NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini portugheză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Swipe to change

Cum puteți sesiza o instanță de judecată

Portugalia
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Este necesar să mă adresez unei instanţe judecătoreşti sau există o altă alternativă?

Răspunsul la această întrebare depinde de fiecare caz în parte.

Întrucât nu se poate prevedea fiecare problemă care ar putea apărea, ar trebui să obțineți consultanță din partea unui specialist în domeniu.

În cazul în care nu dispuneți de resursele financiare necesare în acest sens, puteți recurge la asistență juridică (a se vedea documentul de mai jos privind „Asistența juridică”).

Recurgerea la o cale alternativă de soluționare a litigiilor poate fi justificată, în funcție de detaliile specifice ale cauzei (a se vedea documentul de mai jos privind „Căi alternative de soluționare a litigiilor”).

2 Există termene pentru introducerea unei acţiuni în justiţie?

Perioada în care puteți introduce o acțiune în justiție pentru soluționarea unui anumit litigiu variază în funcție de situația specifică.

Acest aspect ar trebui să fie clarificat, de asemenea, cu ajutorul unui specialist în domeniul juridic, astfel cum s-a menționat în răspunsul la întrebarea anterioară.

3 Trebuie să mă adresez unei instanţe din acest stat membru?

Fără a aduce atingere normelor prevăzute în regulamentele Uniunii și în alte instrumente internaționale, instanțele portugheze sunt competente la nivel internațional:

a) atunci când acțiunea poate fi introdusă în fața unei instanțe portugheze, în conformitate cu normele privind competența teritorială portugheză stabilite în legislația portugheză;

b) în cazul în care fapta care se află la originea acțiunii, sau oricare dintre faptele care țin de aceasta, au avut loc pe teritoriul portughez;

c) în cazul în care dreptul invocat poate fi susținut numai prin intermediul acțiunii propuse pe teritoriul portughez sau atunci când reclamantul întâmpină dificultăți semnificative în intentarea acțiunii în străinătate deoarece există o legătură importantă, personală sau reală, între obiectul litigiului și sistemului juridic portughez.

Instanțele portugheze au competență exclusivă:

a) în ceea ce privește drepturile asupra bunurilor imobile și închirierea proprietăților aflate pe teritoriul portughez; cu toate acestea, în ceea ce privește contractele de închiriere a proprietăților încheiate pentru utilizare temporară în scop personal pentru o perioadă de cel mult șase luni consecutive, instanțele din statul membru pe teritoriul căruia își are reședința pârâtul au, de asemenea, competență, cu condiția ca locatarul să fie o persoană fizică și ca proprietarul și locatarul să aibă reședința în același stat membru;

b) cu privire la validitatea constituirii sau dizolvării societăților sau a altor persoane juridice cu sediul social în Portugalia, precum și cu privire la validitatea deciziilor luate de organismele acestora; pentru a stabili sediul social respectiv, instanța portugheză aplică normele sale de drept internațional privat;

c) în ceea ce privește validitatea datelor introduse în registrele publice din Portugalia;

d) în ceea ce privește executarea silită privind proprietăți aflate pe teritoriul portughez;

e) cu privire la insolvența sau reorganizarea persoanelor rezidente în Portugalia sau a persoanele juridice ori a societăților cu sediul pe teritoriul portughez.

4 Dacă da, cărei instanţe din acest stat membru ar trebui să mă adresez, având în vedere domiciliul meu, al celeilalte părţi sau alte aspecte ale cauzei mele?

Situarea bunurilor

Cauzele care implică drepturi reale sau personale privind utilizarea bunurilor, împărțirea bunurilor deținute în comun, evacuarea, dreptul de preempțiune, executarea silită, precum și cauzele care implică substituirea, consolidarea, reducerea sau eliberarea creditelor ipotecare ar trebui să fie aduse în fața instanței competente pentru zona în care este situată proprietatea în cauză.

Cu toate acestea, cauzele privind consolidarea, substituirea, reducerea sau eliberarea creditelor ipotecare asupra navelor sau aeronavelor sunt aduse în fața instanței competente pentru zona în care este înregistrată informația în cauză. În cazul în care creditul ipotecar vizează active mobile înregistrate în mai multe districte, reclamantul poate opta pentru oricare dintre districtele respective.

