Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.
Swipe to change

Tipuri de profesii juridice

Croaţia

Conținut furnizat de
Croaţia

Juriști în cadrul organelor judiciare

Judecători (suci; sing. sudac).

Cerințe de educație: o diplomă de licență sau de master în drept și promovarea examenului național de barou.

Poate fi numită judecător o persoană care este cetățean croat.

O persoană care a absolvit Școala de Stat pentru Funcționarii Sistemului Judiciar (Državna škola za pravosudne dužnosnike) poate fi numită judecător la un tribunal corecțional (prekršajni sud), la o instanță municipală (općinski sud), la o instanță comercială (trgovački sud) sau la o instanță administrativă (upravni sud).

O persoană care a lucrat ca funcționar judiciar timp de cel puțin opt ani poate fi numită judecător la o instanță teritorială (županijski sud), la Înaltul Tribunal Corecțional al Republicii Croaţia (Visoki prekršajni sud Republike Hrvatske), la Înalta Curte Comercială a Republicii Croaţia (Visoki trgovački sud Republike Hrvatske) și la Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske).

Pentru a fi numită judecător la Curtea Supremă a Republicii Croația (Vrhovni sud Republike Hrvatske), o persoană trebuie să fi lucrat cel puțin 15 ani ca funcționar judiciar, avocat, notar sau profesor universitar de drept (în cel din urmă caz, experiența profesională relevantă este cea de după examenul de barou) sau trebuie să fie un avocat renumit care a promovat examenul național de barou, are cel puțin 20 de ani de experiență profesională și și-a dovedit competența prin activitatea sa într-un anumit domeniu de drept și prin lucrările sale profesionale și academice.

Legea privind instanţele judecătoreşti (Zakon o sudovima)

Legea privind Consiliul Judiciar de Stat (Zakon o državnom sudbenom vijeću)

Legea privind remunerarea judecătorilor și a altor funcționari judiciari (Zakon o plaćama sudaca i drugih pravosudnih dužnosnika)

Personalul instanțelor

Numărul de funcționari și asistenți judiciari necesar pentru îndeplinirea sarcinilor specializate, administrative și tehnice este stabilit de ministrul justiției.

Angajarea funcționarilor și asistenților judiciari în cadrul instanțelor, remunerația acestora și celelalte drepturi, obligații și responsabilități legate de funcțiile lor, precum și răspunderea

acestora pentru abateri profesionale sunt reglementate de normele privind funcționarii și asistenții judiciari și de normele generale privind dreptul muncii.

Posturile vacante din instanțe pot fi ocupate numai cu aprobarea Ministerului Justiției.

La recrutarea funcționarilor și asistenților judiciari în cadrul instanțelor, trebuie să se respecte cerințele în materie de reprezentare a persoanelor care aparțin minorităților naționale.

Normele privind cerințele educaționale aplicabile funcționarilor și asistenților judiciari, stagiile, condițiile pentru examenul de stat specializat, programele școlare și metoda de susținere a acestui examen, precum și alte aspecte conexe sunt adoptate de ministrul justiției.

Funcționarii judiciari pot fi transferați la o altă instanță printr-o decizie a ministrului justiției în conformitate cu necesitățile serviciului. O instanță poate avea consilieri judiciari (sudski savjetnici; sing. sudski savjetnik) și înalți consilieri judiciari (viši sudski savjetnici; sing. viši sudski savjetnik).

Orice persoană care deține o diplomă universitară în drept și care a promovat examenul național de barou poate lucra în calitate de consilier judiciar.

O persoană care deține o diplomă universitară în drept, a promovat examenul național de barou și a lucrat timp de cel puțin doi ani în calitate de consilier judiciar, funcționar judiciar, avocat sau notar sau o persoană care a exercitat alte funcții juridice timp de cel puțin cinci ani după promovarea examenului național de barou poate fi numită pe un post de înalt consilier judiciar sau pe un post de consilier judiciar la Curtea Supremă a Republicii Croația.

