Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.
Swipe to change

Tipuri de profesii juridice

Franţa

Această secţiune cuprinde o prezentare generală a diferitelor profesii juridice.

Conținut furnizat de
Franţa

Profesiile juridice – introducere

Magistrații

Organizare

Magistrații de profesie se împart în două categorii: magistrați care pronunță hotărâri în instanță și magistrați care lucrează pentru parchete. Judecătorii sunt numiți adeseori „magistrați de instanță", în timp ce Ministerul Public este reprezentat de „magistrați ai parchetului".

Cei dintâi judecă litigiile care le sunt înaintate, în timp ce a doua categorie reprezintă societatea și verifică aplicarea legii. Statutul magistraților intră sub incidența Ordonanței nr. 58-1270 din 22 decembrie 1958 privind legea organică referitoare la statutul magistraților. Rezultă că orice magistrat poate fi numit pe parcursul carierei sale ca judecător de instanță sau reprezentant al parchetelor: acesta este principiul unității corpului judiciar (articolul 1), care a fost reafirmat de către Consiliul Constituțional, în special în decizia sa din 11 august 1993. Magistrații sunt membri ai autorității judiciare care apără libertățile individuale prin aplicarea articolului 66 din Constituție. Cu toate acestea, există anumite diferențe între statutul lor prin faptul că judecătorii de instanță nu sunt subordonați ierarhic autorității superioare și beneficiază de garanția de inamovibilitate, adică nu pot fi numiți într-un post nou fără acordul lor.

Majoritatea magistraților sunt recrutați în urma unui concurs. Pentru a trece „primul concurs”, deschis studenților, candidații trebuie să dețină o diplomă care să ateste că dispun de o formare de cel puțin patru ani după bacalaureat (= master). Candidații care au reușit la concurs sunt numiți judecători asistenți și beneficiază în acest caz de aceeași formare ca cea asigurată de Școala Națională de Magistratură (ENM). Există, de asemenea, posibilități de recrutare directă. La încheierea programului de formare la ENM, judecătorii asistenți sunt numiți, prin decret, la instanța unde sunt repartizați.

Șefii de jurisdicție (președintele și procurorul) și șefii instanței (prim-președintele și procurorul general) au, în plus față de atribuțiile jurisdicționale, și atribuții administrative (de exemplu repartizarea termenelor de judecată).

La 1 ianuarie 2013, existau 8 090 magistrați din care 7 769 în instanță.

Consiliul Superior al Magistraturii

Articolul 65 din Constituție reglementează unele aspecte privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Legea constituțională din 23 iulie 2008 a modificat articolul 65 din Constituție, schimbând structura, atribuțiile (la nivelul desemnărilor) și posibilitatea de a fi sesizat de către justițiabili. Astfel, Președintele Republicii nu mai este membru al CSM.

Structura competentă cu privire la magistrații de instanță este prezidată de către prim-președintele Curții de Casație. Aceasta cuprinde, în plus, cinci judecători de instanță și un magistrat al parchetelor, un consilier de stat desemnat de către Consiliul de Stat, un avocat, precum și șase personalități calificate care nu aparțin nici Parlamentului, nici corpului judecătoresc, nici corpului administrativ. Președintele Republicii, Președintele Adunării Naționale și Președintele Senatului desemnează fiecare câte două personalități calificate.

Structura competentă cu privire la magistrații parchetelor este prezidată de către procurorul general de pe lângă Curtea de Casație. Aceasta cuprinde, în plus, cinci magistrați ai parchetelor și un judecător de instanță, precum și un consilier de stat, un avocat și șase personalități care nu fac parte nici din Parlament, nici din sistemul judiciar sau administrativ. Președintele Republicii, Președintele Adunării Naționale și Președintele Senatului desemnează, fiecare, câte două personalități în această structură.

Structura Consiliului Superior al Magistraturii competentă cu privire la magistrații de instanță emite propuneri pentru numirea magistraților de instanță la Curtea de Casație, pentru numirea prim-președinților curților de apel și a președinților tribunalelor de primă instanță. Ceilalți judecători de instanță sunt numiți pe baza avizului conform al CSM.

Această structură a Consiliului Superior al Magistraturii pronunță hotărâri în calitate de consiliu de disciplină al magistraților de instanță. Aceasta cuprinde, printre alții, magistratul de instanță care aparține structurii competente în privința magistraților parchetelor.