În cazul în care acțiunea în justiție vizează un grup de active mobile care aparțin aceleiași persoane fiind destinate unei singure utilizări sau un grup de active imobile și mobile sau proprietăți situate în districte diferite, acțiunea va fi judecată de instanța competentă din districtul în care se află bunurile cele mai valoroase, fapt care va fi stabilit pe baza valorii impozabile a bunurilor. În cazul în care imobilul care face obiectul acțiunii este situat în mai mult de un district judiciar, acțiunea poate fi formulată în oricare dintre districtele respective.

Competența pentru îndeplinirea unei obligații

O acțiune prin care se solicită îndeplinirea obligațiilor, despăgubiri pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor sau rezilierea unui contract pe motivul nerespectării acestuia se introduce la instanța din locul în care pârâtul își are reședința. Creditorul poate alege instanța în a cărei rază teritorială se află locul unde trebuia să fie îndeplinită obligația în cazul în care pârâtul este o persoană juridică sau în cazul în care domiciliul creditorului se află în zona metropolitană a orașelor Lisabona sau Porto și pârâtul își are reședința, de asemenea, în aceeași zonă metropolitană.

În cazul în care acțiunea urmărește punerea în aplicare a răspunderii civile bazate pe prejudiciu sau pe risc, instanța competentă este cea care corespunde locului în care a avut loc evenimentul.

Divorțul și separarea

Pentru acțiunile de divorț, de separare de drept și de împărțire a bunurilor, instanța competentă este cea în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința reclamantul.

Acțiuni pentru plata taxelor

În cazul în care acțiunea se referă la plata unor taxe judiciare sau a remunerației datorate reprezentanților tehnici și la recuperarea sumelor plătite în avans clientului, instanța competentă este cea din locul în care serviciile au fost prestate, iar cele două cauze trebuie să fie conexate.

Cu toate acestea, în cazul în care acțiunea a fost introdusă la Curtea de apel sau la Curtea Supremă, acțiunea pentru plata taxelor va fi introdusă în fața instanței districtuale din locul în care debitorul își are domiciliul.

Reglementarea și distribuirea avariei comune

Instanța care are competență asupra portului în care mărfurile urmează sau urmau să fie livrate de către o navă care a suferit pierderi masive este competentă să reglementeze și să împartă costul pierderilor.

Pierderile și daunele cauzate de coliziuni ale navelor

O acțiune privind pierderile și daunele rezultate în urma coliziunii unor nave poate fi introdusă la instanța de la locul în care a avut loc accidentul, în care își are reședința proprietarul navei care a lovit cealaltă navă, în care este înregistrată nava, în care a fost găsită nava sau din primul port în care a intrat nava avariată.

Costurile pentru salvarea sau asistența acordată navelor

Costurile datorate pentru salvarea sau asistența acordată navelor pot fi solicitate în instanța în a cărei rază teritorială se află locul unde a avut loc evenimentul, unde domiciliază proprietarul obiectelor salvate, unde este înregistrată nava sau unde a fost găsită aceasta.

O acțiune privind o navă dobândită cu titlu gratuit sau privind declararea acesteia ca fiind liberă de privilegii trebuie să fie introdusă la instanța care are competență asupra portului în care nava este ancorată în momentul achiziției.

Proceduri preventive și măsuri pregătitoare

În ceea ce privește procedurile preventive și măsurile anterioare introducerii unei acțiuni în instanță, trebuie să se respecte următoarele condiții:

a) sechestrarea și confiscarea bunurilor pot fi solicitate fie instanței în fața căreia trebuie să fie introdusă acțiunea respectivă, fie instanței din locul în care se află bunurile sau, în cazul în care bunurile sunt situate în mai multe districte, în oricare dintre acestea;

b) pentru interzicerea efectuării de noi activități, instanța competentă este instanța din zona în care urmează să se desfășoare activitatea;

c) pentru alte proceduri preventive, instanța competentă este cea la care trebuie să fie introdusă acțiunea relevantă;

d) măsurile pregătitoare necesare pentru obținerea de elemente de probă trebuie să fie solicitate instanțelor competente asupra locului în care urmează să se pună în aplicare măsurile respective.

Dosarul privind actele și măsurile menționate anterior se anexează la dosarul cauzei pentru acțiunea principală, astfel încât acesta să poată fi trimis, dacă este necesar, instanței în fața căreia se intentează acțiunea respectivă.