O persoană care a lucrat timp de cel puțin patru ani în calitate de consilier judiciar, funcționar judiciar, avocat sau notar sau o persoană care a exercitat alte funcții juridice timp de cel puțin 10 ani după promovarea examenului național de barou poate fi numită pe un post de înalt consilier judiciar la Curtea Supremă a Republicii Croația.

Competențele consilierilor judiciari și ale înalților consilieri judiciari

Consilierii judiciari și înalții consilieri judiciari participă la procese și sunt autorizați să efectueze anumite proceduri judiciare în mod independent, să evalueze elementele de probă și să stabilească faptele.

Pe baza acestor proceduri, un consilier judiciar sau un înalt consilier judiciar prezintă un proiect unui judecător autorizat în acest sens de către președintele instanței, pe baza căruia judecătorul adoptă o hotărâre. Consilierul judiciar sau înaltul consilier judiciar publică hotărârea respectivă cu autorizarea judecătorului.

În cazul în care judecătorul nu acceptă proiectul prezentat de consilierul judiciar sau de înaltul consilier judiciar, acesta va desfășura el însuși/ea însăși procedura.

În conformitate cu dispozițiile aplicabile din Legea privind instanţele judecătoreşti, consilierii judiciari și înalții consilierii judiciari sunt autorizați să desfășoare proceduri și să propună proiecte de hotărâri, după cum urmează:

  1. în procedurile civile în contencios cu privire la plata unei creanțe pecuniare sau a unei compensații în cazul în care suma în cauză nu depășește 100 000 HRK și în litigiile comerciale în cazul în care suma în cauză nu depășește 500 000 HRK;
  2. în conflictele de muncă care rezultă din contractele colective de muncă;
  3. în litigiile administrative care vizează o acțiune în justiție referitoare la chestiuni cu privire la care este adoptată o decizie pe baza unei hotărâri definitive într-un model de litigiu sau o acțiune în justiție împotriva unui act sau a unei omisiuni comise de către un organism de drept public și în litigiile administrative în care suma în cauză nu depășește 100 000 HRK;
  4. în procedurile de executare;
  5. în procedurile succesorale;
  6. în procedurile privind registrul funciar;
  7. în procedurile de sancționare contravenţională;
  8. în procedurile necontencioase, cu excepția acțiunilor privind privarea de capacitatea juridică, dizolvarea unei asociații de co‑proprietate, grănițuirea și procedurile în temeiul Legii familiei (Obiteljski zakon);
  9. în procedurile de înregistrare;
  10. în procedurile de insolvență cu durată redusă;
  11. în ceea ce privește costurile procedurilor judiciare.

Consilierii judiciari și înalții consilieri judiciari sunt împuterniciți să acționeze și să ia decizii în anumite proceduri în cazul în care acest fapt este prevăzut de legislația specifică.

În procedurile în fața instanțelor de al doilea grad de jurisdicție, precum și în procedurile prevăzute în cadrul căilor de atac extraordinare, consilierii judiciari și înalții consilieri judiciari raportează cu privire la stadiul dosarului și pregătesc proiectul de hotărâre.

Judecători stagiari (sudački vježbenici; sing. sudački vježbenik)

În fiecare an, Ministerul Justiției decide numărul de posturi de stagiari în instanțe în conformitate cu fondurile disponibile alocate din bugetul național.

Condițiile care reglementează recrutarea judecătorilor stagiari pentru instanțe, modul în care se realizează acest lucru, precum și durata și modalitățile de desfășurare a stagiilor sunt reglementate printr-o lege distinctă.

Colaboratori specializați (stručni suradnici; sing. stručni suradnik)

De asemenea, instanțele pot recruta persoane care dețin o diplomă de studiu sau universitară specializată (de licență sau de master) și au experiență profesională în defectologie, sociologie, educație, economie, contabilitate și finanțe sau un alt domeniu relevant.

Colaboratorii specializați și asistenții specializați (stručni pomoćnici; sing. stručni pomoćnik) îi asistă pe judecători în cauzele care necesită cunoștințe de specialitate.

