Tipuri de profesii juridice

Slovacia

Această pagină vă oferă o prezentare generală a profesiilor juridice din Slovacia. Procurori Judecători Avocați Avocați consultanți/consilieri juridici Notari

Conținut furnizat de
Slovacia

Profesii juridice - introducere

Procurori

Organizare

Parchetul Republicii Slovacia este o autoritate de stat independentă condusă de procurorul general. Sfera competențelor parchetului cuprinde protejarea drepturilor și a intereselor persoanelor fizice, ale persoanelor juridice și ale statului, astfel cum este garantată prin lege.

Pentru Parchetul Republicii Slovacia este prevăzut un capitol bugetar separat în bugetul de stat.

Statutul și rolul parchetului și ale procurorului general sunt reglementate de Constituția Republicii Slovacia (articolul 149) și de Legea nr. 153/2001 privind parchetul, care reglementează, de asemenea, competențele procurorului general și ale altor procurori. Legea menționată reglementează, în același timp, organizarea și gestionarea parchetului. Statutul, drepturile și responsabilitățile procurorilor sunt stabilite în Legea nr. 154/2001 privind procurorii și procurorii stagiari.

Structura ierarhică

Având în vedere rolul său de autoritate care veghează la respectarea legii, parchetul trebuie să fie organizat ierarhic. Acesta asigură aplicarea uniformă a legilor și a altor acte legislative cu aplicabilitate generală, precum și aplicarea uniformă a politicii penale.

În cadrul parchetului există o ierarhie a procurorilor, toți aceștia fiind subordonați procurorului general.

Competențe

Competențele parchetului includ următoarele:

  • urmărirea penală a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni și verificarea respectării legislației atât înainte de începerea urmăririi penale, cât și pe parcursul procedurilor preliminare;
  • verificarea respectării dispozițiilor legale în ceea ce privește unitățile și condițiile de detenție a persoanelor care au fost private de libertate sau a căror libertate personală a fost limitată în urma unei hotărâri judecătorești sau a unei decizii emise de orice alt organism competent al statului;
  • exercitarea competențelor sale în cadrul procedurilor judiciare;
  • reprezentarea statului în procedurile judiciare, în conformitate cu dispozițiile legale;
  • verificarea, în limitele stabilite de lege, a respectării legislației de către orice autoritate a administrației publice;
  • participarea la pregătirea și la punerea în aplicare a măsurilor de prevenire a încălcării legilor și a altor dispoziții legale cu aplicabilitate generală;
  • implicarea în eliminarea cauzelor și a condițiilor care favorizează activitatea infracțională, precum și în prevenirea și eradicarea criminalității;
  • participarea la elaborarea legislației (implicarea în procesul legislativ);
  • îndeplinirea oricăror alte îndatoriri prevăzute într-o lege specială sau într-un tratat internațional promulgat în conformitate cu dispozițiile legale.

Îndatoriri

Procurorul general și procurorii individuali îndeplinesc toate îndatoririle care intră în sfera de competență a parchetului și folosesc toate mijloacele legale de care dispun pentru îndeplinirea îndatoririlor și obligațiilor acestora. Aceștia au obligația:

  • să pună în aplicare (conform cunoștințelor lor și cu bună credință) Constituția Republicii Slovacia, legile constituționale, legile, tratatele internaționale promulgate în conformitate cu dispozițiile legale și alte acte legislative cu aplicabilitate generală;
  • să respecte și să apere demnitatea umană, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să evite orice formă de discriminare;
  • să apere interesul public;
  • să acționeze în orice situație cu inițiativă, corectitudine, imparțialitate și fără întârzieri nejustificate.