Actele care trebuie comunicate sau notificate sunt solicitate instanței competente pentru zona în care își are reședința persoana care urmează să fie notificată.

Norme generale

Norma generală a dreptului de procedură civilă din Portugalia privire la competența teritorială este că toate cauzele pentru care nu există dispoziții specifice sunt judecate de instanța de la domiciliul pârâtului.

Cu toate acestea, în cazul în care pârâtul nu are o reședință obișnuită, nu are domiciliu fix sau este absent, acțiunea este intentată în instanța de la domiciliul reclamantului; totuși, o cerere de supraveghere, temporară sau permanentă, a activelor unei pârât absent trebuie să fie înaintată instanței competente pentru zona în care pârâtul a locuit ultima oară în Portugalia.

În cazul în care pârâtul este domiciliat sau își are reședința în altă țară, cauza este judecată de către instanța din locul în care se află acesta; dacă acest loc nu se află pe teritoriul portughez, cauza este judecată de către instanța de la domiciliul reclamantului și, în cazul în care acesta își are domiciliul într-o țară străină, instanța competentă este instanța de la Lisabona.

Norme generale pentru persoane juridice și societăți

În cazul în care pârâtul este statul, instanța de la domiciliul pârâtului se înlocuiește cu instanța de la domiciliul reclamantului.

În cazul în care pârâtul este o altă persoană juridică sau o societate, cauza este judecată de instanța în a cărei rază teritorială se află sediul social sau sediul principal al sucursalei, agenției, filialei sau reprezentanței, în funcție de faptul dacă acțiunea este îndreptată împotriva societății principale sau împotriva uneia dintre aceste entități; cu toate acestea, se poate intenta o acțiune împotriva persoanelor juridice sau a societăților străine care au o sucursală, agenție, filială sau reprezentanță în Portugalia la instanța competentă pentru locul în care se află unitatea respectivă, deși citația este solicitată pentru sediul social.

Mai mulți pârâți și cereri care se suprapun

În cazul în care există mai mult de un pârât în aceeași cauză, toți pârâții trebuie să fie audiați în instanță competentă pentru zona în care locuiesc cei mai mulți dintre aceștia; în cazul în care același număr de pârâți locuiesc în locuri diferite, reclamantul poate alege oricare dintre instanțele respective.

În cazul în care reclamantul acumulează cereri care urmează să fie examinate de instanțe aflate în zone de competență diferite, acesta poate alege oricare dintre instanțele respective pentru intentarea acțiunii, cu excepția cazului în care competența de a evalua una dintre cereri depinde de o legătură care permite instanței să stabilească, din oficiu, lipsa sa de competență; în acest caz, acțiunea trebuie să fie introdusă în fața instanței respective.

Cu toate acestea, în cazul în care reclamantul acumulează cereri între care există o relație de dependență sau de subsidiaritate, acțiunea trebuie să fie introdusă în fața instanței competente pentru a examina cererea principală.

Norme generale de competență în materie de executare

Cu excepția cauzelor speciale reglementate de alte dispoziții, instanța competentă pentru executare este instanța de la domiciliul debitorului, deși creditorul poate alege instanța competentă pentru locul în care obligația trebuie să fie îndeplinită în cazul în care debitorul este o persoană juridică sau atunci când domiciliul creditorului se află în zona metropolitană a orașelor Lisabona sau Porto și debitorul își are domiciliul în aceeași zonă metropolitană.

Cu toate acestea, în cazul în care executarea se referă la predarea unui anumit obiect sau la colectarea unei creanțe cu o garanție reală, instanța competentă în acest sens este instanța în a cărei rază teritorială se află locul unde se găsește obiectul sau locul în care se află obiectele utilizate ca garanție.

În cazul în care acțiunea privind executarea trebuie să fie intentată în instanța de la domiciliul debitorului și acesta nu are domiciliul în Portugalia, dar deține active în această țară, competența aparține instanței de la locul în care se află activele respective.

În cazul unor acțiuni de executare care se suprapun și care trebuie să fie examinate de instanțe din diferite zone de competență teritorială, competența aparține instanței de la domiciliul debitorului.