Structura Consiliului Superior al Magistraturii competentă cu privire la magistrații parchetelor își dă avizul cu ocazia numirii acestora și în ceea ce privește sancțiunile disciplinare. Această structură cuprinde în acest caz, pe lângă membrii prevăzuți de articolul 65, magistratul parchetului care aparține structurii competente cu privire la magistrații de instanță.

Ministerul Public

Organizare

Ministerul Public este reprezentat de către magistrații parchetelor care au sarcina de a sluji interesele societății pe care o reprezintă, solicitând aplicarea legii.

Cu excepția Parchetului General de pe lângă Curtea de Casație, care are un loc aparte, Ministerul Public reprezintă în Franța o piramidă ierarhizată „sub autoritatea ministrului justiției”. Astfel, articolul 30 din Codul de procedură penală prevede obligația ministrului justiției de a aplica politica de acțiune publică stabilită de către guvern. Supraveghează coerența aplicării sale pe teritoriul republicii. În acest scop, adresează magistraților Ministerului Public instrucțiuni generale de acțiune publică.

Pe lângă fiecare tribunal de primă instanță, procurorul Republicii gestionează un parchet format din unul sau mai mulți magistrați care îi sunt subordonați din punct de vedere ierarhic. Acesta organizează parchetul prin repartizarea sarcinilor și serviciilor între procurorii adjuncți, vice-procurori și asistenți (les substituts). Procurorul Republicii acționează la rândul său sub controlul și coordonarea Procurorului General.

Pe lângă faptul că dispune de această ierarhizare, parchetul este indivizibil : asistentul (le substitut) nu are nevoie de delegare din partea superiorului său pentru a acționa, iar fiecare dintre actele sale angajează întregul Parchet.

Roluri și atribuții

Parchetul are în principal atribuții penale. Coordonează anchetele și ia toate măsurile pentru urmărirea penală și trimiterea în judecată a autorilor infracțiunilor. În plus, evaluează ce acțiune ar trebui întreprinsă în privința cazurilor penale în conformitate cu principiul oportunității (de exemplu: deschiderea unei examinări judiciare prealabile, trimiterea cazului în fața unei instanțe care să judece cazul sau clasarea dosarului). Are obligația de a interveni în cadrul ședinței de judecată, făcând în mod liber observații orale (privind faptele, personalitatea celui incriminat și pedeapsa) pe care le consideră corespunzătoare pentru buna funcționare a procesului de justiție. În plus, are sarcina de a asigura executarea pedepselor.

De asemenea, este responsabil de protecția minorilor aflați în pericol și are anumite atribuții civile, atunci când este vorba, de exemplu, despre starea civilă a persoanelor (de exemplu, modificarea stării civile a unei persoane), aspecte administrative (de exemplu, în materie de baruri, presă periodică, marketing direct…) și comerciale (de exemplu, în materie de proceduri colective).

Rolul și atribuțiile magistraților de instanță (judecătorii) sunt detaliate în pagina privind instanțele ordinare.

Judecătorii ne-profesioniști (consultanți)

Judecătorii de proximitate

Instituiți prin legea de orientare și de planificare a sistemului de justiție din 9 septembrie 2002, completată de legea nr. 2005-47 din 26 ianuarie 2005, acești judecători sunt numiți prin decret, după avizul conform al CSM, pentru un mandat de 7 ani care nu poate fi reînnoit. Cu excepția câtorva rezerve, au statutul prevăzut de ordonanța nr. 58-1270 din 20 decembrie 1958 menționată mai sus.

Exercită anumite funcții ale magistraților din instanțele ordinare. În materie civilă, au competență în acțiunile personale sau mobiliare cu o valoare de până la 4 000 EUR, cu excepția cazurilor rezervate tribunalului de primă instanță. În materie penală, au competența de a soluționa cauzele privind contravențiile care aparțin primelor patru clase, de a judeca în calitate de asesor la tribunalele corecționale și de a aproba tranzacțiile dintre parchet și persoana acuzată, care se încheie pentru evitarea derulării unui proces (composition pénale).

La 1 ianuarie 2013, numărul acestor judecători este de 452.