Ierarhie

Structura organizatorică a Parchetului Republicii Slovacia cuprinde următoarele organisme:

Parchetul General, care este autoritatea cea mai înaltă și conduce sistemul de urmărire penală. Parchetul General include:

  • Parchetul Special, care are misiunea de a identifica și de a urmări în justiție cazurile de corupție și de crimă organizată;
  • Secția militară a Parchetului General;
  • parchetele regionale (8), care se situează la un nivel ierarhic superior față de parchetele teritoriale din regiunea respectivă și Parchetul militar central (1), aflat la un nivel ierarhic superior față de parchetele militare de circuit;
  • parchetele teritoriale (55) și parchetele militare de circuit (3).

Ministerul Apărării este responsabil de furnizarea materialelor și a resurselor financiare necesare pentru Secția militară a Parchetului General și pentru toate parchetele militare.

Sediul Parchetului General se află la Bratislava.

Sediul general și sediile teritoriale ale parchetelor subordonate corespund sediului general și sediilor teritoriale ale instanțelor respective. Cu toate acestea, sediile și competența teritorială nu corespund cu împărțirea teritorial-administrativă a țării.

Un procuror își îndeplinește îndatoririle în cadrul unui raport de serviciu, stabilit în momentul numirii acestuia. Procurorii sunt numiți de către procurorul general în anumite funcții din sistemul de urmărire penală, pe perioadă nedeterminată. Pentru a-și ocupa funcția, procurorii trebuie să depună un jurământ fără rezerve.

Cerințe

Procurorii trebuie să fie cetățeni slovaci și să îndeplinească următoarele condiții:

  • să aibă cel puțin 25 de ani la data numirii lor;
  • să fi absolvit studii superioare de drept;
  • să aibă capacitate juridică deplină;
  • să nu aibă cazier și să posede calități morale care garantează o bună îndeplinire a îndatoririlor care le revin;
  • să cunoască foarte bine limba slovacă;
  • să aibă domiciliul permanent pe teritoriul Republicii Slovacia;
  • să nu fie membri ai unui partid politic sau ai unei mișcări politice;
  • să fie admiși la examenul de intrare în corpul procurorilor;
  • să-și dea acordul în scris pentru a fi numiți procurori în cadrul unui anumit parchet.

Pentru a deveni procuror în cadrul unui parchet militar, candidatul trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  • să fi lucrat în armată ca militar profesionist;
  • să fi fost numit sau promovat în gradul de ofițer sau general;
  • să fi fost desemnat pentru a-și desfășura activitatea în cadrul unui parchet militar în conformitate cu legislația relevantă.

Numai un procuror stagiar din cadrul unui parchet se poate înscrie pentru susținerea examenului de intrare în corpul procurorilor. Posturile vacante de procurori stagiari se ocupă prin intermediul unui examen de selecție.

Examenele pentru jurisconsulți, examenele pentru intrarea în barou și examenele notariale se califică, de asemenea, conform dispozițiilor legale, drept examene care permit intrarea în corpul procurorilor.

Promovarea în funcția de procuror-șef sau într-un funcție mai înaltă din cadrul parchetului este posibilă numai în urma unui examen de selecție.

Pentru detașarea temporară a unui procuror în vederea îndeplinirii anumitor sarcini în cadrul altui parchet, este necesar consimțământul acestuia. Transferul unui procuror către un alt parchet se poate efectua numai cu consimțământul acestuia, în urma solicitării acestuia sau ca măsură disciplinară.

Procurorul general poate să suspende un procuror în cazul în care acesta este urmărit penal pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni sau dacă acesta face obiectul unor proceduri disciplinare pentru comiterea unei fapte care poate conduce la demiterea sa din funcția de procuror.

Raportul de serviciu al unui procuror poate fi încetat numai pentru motive stabilite prin lege.