Executarea în temeiul unei hotărâri judecătorești

Pentru executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate de instanțele portugheze, cererea de executare se înaintează în cadrul cauzei pentru care a fost emisă, iar executarea este înregistrată în evidențele instanței și este tratată în mod independent, cu excepția cazului în care cauza a făcut ulterior obiectul unei căi de atac și, în consecință, a fost transferată.

Atunci când, în conformitate cu Legea privind organizarea judiciară, o secție de executare specializată este competentă pentru executare, o copie a hotărârii judecătorești, cererea care a stat la originea executării și documentele de însoțire trebuie să fie trimise secției specializate în regim de urgență.

În cazul unei decizii luate de arbitri în cadrul unei proceduri de arbitraj care a avut loc în Portugalia, instanța competentă pentru executare este instanța districtuală în raza căreia a avut loc arbitrajul.

Executarea unei hotărâri pronunțate de instanțele superioare

În cazul în care acțiunea a fost introdusă la curtea de apel sau la Curtea Supremă, competența este deținută de instanța de la domiciliul debitorului.

Executarea în temeiul unei hotărâri pronunțate în străinătate

Pentru executarea în temeiul unei hotărâri pronunțate în străinătate, competența este deținută de instanța de la domiciliul debitorului.

Competența instanței în legătură cu chestiuni conexe

Instanța competentă pentru acțiune are competență, de asemenea, cu privire la incidentele care apar în cadrul acesteia și la aspectele pe care pârâtul le invocă în apărarea sa.

Competența pentru aspectele legate de cererea reconvențională

Instanța aleasă pentru acțiune are competență în chestiuni ridicate prin cerere reconvențională, în măsura în care aceasta are competență judiciară asupra lor pe criterii de naționalitate, obiect și ierarhie; în caz contrar, persoana împotriva căreia este introdusă cererea reconvențională este achitată de către instanța respectivă.

Pactele private și atribuirea competenței

Părțile pot conveni cu privire la instanța care are competența de a soluționa un anumit litigiu sau litigiile care pot decurge dintr-o anumită relație juridică, cu condiția ca relația contestată să aibă legături cu mai mult de un sistem juridic. Atribuirea de comun acord a competenței poate implica atribuirea către instanțele portugheze a competenței exclusive sau doar a unei competențe alternative, dacă există, presupunând, în eventualitatea unor dubii, că aceasta este exclusivă.

Alegerea instanței este valabilă numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile de mai jos:

a) aceasta se referă la un litigiu privind drepturile disponibile;

b) este acceptată de către instanța desemnată;

c) este justificată de un interes semnificativ al ambelor părți sau al uneia dintre ele, cu condiția ca acest lucru să nu provoace un inconvenient major celeilalte părți;

d) nu implică aspecte care sunt de competența exclusivă a instanțelor portugheze;

e) este rezultatul unui acord scris sau confirmat în scris și se face referire explicită la instanța competentă.

Acordul este considerat a fi scris în cazul în care acesta este prevăzut într-un document semnat de către părți sau rezultă dintr-un schimb de scrisori, telexuri, telegrame sau alte moduri de comunicare care constituie o dovadă scrisă; astfel de instrumente pot conține acordul în mod direct sau pot include o clauză care face trimitere la un alt document care conține acordul.

Protecția copiilor și a tinerilor aflați în situație de risc

În ceea ce privește competența asupra minorilor, punerea în aplicare a măsurilor de promovare a drepturilor copilului și a protecției copilului constituie responsabilitatea Comisiei pentru protecția copilului sau a instanței competente pentru zona în care copilul sau tânărul își are reședința în momentul în care se primește notificarea situației sau se inițiază procedurile judiciare.

În cazul în care reședința copilului sau a tânărului nu este cunoscută sau nu poate fi stabilită, competența aparține Comisiei pentru protecția copilului sau instanței în a cărei rază teritorială se află locul unde poate fi găsit copilul sau tânărul.

Fără a aduce atingere celor de mai sus, Comisia pentru protecția copilului sau instanța în a cărei rază teritorială se află locul unde poate fi găsit copilul sau tânărul vor lua măsurile considerate necesare pentru protecția imediată a acestora.

În cazul în care, după aplicarea măsurilor, copilul sau tânărul își schimbă reședința pentru o perioadă mai mare de trei luni, dosarul este retrimis Comisiei pentru protecția copilului sau instanței competente pentru zona în care se găsește noua reședință.