Membrii tribunalelor de muncă

Membrii tribunalelor de muncă sunt aleși pentru un mandat de 5 ani. Alegerea membrilor are loc pe colegii (angajatori și salariați) și sectoare (agricultură, industrie, comerț, conducere și activități diverse), cu o reprezentare proporțională, fără voturi combinate sau preferențiale. Candidații trebuie să aibă cetățenia franceză, vârsta de cel puțin 21 de ani și să nu fi făcut obiectul niciunei interdicții, decăderi sau incapacități în ceea ce privește drepturile civile.

Toți salariații și angajatorii cu vârsta de cel puțin 16 ani care exercită o activitate profesională sau lucrează în temeiul unui contract de stagiu sau sunt șomeri în mod involuntar au dreptul să voteze.

Asesorii tribunalelor pentru probleme de securitate socială

Aceștia sunt desemnați pe o perioadă de trei ani de către prim-președintele curții de apel dintr-o listă prezentată în cadrul fiecărui tribunal, de către directorul biroului regional pentru probleme de tineret, sport și coeziune socială la propunerea organizațiilor profesionale cele mai reprezentative.

Asesorii tribunalelor pentru contenciosul în materie de invaliditate

Aceștia sunt desemnați pentru un mandat de trei ani de către prim-președintele curții de apel în jurisdicția căruia își are sediul tribunalul, de către directorul biroului regional pentru probleme de tineret, sport și coeziune socială la propunerea organizațiilor profesionale cele mai reprezentative.

Asesorii tribunalelor pentru minori

Aceștia sunt numiți pentru un mandat de patru ani de către ministrul justiției. Sunt aleși de fiecare tribunat pentru minori de pe o listă de candidați prezentată de prim-președintele curții de apel, remarcându-se prin interesul purtat chestiunilor legate de minori și prin competențele deținute.

Asesorii tribunalelor paritare în materie de arendare

Din rândul arendatorilor și arendașilor se alege un număr egal de reprezentanți, pentru un mandat de șase ani, pornind de la listele electorale stabilite de prefect la propunerea comisiei de pregătire a listelor electorale.

Judecătorii tribunalului de comerț (= judecătorii consulari)

Aceștia sunt comercianți voluntari aleși de către alți comercianți.

Sunt desemnați printr-un sistem dublu de alegeri prevăzut la articolele L. 723-1 - L. 723-14 și la articolele R. 723-1 - R. 723-31 din Codul comerțului.

Electorii sunt judecători foști judecători și delegați consulari. Aceștia din urmă sunt ei înșiși comercianți, aleși pentru un mandat de cinci ani cu scopul unic de a alege judecătorii tribunalelor de comerț.

Judecătorii tribunalelor de comerț sunt aleși pentru un prim mandat de doi ani, apoi pentru mandate de patru ani. Numărul de mandate succesive este limitat la patru. După patru mandate, judecătorii consulari nu mai sunt eligibili timp de un an.

Alegerile pentru desemnarea judecătorilor tribunalelor de comerț au loc anual, în prima jumătate a lunii octombrie, în toate jurisdicțiile unde există posturi vacante.

Grefierii

Grefierul este un specialist în procedură judiciară. Acesta asistă judecătorul în întocmirea documentelor de instanță și are sarcina de a autentifica și certifica, sub sancțiunea nulității, documentele de instanță în cazul în care legea prevede acest lucru.

Colaborator obișnuit al magistratului, îl asistă pe acesta din urmă în cadrul pregătirii dosarelor și cercetărilor documentare. De asemenea, poate exercita funcții de întâmpinare și informare a publicului, precum și funcții de formare profesională la Școala Națională a Grefierilor.

Funcțiile de grefier sunt exercitate în principal în diferitele departamente ale instanțelor. În funcție de importanța și structura instanței, grefierul poate fi învestit cu responsabilități de conducere, ca șef al grefei, adjunct al șefului grefei sau șef de secție a grefei.

Avocații

Avocații sunt profesioniști din domeniul juridic, considerați auxiliari în instanță, iar profesia de avocat este o profesie liberală și independentă. Statutul lor este reglementat în principal de Legea nr. 71-130 din 31 decembrie 1971 și de Decretul nr. 91-1197 din 27 noiembrie 1991. Legea nr. 90-1259 din 31 decembrie 1990 de modificare a legii din 1971 și decretele sale de aplicare au instituit noua profesie de avocat, prin fuziunea statutului de avocat cu cel de consilier juridic.