Roluri și responsabilități

Un procuror are competența de a verifica respectarea dispozițiilor legale, atât înainte de începerea urmăririi în justiție, cât și pe parcursul procedurilor preliminare. În îndeplinirea atribuțiilor lor de supraveghere, procurorii au următoarele competențe:

  • pot da dispoziții cu caracter obligatoriu angajaților poliției, atât înainte de începerea procedurilor penale, cât și în timpul anchetei și al investigației sumare a faptelor penale, și pot impune termene pentru instrumentarea unei cauze; orice astfel de dispoziție trebuie să fie inclusă în dosarul cauzei respective;
  • pot solicita dosare, documente, materiale și rapoarte privind situația unei anchete a poliției atunci când urmărirea în justiție a început deja, cu scopul de a stabili dacă poliția a declanșat urmărirea penală fără întârziere și dacă aceasta acționează în conformitate cu dispozițiile legale;
  • pot participa la acțiunile desfășurate de poliție, pot efectua activități de investigare individuale sau pot conduce personal întreaga anchetă sau investigația sumară, pot emite decizii în orice cauză; în desfășurarea activității sale, procurorul trebuie să acționeze în conformitate cu dispozițiile legale; se pot depune plângeri împotriva deciziilor procurorilor în același mod ca împotriva deciziilor poliției;
  • pot trimite dosarul cauzei înapoi la poliție cu dispoziții de a se efectua cercetări suplimentare în cadrul anchetei sau al investigației sumare și pot fixa un termen pentru aceasta; procurorul trebuie să anunțe atât acuzatul, cât și victima cu privire la trimiterea cauzei înapoi la poliție;
  • pot anula deciziile nelegitime sau nejustificate ale organelor de poliție și le pot înlocui cu propriile decizii; un procuror poate dispune întreruperea urmăririi penale sau transferul cauzei în altă locație în termen de treizeci de zile, în cazul în care procurorul înlocuiește o decizie a poliției cu o decizie proprie din alte motive decât înaintarea unei plângeri de către o persoană îndreptățită în acest sens; se poate depune o plângere împotriva deciziei procurorului și a soluționării de către poliție; un procuror poate, de asemenea, să dea dispoziții cu caracter obligatoriu privind începerea unei anchete și a unei investigații sumare.

Doar un procuror are autoritatea de a:

  • aduce o acuzație împotriva unei persoane;
  • încheia un acord cu acuzatul privind vinovăția și pedeapsa acestuia și să supună aprobării instanței o moțiune în acest sens;
  • suspenda urmărirea penală;
  • întrerupe definitiv sau cu caracter provizoriu urmărirea penală;
  • aproba concilierea sau soluționarea amiabilă înainte de începerea procesului și de a întrerupe urmărirea penală;
  • dispune punerea sub sechestru a bunurilor acuzatului și de a hotărî ce bunuri nu ar trebui puse sub sechestru, sau de a anula punerea sub sechestru;
  • susține cererea de despăgubire a unei victime, de a o anula, integral sau parțial, sau de a exclude un anumit element din aceasta;
  • emite un ordin de deshumare a unei persoane decedate;
  • cere aprobare pentru urmărirea penală sau pentru reținerea în stare de arest a unei persoane într-o cauză care necesită consimțământul Consiliului Național al Republicii Slovacia, al Consiliului Judiciar al Republicii Slovacia, al Curții Constituționale sau al Parlamentului European;
  • depune o moțiune în instanță pentru reținerea unui inculpat în stare de arest sau pentru prelungirea arestului acestuia;
  • depune o moțiune pentru a solicita întoarcerea în țară a unui inculpat;
  • desfășura o anchetă preliminară în cazul procedurilor de extrădare, cu excepția cazului în care există alte dispoziții legale în acest sens;
  • în temeiul unei cereri din partea unei autorități competente din alt stat, de a depune o moțiune în instanță cu scopul de a pune sub sechestru cu titlu provizoriu bunurile unei persoane urmărite penal în străinătate, în cazul în care o parte dintre bunuri se află pe teritoriul Republicii Slovacia.