Cu excepția cazului menționat mai sus, modificările faptelor care s-au produs după inițierea procedurilor sunt irelevante.

Fără a se aduce atingere normelor privind competența teritorială, atunci când riscul vizează în mod simultan mai mult de un copil sau tânăr, se poate intenta o singură acțiune în justiție și, în cazul în care au fost inițiate proceduri separate, toate acestea pot fi anexate la acțiunea inițială dacă relațiile de familie sau situațiile specifice de risc justifică acest lucru.

În cazul în care, pentru același copil sau tânăr, au fost introduse acțiuni succesive privind măsuri de protecție, de tutelă educațională sau măsuri preventive civile pentru minori, detaliile trebuie să fie anexate la dosarul cauzei pentru a fi examinate de judecătorul care audiază acțiunea inițială.

Măsuri de tutelă educațională

Instanța competentă pentru zona în care locuia minorul la momentul în care a fost introdusă acțiunea are responsabilitatea de a examina faptele și aplicarea de măsuri de tutelă educațională. Atunci când reședința minorului este necunoscută, competența aparține instanței de la domiciliul titularului responsabilității părintești. În cazul în care titularii răspunderii părintești au reședințe diferite, competența aparține instanței în a cărei rază teritorială se află reședința tutorelui căruia i-a fost încredințat minorul sau, în cazul încredințării comune, a tutorelui cu care locuiește minorul. În alte cazuri, competența aparține instanței din zona în care se aplică tutela sau, în cazul în care aceasta nu este stabilită, instanței competente pentru locul în care se găsește copilul.

Modificările care au loc după ce au fost declanșate procedurile sunt irelevante.

Instanța competentă pentru zona în care se aplică tutela și pentru zona în care se găsește minorul sunt responsabile de luarea de măsuri urgente.

5 Cărei instanţe ar trebui să mă adresez în acest stat membru, având în vedere natura cazului meu şi suma în joc?

Vă rugăm să consultați fișele informative de pe această pagină intitulate „Sisteme judiciare” și „Competența”.

6 Pot să introduc o acţiune în justiţie în mod individual sau trebuie să recurg la un intermediar, de exemplu un avocat?

În cauzele în care reprezentarea de către un avocat nu este obligatorie, părțile pot să se reprezinte singure sau pot fi reprezentate de avocați stagiari sau de reprezentanți juridici (solicitadores).

Reprezentarea de către un avocat este obligatorie:

a) în cauzele care sunt de competența instanțelor care fac obiectul unor praguri și în care se permite introducerea unei căi de atac obișnuite;

b) în cauzele în care o cale de atac este întotdeauna admisibilă, indiferent de sumă;

c) în căile de atac și cauzele înaintate instanțelor superioare.

Inclusiv în cazul în care reprezentarea de către un avocat este obligatorie, avocații stagiari, reprezentanții juridici și părțile însele pot formula cereri în care nu se invocă aspecte de drept.

În cauzele în care, deși nu este obligatorie numirea unui avocat, părțile nu au stabilit un reprezentant legal, audierea martorilor se efectuează de către judecător, care va adapta procedura, de asemenea, în funcție de circumstanțele specifice.

Părțile sunt obligate să fie reprezentate de către un avocat, un avocat stagiar sau un reprezentant juridic în cadrul procedurilor de executare pentru o valoare mai mare decât limita aplicată în instanța de prim grad de jurisdicție și trebuie să fie reprezentate de un avocat în astfel de proceduri pentru o valoare mai mare decât limita aplicată la curtea de apel sau în procedurile pentru o valoare echivalentă sau mai mică decât aceasta, însă mai mare decât limita aplicată în instanța de prim grad de jurisdicție, atunci când acest lucru implică orice procedură care urmează termenii procesului declarativ.

7 Pentru introducerea acţiunii, mai exact, cui trebuie să mă adresez: biroului de recepţie, biroului grefierului instanţei sau în altă parte?

Pentru cauzele care nu necesită un reprezentant legal și în care partea nu are niciun intermediar, documentele procedurale menționate mai sus pot fi prezentate instanței în unul dintre următoarele moduri:

a) prin depunere la sediul instanței, valabilă de la data depunerii documentului;

b) prin expediere prin scrisoare recomandată, valabilă de la data la care documentul a fost trimis prin scrisoare recomandată;

c) prin transmitere prin fax sau prin e-mail, valabilă de la data trimiterii documentului.