Judecători consultanți (suci porotnici; sing. sudac porotnik)

Pentru a fi numită judecător consultant, o persoană trebuie să fie cetățean croat adult, apt să ocupe un astfel de post.

Judecătorii consultanți sunt numiți pentru o perioadă de patru ani, care poate fi prelungită.

În cazul în care nu a fost numit niciun judecător consultant până la sfârșitul mandatului unui judecător consultant în funcție, acesta din urmă continuă să își îndeplinească îndatoririle până se face o numire.

Judecătorii consultanți din cadrul instanțelor municipale și regionale sunt numiți de adunarea județeană (županijska skupština) sau, în cazul orașului Zagreb, de Adunarea municipală a orașului Zagreb (Gradska skupština Grada Zagreba) în urma prezentării unor propuneri din partea Consiliului Municipal sau Local, a sindicatelor, a asociațiilor patronale și a Camerei de Comerț.

Judecătorii consultanți din cadrul Curții Supreme a Republicii Croația sunt numiți de către Parlamentul croat, pe baza unei propuneri din partea ministrului justiției, astfel încât să fie reprezentate toate județele.

Înainte de numirea judecătorilor consultanți este necesar să se obțină avizul președintelui instanței respective cu privire la candidații propuși.

Directorul administrației judiciare (ravnatelj sudske uprave)

O instanță care dispune de peste 40 de judecători poate avea un director al administrației judiciare.

Mai multe instanțe de jurisdicții și tipuri diferite care sunt situate în jurisdicția instanței regionale și care dispun în total de peste 40 de judecători pot avea un director comun al administrației judiciare care îndeplinește sarcinile aferente pentru toate instanțele respective. Instanțele care au un director comun al administrației judiciare încheie un acord privind îndeplinirea în comun a sarcinilor de care este responsabil acesta.

Directorul administrației judiciare este responsabil de realizarea corespunzătoare și în timp util a activităților specializate, administrative, tehnice și a altor activități în instanță, după cum urmează:

  • întreținerea clădirii instanței, a spațiilor și a echipamentelor de lucru, precum și realizarea investițiilor necesare;
  • organizarea și coordonarea elaborării planului anual de achiziții publice în conformitate cu legea și cu necesitățile instanței;
  • asumarea responsabilității pentru desfășurarea procedurilor de achiziții publice;
  • monitorizarea operațiunilor materiale și financiare și efectuarea sarcinilor administrative și tehnice auxiliare;
  • asigurarea și monitorizarea utilizării resurselor bugetare și a resurselor proprii ale instanței;
  • participarea la pregătirea și punerea în aplicare a proiectelor administrației judiciare și supravegherea punerii lor în aplicare;
  • asigurarea bunei funcționări a sistemului informatic în cadrul instanței;
  • asigurarea faptului că statisticile referitoare la activitatea instanței sunt produse într-un mod corespunzător și la timp;
  • cooperarea cu autoritățile locale și regionale cu privire la achiziționarea de echipamente și furnizarea de resurse pentru activitățile specifice ale instanțelor;
  • executarea altor sarcini care îi sunt atribuite de către președintele instanței.

Directorul administrației judiciare răspunde în fața președintelui instanței pentru activitatea sa.

Pentru a fi numită director al administrației judiciare, o persoană trebuie să aibă o diplomă universitară în drept sau în economie și experiență relevantă în activități organizatorice și financiare.

Grefieri (tajnik suda)

O instanță care dispune de peste 15 judecători poate avea un grefier. Grefierul asistă președintele instanței în exercitarea sarcinilor de administrare a instanței. Poate fi numită grefier orice persoană care deține o diplomă universitară în drept.

Pentru a fi numită în funcția de grefier al Curții Supreme a Republicii Croația, al Înaltei Curți Comerciale al Republicii Croația, al Înaltei Curți Administrative a Republicii Croația și al Înaltului Tribunal Corecțional al Republicii Croaţia, o persoană trebuie să îndeplinească cerințele aplicabile înalților consilieri judiciari în instanța în cauză.

