acestuia indiferent dacă părțile au efectuat o plată în avans a costurilor sau dacă instanța a dispus plata costurilor de către părți.
Onorariile experților și cheltuielile privind realizarea unei expertize de către o instituție medico-legală publică fac parte din cheltuielile de judecată și sunt rambursate de către partea căzută în pretenții în mod similar cheltuielilor de judecată.
Remunerațiile interpreților independenți care participă la procedurile judiciare pot fi de la 2 până la 40 de ori mai mari decât remunerația minimă legală pe oră pentru furnizarea de servicii de interpretariat. Suma care trebuie plătită traducătorilor pentru traducerile scrise se calculează pe pagină și poate fi de până la 20 de ori mai mare decât remunerația minimă pe oră.
Remunerațiile interpreților sau ale traducătorilor și costurile care trebuie rambursate sunt stabilite printr-o decizie a aceleiași instanțe care a convocat interpretul sau traducătorul.
Atunci când stabilește remunerația pe oră care trebuie plătită, instanța ține seama de calificările interpretului sau traducătorului, de complexitatea activității prestate, de costurile inevitabile suportate și de circumstanțele speciale în care a avut loc interpretarea sau traducerea.
Interpreții și traducătorii sunt remunerați numai la cererea acestora. Instanța plătește remunerația datorată interpretului sau traducătorului indiferent dacă părțile au efectuat o plată în avans a costurilor sau dacă instanța a dispus plata costurilor de către părți.
Remunerațiile interpreților și traducătorilor fac parte din cheltuielile de judecată și sunt rambursate părții care are câștig de cauză de către partea căzută în pretenții în mod similar cheltuielilor de judecată.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.