Profesii juridice - introducere

Procurorii

Organizare

Serviciul public de urmărire penală este format din Autoritatea suedeză de urmărire penală (Åklagarmyndigheten) și Autoritatea suedeză pentru combaterea infracțiunilor economice (Ekobrottsmyndigheten). Aceste două autorități se află în subordinea directă a guvernului (Ministerul Justiției). Procurorul General al Suediei (Riksåklagare) conduce Autoritatea suedeză de urmărire penală, în timp ce Autoritatea suedeză pentru combaterea infracțiunilor economice este plasată sub conducerea unui director general. Procurorul General este magistratul aflat pe cea mai înaltă treaptă ierarhică din țară; este responsabil de organele de urmărire penală, pe care le conduce.

Procurorul General răspunde de evoluția cadrului juridic, de funcționarea Curții Supreme și de sarcinile administrative. Procurorii superiori (överåklagare) sunt responsabili de anumite domenii în cadrul parchetelor. Procurorii publici sunt numiți de Procurorul General și sunt repartizați pe districte, al căror personal este format din procurori districtuali (kammaråklagare). Anumiți procurori districtuali sunt specializați într-un anumit domeniu de drept. Există 32 de parchete locale. Există, de asemenea, trei parchete internaționale și patru parchete naționale care se ocupă de anumite tipuri de cazuri. Fiecare parchet local este condus de către un procuror șef (chefsåklagare).

Toți procurorii din cadrul serviciului de urmărire penală sunt complet independenți în luarea deciziilor, ceea ce înseamnă că un procuror superior nu poate interveni într-un caz de care este responsabil un procuror subordonat. Doar persoanele care dețin cetățenia suedeză pot îndeplini funcția de procuror. De asemenea, este nevoie de o diplomă în drept și de o perioadă de doi ani de stagiatură ca grefier într-o instanță de prim grad de jurisdicție (tingsrätt) sau într-o instanță administrativă (länsrätt). În anumite condiții, o diplomă obținută într-o altă țară nordică poate fi asimilată cu o diplomă abținută în Suedia. Procurorii lucrează inițial ca procurori stagiari (åklagaraspirant) pentru o perioadă de nouă luni, timp în care activitatea acestora este plasată sub îndrumarea unui mentor. După această perioadă, procurorul participă la un program de formare de doi ani, în paralel cu activitatea de procuror, înainte de a fi numit procuror districtual.

Există trei centre de dezvoltare specializate (särskilda utvecklingscentrum), situate în Stockholm, Gothenburg și Malmö conduse de un procuror superior. Funcția centrelor de dezvoltare este aceea de a derula activități de dezvoltare a cunoștințelor metodologice și juridice în domeniile penale în care activează și de a acționa ca centre de cunoaștere în aria de responsabilitate a acestora. De asemenea, acestea au atribuții legate de inspecții și monitorizare legislativă; un exemplu în acest sens îl reprezintă faptul că toate căile de atac împotriva hotărârilor emise de procurori sunt gestionate de către centrele de dezvoltare.

Rol și atribuții

Procurorului îi revin trei atribuții principale:

• investigarea infracțiunilor;
• decizia privind începerea/neînceperea urmăririi penale;
• susținerea cauzelor în fața instanței.

Procurorul conduce cercetările preliminare în cazul infracțiunilor care nu sunt considerate minore și în care există o persoană care poate fi în mod justificat suspectată de săvârșirea infracțiunii respective. Procurorul poate conduce cercetarea și în alte cazuri, dacă circumstanțe speciale impun acest lucru. În calitate de coordonator al cercetării preliminare, procurorul este responsabil pentru investigarea corespunzătoare a infracțiunii. În cazul infracțiunilor mai puțin grave, cercetarea este desfășurată în totalitate de organele de poliție.

Atunci când procurorul conduce cercetarea preliminară, acesta este asistat de către organele de poliție, acesta monitorizând în permanență cercetarea și hotărând privind măsurile și deciziile care se impun. În urma finalizării cercetării preliminare, procurorul decide dacă va avea loc sau nu începerea procedurilor judiciare. (Acest lucru este valabil și în cazul cercetărilor preliminare desfășurate de organele de poliție.)

Un alt aspect important al activității procurorului este de a pregăti dosarele cazurilor și de a compărea în fața instanțelor. Prin luarea deciziei de începere a urmăririi penale și prin stabilirea încadrării infracțiunii, procurorul determină cadrul de desfășurare a procedurilor penale în instanță. Majoritatea procurorilor apar în fața instanței cel puțin una sau două zile pe săptămână.