În exercitarea activității sale de zi cu zi, avocatul îndeplinește două roluri : de consiliere și de reprezentare.

Conform dispozițiilor articolului 4 alineatul 1 din legea din 31 decembrie 1971, avocații dispun de un cvasi-monopol în materie de asistență juridică și reprezentare a părților, de inițiere a procedurilor și de pledoarie în fața instanțelor și organismelor jurisdicționale sau disciplinare de orice natură.

Profesia se caracterizează prin lipsa unui ordin național, avocații dorind să mențină o reprezentare echilibrată a tuturor barourilor. Avocații aparțin unui număr de 161 de barouri din Franța metropolitană și din departamentele și teritoriile de peste mări, instituite pe lângă tribunalele de primă instanță, fiecare barou fiind „prezidat” de către un președinte și administrat de către un consiliu al ordinului, acesta din urmă având atribuția de a se ocupa de toate chestiunile privind exercitarea profesiei și de a asigura îndeplinirea de către avocați a atribuțiilor ce le revin, precum și respectarea drepturilor acestora.

Consiliul Național al Barourilor (CNB), instituit prin legea din 31 decembrie 1990 (articolul 15), este o instituție de utilitate publică cu personalitate juridică, care are sarcina de a reprezenta profesia de avocat pe lângă autoritățile publice și de a asigura armonizarea normelor și practicilor în cadrul profesiei.

Consiliul Național al Barourilor are un site internet care oferă acces nelimitat și gratuit la informațiile privind organizarea profesiei, chestiunile de interes pentru profesie, precum și un registru al tuturor avocaților înscriși în barourile din Franța. Majoritatea barourilor importante dispun de propriile site-uri internet care pot fi accesate nelimitat și gratuit la adresele care apar în registrul barourilor disponibil pe site-ul CNB.

Avocații Consiliului de Stat și ai Curții de Casație constituie o profesie distinctă : aceștia sunt funcționari ministeriali, numiți în funcție prin ordinul ministrului justiției, iar atunci când reprezentarea în fața instanțelor supreme este obligatorie, dețin monopolul în materie de reprezentare. Statutul lor este reglementat în principal de Ordonanța din 10 septembrie 1817 care instituie ordinul avocaților la Consiliul de Stat și la Curtea de Casație, de Decretul 91­1125 din 28 octombrie 1991 privind condițiile de acces la această profesie și de Decretul 2002-76 din 11 ianuarie 2002 privind deontologia profesiei.

De la emiterea unei ordonanțe din 10 iulie 1814, numărul acestor avocați este stabilit la șaizeci. Cu toate acestea, Decretul din 22 aprilie 2009 permite ministrului justiției, în scopul unei bune administrări a justiției și ținând seama în special de evoluția contenciosului la Consiliul de Stat și la Curtea de Casație, să instituie, prin promulgarea de ordine ministeriale, noi posturi de avocați pe lângă aceste două instituții.

Acest tip de avocați formează un ordin autonom în fruntea căruia se află un președinte asistat de către un consiliu al ordinului format din 11 membri. Această instanță asigură respectarea deontologiei profesionale, precum și reprezentarea profesiei.

Site-ul internet al Ordinului avocaților la Consiliul de Stat și la Curtea de Casație furnizează mai multe detalii.

Există o bază de date în acest domeniu?

Există o bază de date gestionată de către Consiliul Național al Barourilor, pornind de la lista avocaților înscriși pe listele fiecărui ordin al avocaților din Franța.

Este gratuit accesul la această informație?

Accesul la această bază pe site-ul internet al Consiliului Național al Barourilor este gratuit.

Notarii

Organizare

Notarii sunt funcționari publici și ministeriali, numiți prin ordinul ministrului justiției. Cu toate acestea, își exercită profesia într-un cadru liberal. Statutul lor este reglementat în principal de Legea din 25 Ventôse anul IX, de Ordonanța nr. 45-2590 din 2 noiembrie 1945 și de Decretul nr. 45-0117 din 19 decembrie 1945 privind organizarea profesiei de notar, de Decretul nr. 73-609 din 5 iulie 1973 privind formarea profesională și condițiile de acces la profesiei de notar și de Decretul nr. 78-262 din 8 martie 1978 de stabilire a grilei tarifare a notarilor.