Grefierul este responsabil de executarea corectă și la timp a sarcinilor administrative și a altor sarcini tehnice în instanță, după cum urmează:

  • organizarea și asumarea responsabilității pentru activitatea funcționarilor și asistenților judiciari;
  • monitorizarea și planificarea formării funcționarilor și asistenților judiciari și supravegherea rezultatelor profesionale ale acestora;
  • cu aprobarea președintelui instanței, adoptarea deciziilor privind repartizarea funcționarilor și asistenților judiciari;
  • pe baza unei delegări din partea președintelui instanței, asumarea responsabilității pentru tratarea petițiilor și a plângerilor părților cu privire la activitatea instanței;
  • îndeplinirea altor sarcini care țin de administrația judiciară și care sunt atribuite acestuia de către președintele instanței;
  • îndeplinirea altor sarcini prevăzute de o legislație specifică.

Grefierul este răspunzător în fața președintelui instanței pentru activitatea sa.

Purtător de cuvânt al instanței (glasnogovornik suda)

Fiecare instanță are un purtător de cuvânt.

Purtătorul de cuvânt al instanței este un judecător, un consilier judiciar sau o persoană desemnată de președintele instanței în programul anual de lucru.

Președintele instanței regionale poate desemna un judecător de la instanța respectivă să devină purtător de cuvânt atât pentru aceasta, cât și pentru instanțele municipale care intră în jurisdicția sa. Se poate desemna și un purtător de cuvânt adjunct.

Purtătorul de cuvânt al instanței oferă informații cu privire la activitatea instanței în conformitate cu Legea privind instanţele judecătoreşti, cu Regulamentul de procedură al instanței (Sudski poslovnik) și cu Legea privind dreptul de acces la informații (Zakon o pravu na pristup informacijama).

Procurori (državni odvjetnici; sing. državni odvjetnik)

Cerințe de educație: o diplomă de licență sau de master în drept și promovarea examenului național de barou.

Procurorul este responsabil de îndeplinirea atribuțiilor legate de domeniul de competență al Parchetului (državno odvjetništvo) pe care acesta îl reprezintă și îl conduce.

Parchetul este un organism judiciar independent și autonom care este autorizat și obligat să ia măsuri împotriva autorilor infracțiunilor și a altor fapte pasibile de pedepse, să introducă acțiuni în justiție pentru a proteja activele Republicii Croația și să utilizeze căile de atac necesare pentru protecția Constituției și a legislației.

Parchetul își exercită competențele în temeiul Constituției, al legislației, al tratatelor internaționale care fac parte din ordinea juridică a Republicii Croația și al altor regulamente care au fost adoptate în conformitate cu Constituția, cu un tratat internațional sau cu o lege a Republicii Croația.

Parchetul Republicii Croația a fost creat pentru a acoperi întregul teritoriu al Republicii Croația, parchetele municipale (općinska državna odvjetništva; sing. općinsko državno odvjetništvo) au fost create pentru a acoperi teritoriul uneia sau mai multor instanțe municipale, iar parchetele regionale (županijska državna odvjetništva; sing. županijsko državno odvjetništvo) au fost create pentru a acoperi teritoriul unei instanțe regionale sau al unei instanțe comerciale și jurisdicția unei instanțe administrative.