A se vedea, de asemenea, fișa informativă „Prelucrarea automată”.

8 În ce limbă pot să-mi formulez cererea? Pot să formulez cererea oral sau trebuie să existe o cerere scrisă? Pot să trimit cererea prin fax sau prin e-mail?

Limba portugheză este utilizată în toate documentele instanței.

În cazul în care un străin care nu vorbește limba portugheză trebuie să depună mărturie în fața instanțelor din Portugalia, se va numi un interpret care să îl asiste, atunci când este necesar, pentru a facilita comunicarea, sub jurământ.

Pentru documentele redactate într-o limbă străină care necesită traducere, instanța dispune, din oficiu sau la cererea uneia dintre părți, ca partea care a depus documentele să le însoțească de o traducere.

Procedurile în fața Curții Magistraților pot fi intentate oral. În toate celelalte proceduri, acțiunea trebuie formulată în scris.

Documentele procedurale pe care părțile trebuie să le depună în scris sunt prezentate instanței în format electronic prin intermediul sistemului informatic Citius utilizând adresa de e-mail http://citius.tribunaisnet.mj.pt/ în conformitate cu procedurile și instrucțiunile cuprinse în acesta și sunt valabile de la data la care documentul a fost trimis.

Partea care prezintă probe astfel trebuie să furnizeze pledoaria și toate documentele însoțitoare în format electronic și nu trebuie să transmită documentele originale, cu excepția cazurilor în care instanța solicită aceasta în conformitate cu dreptul procedural.

Pentru cazul în care nu este necesar un reprezentant legal și partea nu are niciun intermediar, vă rugăm să consultați răspunsul la întrebarea anterioară.

În ceea ce privește procedurile privind ordinul de plată, vă rugăm să consultați fișa informativă corespunzătoare.

A se vedea, de asemenea, fișa informativă „Prelucrarea computerizată”.

9 Există formulare speciale pentru intentarea de acţiuni sau, în caz contrar, cum trebuie să depun cererea de chemare în judecată? Există anumite elemente specifice care trebuie depuse la dosar?

Există formulare speciale pentru cererile de emitere a unui act, pentru procedurile de executare și, de asemenea, pentru introducerea unei acțiuni la Curtea Magistraților atunci când, în cel din urmă caz, solicitantul a optat să nu inițieze procedurile oral.

Vă rugăm să consultați, pe această pagină, fișele informative referitoare la „Proceduri privind ordinul de plată”, „Executarea hotărârilor judecătorești” și „Căi alternative de soluționare a litigiilor”.

O acțiune prin care se urmărește obținerea unei declarații se prezintă instanței prin intermediul unei cereri inițiale în care reclamantul trebuie:

  • să indice instanța și secția în cadrul căreia se introduce acțiunea și să identifice părțile, indicând numele, domiciliul sau sediul acestora, precum și, atunci când este posibil, numerele de identificare civile și fiscale, profesiile și locurile de muncă;
  • să indice adresa profesională a reprezentantului său legal;
  • să menționeze tipul de acțiune;
  • să prezintă faptele esențiale care stau la originea acțiunii și motivele de drept care constituie temeiul acțiunii;
  • să formuleze cererea;
  • să declare valoarea cauzei;
  • să desemneze executorul judecătoresc răspunzător de emiterea citației sau reprezentantul legal răspunzător de promovarea acesteia.

La sfârșitul cererii, reclamantul trebuie să prezinte lista martorilor și să solicite alte probe.

Dovada de plată a taxei judiciare datorate sau dovada eligibilității pentru acordarea de asistență juridică, în locul plății taxei, trebuie să fie anexată cererii.

Instanța va refuza cererea inițială, indicând în scris motivele respingerii, în eventualitatea oricărei dintre următoarele situații:

  • cererea nu este adresată sau este adresată unei alte instanțe, unei alte secții din cadrul aceleiași instanțe sau unei alte autorități;
  • cererea nu identifică părțile și nu oferă detaliile de identificare pe care trebuie să le conțină (nume, reședința sau sediul social și, în cazul în care este posibil, numerele de identificare civilă și fiscală, locurile de muncă și profesiile);
  • cererea nu indică adresa profesională a reprezentantului legal;
  • nu se indică tipul de acțiune;
  • se omite cuantumul creanței;
  • nu există nicio dovadă a plății prealabile a taxei judiciare datorate sau a acordării de asistență juridică, cu excepția cazurilor de citație urgentă prevăzute în legislație;
  • cererea nu este semnată;
  • cererea nu este redactată în limba portugheză;
  • hârtia utilizată nu îndeplinește cerințele de reglementare.

