Regimuri matrimoniale

Suedia
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Există un regim matrimonial legal în acest stat membru? Ce prevede acesta?

Da, există un astfel de regim care reglementează obligația de întreținere care se aplică între soți în timpul căsătoriei și după căsătorie. De asemenea, acest regim reglementează drepturile și obligațiile soților în timpul căsătoriei și după căsătorie în ceea ce privește diferitele tipuri de active și pasive patrimoniale, locuința conjugală și bunurile care o mobilează sau o decorează, precum și cadourile între soți.

2 Cum își pot alege soții regimul matrimonial? Care sunt cerințele de formă în acest caz?

Există două tipuri de regimuri matrimoniale: comunitatea legală și separația de bunuri. Comunitatea legală este regimul matrimonial cel mai frecvent întâlnit și care se aplică în mod implicit, dacă soții nu au luat în prealabil o altă decizie. Ca regulă generală, bunurile din cadrul comunității legale trebuie să fie împărțite în cazul decesului unuia dintre soți sau în caz de divorț. În cazul regimului separației de bunuri, acestea nu se împart. Bunurile pot fi proprietatea doar a unuia dintre soți, fără ca aceștia să fi optat pentru regimul separației de bunuri, în următoarele cazuri:

a) s-a încheiat în scris o convenție matrimonială care a fost înregistrată la administrația fiscală;

b) bunurile sunt dobândite printr-un act de donație care prevede în mod expres această condiție;

c) bunurile sunt dobândite printr-un testament care prevede în mod expres această condiție;

d) soțul în cauză a fost desemnat în mod expres ca beneficiar într-o poliță de asigurare de viață, o poliță de asigurare în caz de accident, o poliță de asigurare de sănătate sau într-un plan individual de economisire pentru pensie.

3 Există restricții în ceea ce privește libertatea de a alege un regim matrimonial?

Da, există restricții. De exemplu, există norme care protejează în timpul căsătoriei locuința conjugală și bunurile care o mobilează sau o decorează. Unul dintre soți nu poate vinde, închiria sau înstrăina în orice alt mod locuința fără consimțământul celuilalt soț. Aceste norme se aplică chiar și în cazul regimului separației de bunuri. Dacă patrimoniul trebuie să fie împărțit între soți, locuința conjugală și bunurile care o mobilează sau o decorează revin soțului care are cea mai mare nevoie de ele. Acest lucru este valabil chiar și în cazul în care bunurile sunt proprietatea exclusivă a celuilalt soț. Dacă valoarea bunurilor astfel atribuite unui soț depășește cota care îi revine din patrimoniu, soțul în cauză are totuși dreptul de a beneficia de respectivele bunuri, cu condiția să plătească diferența celuilalt soț. Un alt exemplu este acela că soțul supraviețuitor are dreptul la o anumită sumă minimă de bani din patrimoniul comun. Acest lucru este valabil chiar și în cazul în care bunurile soțului decedat se aflau în proprietatea sa exclusivă sau dacă soțul decedat a lăsat prin testament toate bunurile unei alte persoane.

4 Care sunt efectele juridice ale divorțului, ale separării sau ale anulării căsătoriei asupra regimului matrimonial?

Legislația suedeză prevede doar divorțul. Efectul juridic al divorțului este lichidarea regimului matrimonial. Soțul sau soția poate avea, de asemenea, dreptul la o pensie de întreținere, cel puțin pentru o perioadă de tranziție.

5 Care sunt efectele decesului unuia dintre soți asupra regimului matrimonial?

Patrimoniul este împărțit între moștenitorii defunctului și soțul supraviețuitor. Descendenții în linie directă ai soților își pot primi moștenirea doar după decesul ambilor soți.

6 Ce autoritate are competența de a decide în ceea ce privește regimul matrimonial?

Regimul matrimonial poate fi lichidat chiar de către părți. Dacă părțile ajung la un acord, singura cerință formală este ca lichidarea să se facă în scris și să fie semnată de ambele părți. Dacă părțile nu ajung la un acord, instanța poate numi un executor judecătoresc. Deciziile luate de executorul judecătoresc pot fi atacate de părți în instanță.

7 Care sunt efectele regimului matrimonial asupra raportului juridic dintre un soț și un terț?

Fiecare soț este răspunzător pentru propriile datorii. Creditorul unuia dintre soți nu poate solicita să fie plătit din patrimoniul celuilalt soț, indiferent de tipul regimului matrimonial. De asemenea, există norme care asigură protecția creditorilor în cazul în care soții vor să eludeze obligațiile de plată prin sustragerea bunurilor de la urmărirea de către creditori. De exemplu, un soț nu poate decide ca proprietatea sa privată să fie inclusă în comunitatea de bunuri, dacă intenția sa este de a o sustrage de la urmărirea de către creditori.

8 O scurtă descriere a procedurii de lichidare a regimului matrimonial, inclusiv a partajului și a repartizării bunurilor matrimoniale în acest stat membru.

Regula generală este aceea că bunurile comune se împart, însă există mai multe excepții. Fiecare soț poate să scadă din valoarea bunurilor comune suma aferentă propriilor datorii. De asemenea, fiecare soț poate să excludă din masa partajabilă haine și alte obiecte pe care le utilizează personal, precum și cadourile personale. Nu intră sub incidența partajului nici drepturile de pensie care trebuie plătite de angajatori din sectorul public sau din fonduri publice și, într-o anumită măsură, nici pensiile din fonduri private. În principiu, valoarea restului bunurilor comune se împarte în mod egal între soți, pe baza criteriului proprietății asupra activului în cauză. După cum s-a menționat mai sus, există, de asemenea, norme speciale privind locuința conjugală și bunurile care o mobilează sau o decorează.

9 Care este procedura și ce documente sunt necesare în mod normal pentru înscrierea bunurilor imobile?

Fiecare transfer de bunuri imobile trebuie înregistrat prin depunerea unei cereri de înregistrare a proprietății la Agenția Națională de Cadastru. De obicei, cumpărătorul solicită înregistrarea. Documentele originale trebuie depuse împreună cu cererea.

Ultima actualizare: 10/11/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.