Profesia este organizată în camere notariale departamentale și în consilii regionale care sunt responsabile de controlul notarilor și respectarea deontologiei din jurisdicția lor. Organul său reprezentativ pe plan național pe lângă autoritățile publice este Consiliul Superior al Notarilor.

În afara rolului său de reprezentare pe lângă autoritățile publice, Consiliul Superior al Notarilor asigură o misiune de prevenire și de soluționare a litigiilor de ordin profesional între notarii care nu aparțin aceluiași consiliu regional. Consiliul Superior al Notarilor dispune de un site gratuit de internet în care sunt descrise caracteristicile principale ale profesiei și care cuprinde un registru al notarilor și al camerelor departamentale și regionale.

Rol și atribuții

Notarii sunt au competența de a emite acte autentice cu caracter executoriu, fără a fi nevoie să se obțină ulterior o hotărâre judecătorească.

Notarii au, de asemenea, o misiune de consiliere a persoanelor fizice și juridice, cu sau fără legătură cu redactarea de acte, și pot interveni în administrarea bunurilor și în tranzacții imobiliare.

Alte profesii juridice

Executorii judecătorești

Executorii judecătorești sunt funcționari publici și ministeriali, numiți în funcție prin ordinul ministerului justiției. Cu toate acestea, își exercită profesia într-un cadru liberal. Statutul lor este reglementat în principal de Legea din 27 decembrie 1923, de Ordonanța 45-2592 din 2 noiembrie 1945, de Decretul nr. 56-222 din 29 februarie 1956 și de Decretul nr. 75-770 din 14 august 1975.

Doar ei au permisiunea de a notifica actele de procedură și de a executa hotărârile judecătorești, precum și actele sau titlurile cu caracter executoriu. În plus, pot să întocmească procese-verbale de constatare fie la cererea instanțelor, fie la cererea unor persoane private. De asemenea, au posibilitatea de a exercita activitățile accesorii de mediator, administrator imobiliar și agent de asigurări, după ce au informat camera regională de care aparțin, precum și procurorul general al curții de apel în jurisdicția căreia își desfășoară activitatea.

Executorii judecătorești percep, în materie civilă și comercială, pentru actele întreprinse de ministerul lor, tarifele fixe prevăzute în Decretul nr. 96-1080 din 12 decembrie 1996.

Profesia este reprezentată de camerele departamentale și regionale în fiecare jurisdicție a curții de apel. În plus, o cameră națională reprezintă ansamblul profesiei pe lângă autoritățile publice și soluționează litigiile dintre camere și între executorii judecătorești din camere diferite. Camera Națională a Executorilor Judecătorești dispune de un site internet gratuit în care sunt descrise caracteristicile principale ale profesiei și care cuprinde un registru al executorilor judecătorești.

Alți funcționari ai instanței

În tribunalele de comerț lucrează grefieri ai tribunalelor de comerț care sunt funcționari publici și ministeriali și ale căror misiuni principale constau în asistarea membrilor tribunalului de comerț în timpul ședințelor de judecată și a președintelui acestui tribunal în cadrul tuturor sarcinilor administrative care sunt responsabilitatea sa. Aceștia conduc departamentele de grefă și țin Registrul Comercial și al Societăților Comerciale (RCS), registrele și dosarele tribunalului. Emit copii ale actelor judiciare, sunt depozitarii sigiliilor instanței și ai sumelor de bani depuși la grefă, întocmesc documentele de instanță și se ocupă de formalitățile care țin de competența lor.

Profesia este reglementată de articolele L.741-1 - R.741-1 din Codul comercial.

Profesia este reprezentată pe lângă autoritățile publice de către Consiliul Național al Grefierilor Tribunalelor de Comerț (CNGTC), instituție de utilitate publică cu personalitate juridică, responsabilă de asigurarea apărării intereselor colective ale profesiei. consiliul organizează formarea inițială și permanentă a grefierilor și a personalului grefei, examenele profesionale, oferă stagii practice și asigură urmarea acestora. Site-ul internet al Consiliului Național al Grefierilor Tribunalelor de Comerț conține mai multe informații în această privință.

Consilieri juridici

Profesia de consilier juridic a fost fuzionată cu cea de avocat prin Legea nr. 90-1259 din 31 decembrie 1990.

Juriștii care lucrează în întreprinderi nu intră sub incidența niciunei reglementări profesionale specifice.

Ultima actualizare: 07/11/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site