10 Va trebui să plătesc cheltuieli de judecată? Dacă da, când? Va trebui să plătesc un avocat chiar din momentul depunerii cererii?

Cheltuielile de judecată includ taxele judiciare, tarifele și costurile.

Taxele judiciare

Taxele judiciare corespund sumelor datorate pentru cauză de către fiecare parte și sunt stabilite în funcție de valoarea și complexitatea cauzei, în conformitate cu Regulamentul privind cheltuielile de judecată.

Taxele judiciare se plătesc numai de către partea care introduce acțiunea în calitate de reclamant sau pârât, de creditor sau debitor, de solicitant sau pârât, de apelant sau intimat, în conformitate cu Regulamentul privind cheltuielile de judecată.

Taxele judiciare trebuie să fie plătite înainte de prezentarea documentului procedural pentru care se percepe taxa (petiția inițială sau cererea, declarația în întâmpinare etc.), cu excepția cazului în care partea sau acțiunea este scutită sau partea beneficiază de o scutire de la plata prealabilă.

În cazul unei cereri reconvenționale sau al unei intervenții principale, se percepe o taxă judiciară suplimentară numai atunci când partea care introduce cererea formulează o solicitare distinctă de cea a reclamantului.

O solicitare nu este considerată distinctă în cazul în care partea intenționează să obțină, în beneficiul său, același efect juridic ca și reclamantul, sau în cazul în care partea intenționează numai să obțină despăgubiri.

În cazul în care diferite părți participă la o cerere, partea care apare ca primă parte în petiția inițială, cererea reconvențională sau cerere trebuie să plătească întreaga taxă judiciară, fără a se aduce atingere dreptului de recurs împotriva părților reunite.

În cazul în care diferite părți se reunesc pentru mai multe cereri, fiecare reclamant, fiecare persoană care introduce o cerere reconvențională, fiecare creditor sau fiecare solicitant este responsabil pentru plata taxelor judiciare respective, valoarea acestora fiind cea prevăzută în Regulamentul privind cheltuielile de judecată.

Pentru acțiunile introduse de societățile comerciale care au intentat 200 sau mai multe acțiuni, proceduri sau acțiuni în executare în anul precedent în orice instanță, cheltuielile de judecată sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul privind cheltuielile de judecată.

Pentru dispunerea plății taxelor judiciare, acțiunile și procedurile preventive sunt considerate a fi deosebit de complexe atunci când acestea:

a) conțin pledoarii sau revendicări prolixe;

b) se referă la chestiuni juridice foarte specializate sau la aspecte tehnice foarte specifice sau implică o analiză combinată a aspectelor juridice din contexte foarte diferite;

c) implică audierea unui mare număr de martori, analiza unor probe complexe și diverse măsuri de durată pentru obținerea de probe.

În general, plata primei sau unicei tranșe din taxa judiciară se face până la data la care sunt depuse documentele.

a) În cazul în care plata se face în format electronic, este necesar ca aceasta să fie dovedită prin controale electronice, astfel cum se prevede în legislație.

b) În cazul în care plata este efectuată pe suport de hârtie, solicitantul trebuie să prezinte dovada de efectuare a plății.

A doua tranșă din taxa judiciară trebuie să fie plătită în termen de 10 zile de la primirea notificării pentru ședința de judecată finală, iar solicitantul trebuie să furnizeze dovada plății sau dovada de efectuare a unei astfel de plăți în același termen.

Tarife

Toate cheltuielile suportate ca rezultat al procedurii reprezintă tarife, fie că sunt solicitate de către părți, fie că sunt dispuse de către judecătorul cauzei.

Cu excepția cazurilor prevăzute în reglementările referitoare la accesul la lege, fiecare parte suportă tarifele care îi revin și care apar în cursul procedurii.

Tarifele cad în sarcina părții care a solicitat acțiunea sau, dacă aceasta a avut loc ex officio, a părții care beneficiază de pe urma acțiunii.

