Informații pe regiuni
Articolul 12 din Constituția Spaniei a stabilit că 18 ani este vârsta la care spaniolii sunt considerați majori. În Spania, minori/copii înseamnă toate persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani.
Parchetul are responsabilitatea de a proteja drepturile recunoscute prin lege ale minorilor. Măsurile care pot fi luate împotriva infractorilor minori cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani sunt reunite într-o lege specifică (Legea organică nr. 5/2000 din 12 ianuarie 2000 de reglementare a răspunderii penale a minorilor).
În cazul în care autorul unei infracțiuni nu a împlinit vârsta de 14 ani, nu se aplică legea organică menționată anterior, ci articolele specifice din Codul civil și celelalte reglementări în vigoare.
Parchetul are dreptul de a participa la procedurile judiciare civile în care sunt implicați copii sau persoane cu handicap, până la numirea unui tutore pentru aceștia.
Deși, în general, minorii nu au capacitatea de a iniția ei înșiși acțiuni civile, legea prevede că, în cazul în care o măsură le poate afecta interesele și dacă au ajuns la un nivel suficient de maturitate, și, în orice caz, dacă au împlinit vârsta de 12 ani, aceștia ar trebui să fie audiați.
În cazul separării sau al divorțului, în cursul procesului, instanța trebuie să țină seama întotdeauna de interesul superior al copilului.
Procedurile administrative care implică copii sunt următoarele: protecția copilului, adopțiile, azilul, migrația, sănătatea, educația, sancțiunile administrative.
În general și pentru toate jurisdicțiile, pentru a se evita întârzierile în procedurile în care sunt implicați minori, Legea organică nr. 1/1996 din 15 ianuarie 1996 privind protecția juridică a minorilor prevede că, în procedurile judiciare sau administrative, înfățișarea la proces sau audierile minorilor au prioritate și se derulează într-un mod adecvat situației și nivelului de dezvoltare al copiilor. Dacă este necesar, se oferă asistență din partea unor profesioniști sau experți calificați și se ține cont de necesitatea de a proteja viața privată a copiilor, de a se utiliza un limbaj care să poată fi înțeles de aceștia și formate accesibile și adaptate la circumstanțelor. Copiii sunt informați cu privire la conținutul întrebărilor și la consecințele opiniilor exprimate, respectându-se pe deplin toate garanțiile procedurale.
În cazul în care copiii sunt implicați în proceduri de dreptul familiei, măsurile asigurătorii precum cele legate de încredințare, hrană, drept de vizită, sprijin financiar etc. se iau, în general, înainte de pronunțarea hotărârii, în interesul superior al copiilor afectați.
Legislația spaniolă conține anumite dispoziții importante care consolidează măsurile de facilitare a exercitării drepturilor minorilor și cadrul juridic adecvat aplicabil minorilor străini, prin care li se recunoaște minorilor care se află în Spania, indiferent de statutul lor administrativ, dreptul la educație, la servicii de asistență medicală și servicii sociale, în condiții identice celor oferite minorilor de cetățenie spaniolă. În ceea ce privește minorii care se află în grija instituțiilor publice, recunoașterea calității de asigurați care beneficiază de servicii de asistență medicală se face din oficiu.
Autoritățile publice au obligația să se asigure că grupurile vulnerabile, cum ar fi minorii neînsoțiți, cei care au nevoie de protecție internațională, copiii cu handicap și cei care sunt victime ale abuzului sexual, ale exploatării sexuale, ale pornografiei infantile, ale traficului de persoane, sunt protejate, precum și să se asigure că drepturile prevăzute de lege au fost respectate.
Legea prevede, ca principiu director de acțiune administrativă, protecția copiilor împotriva tuturor formelor de violență, inclusiv a celor la care sunt expuși în mediul lor familial, împotriva violenței de gen, a traficului de persoane și a mutilării genitale a femeilor, printre altele. Protecția copiilor victime ale violenței domestice este unul dintre pilonii noii Legi privind protecția copiilor și a adolescenților, publicată la 28 iulie 2015.
