Drepturile minorilor în cadrul procedurilor judiciare

1. Capacitatea juridică a copilului

În conformitate cu secțiunea generală a Legii privind Codul civil, toate persoanele au o capacitate juridică pasivă. Persoanele cu vârsta sub 18 ani au o capacitate juridică activă limitată. O instanță poate extinde capacitatea juridică activă a copiilor cu vârsta de cel puțin 15 ani dacă acest lucru este în interesul copilului și dacă nivelul de dezvoltare al copilului permite acest lucru. În Estonia, vârsta minimă la care un reclamant poate introduce o acțiune în instanță în nume propriu este de 15 ani.

2. Accesul la proceduri adaptate

În ceea ce privește sistemele judiciare, vă rugăm să consultați pagina relevantă din portalul e-Justice.

De copiii cu o vârsta inferioară vârstei minime pentru responsabilitate penală (14 ani) care au săvârșit infracțiuni se ocupă comisiile pentru minori. Hotărârile acestor comisii sunt mai întâi examinate de guvernatorul districtului, iar recursurile ulterioare din cadrul procedurilor judiciare administrative sunt examinate de instanțele administrative. Este posibil să se solicite o măsură adecvată în situațiile în care cauza este în instanță de cel puțin nouă luni, iar instanța nu a demarat încă procedurile necesare, pe baza unei justificări rezonabile. De asemenea, dacă audierea este amânată cu mai mult de trei luni fără consimțământul părților, acestea pot contesta decizia. Există norme specifice privind măsurile provizorii, care pot fi dispuse de către instanță pentru a proteja copilul împotriva prejudiciilor și a garanta acțiunea în instanță, iar legea prevede o dispensă de la audierea copiilor cu nevoi speciale.

3. Aspecte multidisciplinare

Protecția copilului este organizată de Guvernul Republicii, Consiliul pentru protecția copilului, Ministerul Afacerilor Sociale, Comitetul pentru asigurări sociale, guvernatorii districtuali și administrațiile locale, în temeiul funcțiilor prevăzute în Legea privind protecția copilului.

4. Formarea specialiștilor

Formarea judecătorilor este organizată de Consiliul pentru formare judiciară care funcționează pe lângă Curtea supremă, în conformitate cu legea estonă privind instanțele. Asociația barourilor din Estonia este membră a Asociației Barourilor Europene și comunică cu celelalte state membre în privința formărilor oferite prin intermediul acesteia.

5. Intereselor superioare ale copilului

Numeroase acte juridice se referă la interesele copilului. The Child Protection Act (Legea privind protecția copilului) (secțiunea 21) prevede obligația de a ține cont cu prioritate de interesul superior al copilului.

6. Monitorizarea și executarea hotărârilor în procedurile în care sunt implicați copii.

Întrucât copiii nu au o capacitate procesuală activă, aceștia nu sunt informați personal cu privire la hotărâre și la executarea sa de către instanță. Odată ce hotărârea devine executorie, reprezentantul legal al copilului poate depune la executorul judecătoresc o cerere de executare. Se consideră că reprezentantul legal este cel responsabil de comunicarea către copil a informațiilor referitoare la procedurile de executare.

7. Accesul la căi de atac

În Estonia, copiii implicați în proceduri judiciare civile sunt reprezentați de reprezentanții lor legali, care se prezumă că acționează în interesul superior al copiilor. Prin urmare, reprezentantul legal al copilului poate în principiu să formuleze observații și să introducă un recurs în numele copiilor fără consimțământul acestora. Cu toate acestea, se poate deduce din legislație că un copil poate, de asemenea, să depună o cerere sau să introducă un recurs în instanță în nume propriu. În general, se așteaptă ca reprezentantul său legal să se alăture imediat acțiunii copilului. În chestiuni ținând de dreptul familiei care au legătură cu petițiile, un copil cu vârsta de cel puțin 14 ani care are o înțelegere suficientă a procedurilor are dreptul să introducă un recurs împotriva unei hotărâri a instanței fără a fi reprezentat de reprezentantul său legal.

8. Procedura de adopție, inclusiv adopție internațională.

O persoană care dorește să efectueze o adopție depune o cerere în acest sens la administrația locală districtuală. Dacă administrația locală districtuală consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru adopție, persoana care dorește să adopte depune o cerere în acest sens la o instanță. Cererea de adoptare se depune la instanța locului de reședință al copilului care urmează să fie adoptat. Dacă părintele adoptiv sau copilul care urmează să fie adoptat nu locuiește în Estonia, instanța nu se pronunță asupra adopției fără consimțământul comitetului pentru adopții internaționale din cadrul Ministerului pentru afaceri sociale al Republicii Estonia. Un copil cu vârsta de cel puțin 10 ani poate fi adoptat numai cu consimțământul său.

Child-friendly justice in Estonia (O justiție adaptată copiilor în Estonia)   (469 Kb)