În îndeplinirea atribuțiilor lor de verificare a respectării dispozițiilor legale în instituțiile de detenție a persoanelor care au fost private de libertate sau a căror libertate a fost limitată, procurorii trebuie să se asigure că:

persoanele în cauză sunt deținute numai în temeiul unei hotărâri judecătorești sau al unei decizii emise de un alt organism autorizat al statului, în celule ale poliției sau în unități specializate pentru arest, privare de libertate, măsuri de protecție, măsuri de protecție privind reabilitarea infractorilor tineri, spitalizare sau tratament instituționalizat;

legile și alte acte legislative cu aplicabilitate generală sunt respectate în unitățile respective.

În acțiunile civile, procurorul are autoritatea de a:

  1. depune o moțiune pentru începerea procedurilor civile cu scopul de a:
  • impune măsuri de protecție privind reabilitarea infractorilor tineri cu vârste cuprinse între 12 și 14 ani, în cazul în care aceștia au săvârșit o infracțiune pentru care, în conformitate cu dispozițiile Codului penal, pot primi pedeapsa cu închisoarea pe viață;
  • stabili ilegalitatea unei greve sau a unor concedieri;
  • stabili lipsa de validitate a transferului bunurilor statului, în conformitate cu Legea privind stabilirea originii mijloacelor financiare în procesul de privatizare, Legea privind stabilirea termenilor și a condițiilor aplicabile transferului bunurilor statului către alte persoane sau Legea privind administrarea bunurilor statului;
  • revizui legalitatea oricărei decizii luate de o autoritate administrativă, în cazurile în care contestația depusă de un procuror nu a fost aprobată;
  • abroga o decizie nelegitimă adoptată de către o municipalitate, în cazul în care municipalitatea respectivă nu a anulat decizia la cererea procurorului;
  1. conexa acțiunile civile aflate pe rol care au ca obiect:
  • capacitatea juridică;
  • declararea decesului;
  • creșterea minorilor;
  • tutela;
  • înscrierea în Registrul Comerțului;
  • falimentul și restructurarea.

În timp ce verifică respectarea de către autoritățile din administrația publică a legilor și a altor acte legislative cu aplicabilitate generală, procurorul are dreptul de a revizui legalitatea:

  • actelor legislative cu aplicabilitate generală emise de autoritățile din administrația publică;
  • normelor administrative interne emise de autoritățile din administrația publică cu scopul de a asigura îndeplinirea atribuțiilor administrației publice;
  • deciziilor privind diferite aspecte din domeniul administrației publice;
  • procedurilor urmate de autoritățile din administrația publică la emiterea normelor administrative interne și a deciziilor în domeniul administrației publice.

Judecători

Organizare

Personalul instanțelor

  1. Administrator-asistent principal PDF (382 Kb) sk
  2. Grefier PDF (295 Kb) sk
  3. Executor judecătoresc principal PDF (460 Kb) sk
  4. Asistent al unui judecător din cadrul Curții Supreme PDF (291 Kb) sk

Avocați

Baze de date juridice

Pentru informații suplimentare, a se consulta site-ul internet al Baroului Slovaciei.

Avocați consultanți/consilieri juridici

Baze de date juridice

Pentru informații suplimentare, a se consulta site-ul internet al Centrului pentru asistență juridică din Slovacia.

Notari

În Republica Slovacia, notarii trebuie să dețină o diplomă universitară în drept.

Atribuțiile unui notar constau în exercitarea justiției preventive și eliberarea de documente oficiale autentificate.

Notarii se află sub supravegherea Ministerului Justiției.

Notarii trebuie să fie membri ai Camerei Notarilor din Republica Slovacia.

Baze de date juridice

Site-ul internet al Camerei Notarilor conține o rețea internă care oferă informații numai pentru notari. Accesul este gratuit, însă căutarea de informații este limitată.

Baza de date oferă acces la:

  • registrele publice;
  • o listă a notarilor [datele de contact, limba (limbile) cunoscută(e), programul de funcționare];
  • legislație.
Ultima actualizare: 18/03/2019

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.