Birourile de asistență pentru victime, ca unități din subordinea Ministerului Justiției sau a comunităților autonome, și-au asumat competențe în acest domeniu. Aceste birouri efectuează o evaluare individuală a victimelor pentru a identifica nevoile speciale de protecție ale acestora și pentru a oferi asistență victimei în domeniul juridic, psihologic și social, urmărind reducerea la minimum a numărului de victime principale și evitarea fenomenului de victimizare secundară. Sunt furnizate servicii specifice de asistență dedicate copiilor.
În ceea ce privește implicarea copiilor în procedurile judiciare, legislația spaniolă recunoaște dreptul minorilor de a fi audiați în orice cauză, fără discriminare bazată pe vârstă, pe criterii de handicap sau din cauza oricăror alte circumstanțe, atât în cadrul procedurilor de dreptul familiei, cât și în cele administrative, judiciare sau de mediere în care sunt implicați și care are ca rezultat pronunțarea unei hotărâri care le afectează mediul personal, familial sau social, ținând seama în mod corespunzător de opiniile lor, în funcție de vârsta și nivelul lor de maturitate. Prin urmare, copilul trebuie să primească informațiile care permit exercitarea acestui drept într-un limbaj ușor de înțeles și în formate simple și adaptate situației.
Principiul „interesului superior al copilului” este primordial, reprezentând în același timp un drept material, un principiu general de interpretare și un regulament de procedură. Legislația spaniolă (Legea 1/1996)prevede că orice măsură trebuie luată în interesul copilului, protejându-se în special viața privată a copilului.
Ideea de bază este că interesul superior al fiecărui copil trebuie evaluat și determinat la nivel individual, luându-se în considerare toate circumstanțele care îl privesc.
Definiția și criteriile care determină interesul superior al copilului sunt reglementate și prezentate în detaliu la articolul 2 din Legea 1/1996.
Dacă este infractor: Scopul principal al reglementărilor din dreptul penal aplicabile copiilor este reintegrarea lor în societate. Această reintegrare trebuie facilitată prin măsuri educaționale și cu personal specializat. Asigurarea unui act de justiție în interesul copilului după finalizarea procedurilor judiciare este, în mare parte, o competență a comunităților autonome care au responsabilitatea principală de a aplica măsurile de reabilitare necesare, de muncă în folosul comunității sau de educare.
Dacă este victimă: Copiii care sunt victime ale infracțiunilor beneficiază de servicii sociale adaptate situației lor specifice.
Justiție civilă:
Copiii se pot constitui părți civile în cadrul procedurilor judiciare civile și, prin urmare, orice hotărâre judecătorească le este comunicată și pot solicita executarea unei hotărâri judecătorești prin intermediul reprezentanților lor legali (deoarece ei nu au capacitate procesuală), cu excepția cazului în care au obținut capacitatea deplină de exercițiu.
În calitate de pârât: Copiii pot fi trași la răspundere pentru încălcarea contractelor la care sunt părți și pot să răspundă cu bunurile proprii.
Este important de remarcat faptul că, în conformitate cu legislația spaniolă, atât regimul de acces la resurse, cât și măsurile de salvgardare a drepturilor copilului în cazul unui conflict de interese cu părinții, este același în toate jurisdicțiile.
Recurs în cazul deciziei de neîncepere a urmăririi penale: În Spania, există un cadru juridic foarte cuprinzător pentru protecția victimelor minori, și anume Legea nr. 4/15.
Toți copiii au dreptul să primească informații, să depună plângeri, să introducă căi de atac în justiție sau facă uz de mecanisme de control judiciar și să solicite daune/despăgubiri în cursul procedurilor penale în care copilul a fost victimă sau după finalizarea acestora. Dreptul la asistență juridică gratuită îi va fi recunoscut oricărui copil care nu dispune de resurse.
Pentru a-și apăra drepturile și pentru a beneficia de garanții, copilul are posibilitatea:
În cazul unui conflict de interese, legea prevede numirea unui tutore legal.
În instanțele civile se pot formula obiecții împotriva hotărârilor administrative privind protecția minorilor.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.