Costuri

Costurile reprezintă suma pe care fiecare parte a cheltuit-o pentru cauză și pentru care este îndreptățită la despăgubiri pentru motivele pe care instanța le-a identificat împotriva celeilalte părți. Acestea sunt stabilite ca parte a hotărârii instanței.

Plata costurilor dispuse de instanță include taxele judiciare plătite de partea care are câștig de cauză, pe baza unui barem regresiv, costurile suportate efectiv de către parte, remunerația plătită executorului judecătoresc și cheltuielile suportate de acesta, onorariul reprezentantului legal și cheltuielile suportate, așa cum figurează într-un decont justificativ detaliat, astfel cum se menționează în Regulamentul privind cheltuielile de judecată.

În cazul în care un reclamant ar putea recurge la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor, dar optează pentru o procedură judiciară, acesta trebuie să suporte propriile cheltuieli, indiferent de rezultatul acțiunii, cu excepția cazului în care a fost imposibil, din cauza celeilalte părți, să se recurgă la acea cale de soluționare alternativă a litigiilor.

Unele cauze sunt scutite, prin lege, de la plata cheltuielilor de judecată; același lucru se aplică anumitor părți.

Întrucât taxele judiciare corespund sumei datorate ca urmare a dorinței fiecărei părți de a acționa ca intervenient în cadrul unui litigiu, orice persoană care poate fi considerată a fi implicată în acțiune (reclamantul, pârâtul, creditorul, debitorul, solicitantul, pârâtul, apelantul sau intimatul) poate, în general, să fie pasibilă de plata taxelor judiciare, din moment ce plata corespunde furnizării unui serviciu, indiferent dacă partea a avut sau nu câștig de cauză. Părțile câștigătoare au dreptul la o rambursare a sumelor plătite cu titlu de taxe judiciare în temeiul reglementărilor privind costurile.

Onorarii

Onorariile profesionale sunt stabilite de către instanță, care trebuie, în acest scop, să ia în considerare importanța serviciilor furnizate, gradul de dificultate și de urgență a chestiunii, gradul de creativitate intelectuală implicată în activitatea efectuată de specialist, rezultatele obținute, timpul petrecut, responsabilitățile asumate de acesta și alte îndatoriri profesionale.

11 Pot să solicit asistenţă judiciară?

Da, puteți, cu condiția să îndepliniți condițiile pentru acordarea de asistență juridică (vă rugăm să consultați fișa informativă privind „Asistența juridică”).

12 Din ce moment se consideră că acţiunea mea este introdusă în mod oficial? Voi primi informaţii din partea autorităţilor cu privire la introducerea corectă a acţiunii?

A se vedea răspunsurile la întrebările 7 și 8.

În momentul primirii cererii, cerințele formale sunt verificate de către grefierul care o acceptă. În etapele ulterioare ale procedurii, judecătorul efectuează o verificare mai detaliată și mai minuțioasă.

Părțile sunt informate întotdeauna cu privire la aceste decizii.

13 Voi obţine informaţii detaliate referitor la succesiunea evenimentelor ulterioare (cum ar fi intervalul de timp permis pentru înfăţişare)?

Instanțele nu sunt obligate prin lege să furnizeze informații de acest tip. Cu toate acestea, prin intermediul CITIUS, inițiativa Ministerului de Justiție de informatizare a procedurilor judiciare, reprezentanții legali au posibilitatea în prezent de a consulta, în birourile lor, informațiile privind cauzele în care acționează ca reprezentanți.

Întrucât în prezent documentele procedurale sunt livrate electronic și introduse direct în aplicațiile informatice ale instanțelor și judecătorii utilizează aceleași aplicații pentru a-și desfășura activitatea, avocații, judecătorii și instanțele pot utiliza aplicațiile respective și portalul CITIUS pentru a consulta dosarele și documentele aferente cauzelor.

Informații suplimentare

Apoio Judiciário – Protecção Jurídica

Bases Jurídico-Documentais

Câmara dos Solicitadores

Diário da República (Monitorul Oficial)

Direcção-Geral da Administração da Justiça

Direcção-Geral da Política de Justiça

Ministério da Justiça (Ministerul Justiției)

Ordem dos Advogados

Portal Citius

Ultima actualizare: 31/03/2017

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site