Procurorul General este singurul procuror care are dreptul de a iniția sau de a conduce procedurile la Curtea Supremă. Cu toate acestea, Procurorul General are dreptul de a numi un procuror-asistent în cadrul Biroului Procurorului General sau de a numi un alt procuror public pentru a-l reprezenta în fața Curții Supreme.

Baze de date juridice

Mai multe informații privind procurorii pot fi găsite pe site-ul internet al Oficiului Național al Parchetelor din Suedia, accesibil publicului larg.

Judecătorii

Organizare

Judecătorii permanenți (ordinarie domare) sunt numiți de guvern, la recomandarea unei comisii publice independente (Domarnämnden), însărcinată cu efectuarea propunerilor de nominalizare. În principiu, un judecător nu poate fi revocat, cu excepția cazurilor prevăzute de legea constituțională denumită Instrumentul Guvernului (regeringsformen).

Doar persoanele care dețin cetățenia suedeză pot îndeplini funcția de judecător. Este necesară și o diplomă în drept. În anumite condiții, o diplomă obținută într-o altă țară nordică poate fi asimilată cu o diplomă abținută în Suedia. Majoritatea judecătorilor permanenți sunt angajați ca judecători (rådman) la instanțele de prim grad de jurisdicție sau la instanțele administrative sau ca judecători consilieri (råd) la o curte de apel sau la o instanță administrativă echivalentă. Curțile de apel sau instanțele administrative echivalente sunt conduse de un președinte (president), iar instanțele de prim grad de jurisdicție și instanțele administrative echivalente de un judecător șef (lagman). Magistrații de la Curtea Supremă și cei de la Curtea Supremă Administrativă se numesc consilieri (justitieråd).

Mulți dintre cei care au fost numiți judecători permanenți au urmat o carieră specifică, lucrând doi ani ca grefier (notarie) la o instanță districtuală (tingsrätt)  (329 Kb)  sau la o instanță administrativă (förvaltningsrätt)  (281 Kb) , apoi și-au depus candidatura pentru a deveni judecător-adjunct (fiskal) la o curte de apel (hovrättsfiskal) sau la o instanță administrativă echivalentă (kammarrättsfiskal). După cel puțin un an la o astfel de instanță, un judecător stagiar trebuie să lucreze cel puțin doi ani ca judecător-adjunct la o instanță de prim grad de jurisdicție (tingsfiskal) sau la o instanță administrativă (förvaltningsrättsfiskal); urmează apoi cel puțin un an la o curte de apel sau la o instanță administrativă echivalentă, ca judecător asociat. După încheierea cu succes a acestei perioade de probă, candidatul este numit judecător asociat la o curte de apel (hovrättsassessor) sau la o instanță administrativă echivalentă (kammarrättsassessor). Judecătorii-adjuncți și judecătorii asociați constituie exemple de judecători nepermanenți. La instanțe există și judecători de instrucție  (280 Kb)  (beredningsjurister) și raportori  (281 Kb)  (föredragande).

Fiecare instanță de prim grad de jurisdicție, curte de apel sau instanță administrativă echivalentă deține un număr de judecători consultanți, neprofesioniști (nämndeman). Ei sunt numiți pentru un mandat de patru ani, de către:

• consiliul municipal (kommunfullmäktige) din municipalitățile aflate în raza de competență teritorială a instanței de prim grad de jurisdicție
• consiliul districtual (landsting) din districtele aflate în raza de competență teritorială a instanței regionale administrative, a curții de apel administrative sau a curții de apel.
  Judecătorii consultanți participă la deliberarea atât asupra chestiunilor de fapt, cât și asupra chestiunilor de drept, fiecare având dreptul la un vot.

Baze de date juridice

Pentru informații suplimentare privind judecătorii și judecătorii consultanți, puteți consulta site-ul web al instanțelor din Suedia. Pentru informații privind exclusiv judecătorii, puteți consulta site-ul web al Asociației judecătorilor din Suedia.

Organizarea profesiunii juridice: Avocații

Avocații consultanți/Avocații pledanți

Conform legislației suedeze, numai membrii Baroului din Suedia (Sveriges Advokatsamfund) pot utiliza titlul profesional de advokat (avocat consultant sau avocat pledant). Printre cerințele de admitere în barou se numără:

• să aibă reședința în Suedia sau în altă țară din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau în Elveția;
• să fie titularul unei diplome care îi conferă accesul în magistratură – în Suedia, diploma master în drept (juris kandidatexamen);
• să aibă o experiență practică în drept de trei ani și să exerseze în acest domeniu în momentul depunerii candidaturii;
• să efectueze un stagiu la Baroul din Suedia și să ia examenul final;
• să aibă o reputație de integritate și alte caracteristici necesare exercitării profesiei juridice.
• Pentru candidații din alte state UE sau CEE sau din Elveția care îndeplinesc cerințele de formare pentru a deveni avocați în țara de origine a acestora, se aplică reguli speciale.
• Deciziile privind acceptarea de noi membri sunt luate de Consiliul Baroului din Suedia.
• Baroul din Suedia a fost înființat în urma unei inițiative individuale în anul 1887 și a dobândit statutul oficial în 1948, când actualul Cod de procedură judiciară a intrat în vigoare. Acesta numără în prezent peste 4 700 de membri.
• Baroul este reglementat de Codul de procedură judiciară și de carta proprie a baroului, supusă aprobării guvernului. Baroul, care este o asociație de drept privat, are următoarele obiective:
• menținerea unor standarde etice și profesionale înalte în ceea ce privește profesia juridică;
• monitorizarea evoluțiilor legislative și garantarea faptului că expertiza baroului este valorificată în acest context;
• protejarea intereselor profesionale generale ale membrilor săi și promovarea cooperării și a consensului în rândul acestora.
  De asemenea, baroul îndeplinește o serie de atribuții publice. Conform Codului de procedură judiciară, acesteia i-au fost delegate sarcini administrative, acționând astfel ca autoritate publică, în special în materie disciplinară.
  Reglementările care guvernează baroul vizează asigurarea faptului că persoanele care solicită consiliere juridică primesc asistență juridică calificată. Conform Codului de procedură judiciară, membrii au datoria de a respecta codul de etică profesională, activitatea acestora intrând sub incidența autorității de reglementare și supraveghere a baroului și a Cancelarului Justiției. Solicitările pentru obținerea calității de membru sunt supuse unei examinări detaliate. Baroul are autoritate disciplinară asupra membrilor săi în ceea ce privește standardele etice de conduită.

Baze de date juridice

Mai multe informații pot fi găsite pe site-ul internet al Baroului din Suedia.

Reprezentanți juridici/Consilieri juridici

Reprezentanții juridici din cadrul procedurilor judiciare nu au obligația de a fi avocați, însă instanța trebuie în prealabil să le încuviințeze calitatea procesuală. Cu toate acestea, în principiu, numai avocații pot fi numiți în funcția de avocat al apărării.

Notarii

Organizare

În Suedia nu există alt tip de notari specializați în afară de notarii publici (a se vedea mai jos).

Un notar public este numit de Consiliul regional administrativ (länsstyrelse). Un notar public trebuie, printre alte condiții, să aibă pregătire juridică și să cunoască limba suedeză.

Rol și atribuții

Baze de date juridice

Nu există niciun director și/sau site internet cu privire la această profesie care să fie accesibile publicului larg.

Cu toate acestea, mai multe informații privind notarii pot fi găsite pe site-urile internet ale diferitelor consilii județene administrative.

Funcția notarului public este de a asista publicul în diferite chestiuni precum:

• autentificarea semnăturilor, a copiilor, a traducerilor și a altor informații legate de conținutul documentelor;
• prezentarea în fața instanței în calitate de martor în anumite cauze;
• supervizarea extragerilor loto;
• în momentul încheierii altor inspecții sau controale, prezentarea unui raport cu observații proprii;
• primirea de declarații referitoare la circumstanțele de natură juridică sau economică și transmiterea acestora către o parte terță;
• confirmarea faptului că o autoritate sau persoană este autorizată să ia anumite măsuri;
• eliberarea de certificate în temeiul Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961 de eliminare a obligației de legalizare pentru actele oficiale străine (apostilă).

Baze de date juridice

Nu există niciun director și/sau site internet cu privire la această profesie care să fie accesibile publicului larg.

Cu toate acestea, mai multe informații privind notarii pot fi găsite pe site-urile internet ale diferitelor consilii județene administrative.

Alte profesii juridice

Autoritatea de asigurare a respectării legii din Suedia (Kronofogdemyndigheten) este responsabilă de executarea silită a plăților și a altor obligații. Executorii judecătorești (kronofogde) sunt angajații Autorității de asigurare a respectării legii și sunt responsabili de legalitatea executării. În Suedia, executorii judecătorești beneficiază de o formare ad-hoc. Pentru a fi acceptată la cursul de formare, o persoană trebuie să aibă cetățenia suedeză și o diplomă în drept sau o diplomă echivalentă și să fie grefier calificat (notariemeriterad). Există posibilitatea de a înlocui cerința privind calitatea de grefier cu satisfacerea unui stagiu intern sau să se urmeze o procedură derogatorie.