PARCHETUL REPUBLICII CROAȚIA

OFICIUL PENTRU PREVENIREA CORUPȚIEI ȘI A CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE (URED ZA SUZBIJANJE KORUPCIJE I ORGANIZIRANOG KRIMINALITETA) [USKOK]

PARCHETE REGIONALE (15)

PARCHETE MUNICIPALE (33)

Parchetul Republicii Croația
Gajeva 30a, 10 000 Zagreb
http://www.dorh.hr/

Procurorul General al Republicii Croația (glavni državni odvjetnik)
tel.: +385 1 459 18 88
fax: +385 1 459 18 54
email: tajnistvo.dorh@dorh.hr

Secția de drept penal (kazneni odjel)
tel.: +385 1 459 18 00
fax: +385 1 459 18 05
e-mail: tajnistvo.kazneni@dorh.hr

Secția de afaceri civile și administrative (građansko upravni odjel)
tel.: +385 1 459 18 61
fax: +385 1 459 19 12
e-mail: tajnistvo.gradjanski@dorh.hr

Parchete municipale PDF (370 Kb) hr

Parchete regionale PDF (284 Kb) hr

Legea privind parchetele (Zakon o državnom odvjetništvu)

Legea privind competența teritorială și sediile parchetelor (Zakon o područjima i sjedištima državnih odvjetništava)

Noua lege privind competența teritorială și sediile parchetelor, care simplifică rețeaua de parchete municipale, a intrat în vigoare la 1 aprilie 2015.

Legea privind Oficiul pentru prevenirea corupţiei şi a criminalității organizate (Zakon o Uredu za suzbijanje korupcije i organiziranog kriminaliteta)

Juriști în cadrul profesiei juridice

Avocați (odvjetnici; sing. odvjetnik)

Cerințe de educație: o diplomă de licență sau de master în drept și promovarea examenului național de barou.

Profesia juridică este un serviciu independent care furnizează asistență juridică persoanelor fizice și juridice, astfel încât acestea să își poată exercita și apăra drepturile și interesele juridice. Profesia juridică este reglementată de Legea privind profesiile juridice (Zakon o odvjetništvu).

Autonomia și independența profesiei juridice este asigurată de către avocații care își exercită profesia liberală în mod autonom și independent. Avocații sunt organizați în cadrul Baroului din Croația (Hrvatska odvjetnička komora), care este un sistem autonom și independent de asociere a avocaților de pe teritoriul Republicii Croația.

Avocații pot fi organizați sub forma unui cabinet de avocatură (odvjetnički ured), a unui cabinet de avocatură comun (zajednički odvjetnički ured) sau a unei firme de avocatură (odvjetničko društvo), în ultimul caz în mod specific sub forma unei societăți comerciale de drept public (javno trgovačko društvo) sau a unei societăți cu răspundere limitată (društvo s ograničenom odgovornošću). Avocații oferă servicii de avocatură cu titlu profesional și nu pot exercita alte atribuții.

Avocații trebuie să se înscrie în Baroul din Croația, care este o organizație autonomă și independentă prezentând caracteristicile unei persoane juridice. Baroul din Croația reprezintă profesiile juridice din Republica Croația în ansamblu. Organele Baroului sunt Adunarea (Skupština), Consiliul de administrație (Upravni odbor), Comitetul executiv (Izvršni odbor), președintele (Predsjednik) și alte organe definite prin statutul Baroului.

Avocații pot oferi orice fel de asistență juridică, în special:

  • acordarea de consiliere juridică;
  • elaborarea de documente (contracte, testamente, declarații etc.) și pregătirea de acțiuni, reclamații, cereri, solicitări, căi de atac extraordinare și alte acte de procedură;
  • reprezentarea clienților.

Un avocat poate practica avocatura în mod autonom sau în cadrul unui cabinet comun ori al unei firme de avocatură.

Numai avocații pot oferi asistență juridică cu titlu profesional, cu excepția cazului în care legea prevede altfel. Profesorii și asistenții universitari (docenti) care predau materii juridice la o universitate din Republica Croația pot oferi consiliere și avize juridice în schimbul unei plăți, dar nu sunt autorizați să elaboreze documente (contracte, testamente, declarații etc.) și nici să introducă acțiuni, plângeri, moțiuni, cereri, căi de atac extraordinare și alte acte de procedură. Aceste persoane nu sunt autorizate să ofere alte forme de asistență juridică și sunt obligate să informeze Baroul din Croația în legătură cu intenția lor de a oferi asistență juridică, astfel încât aceasta să poată fi înregistrată.

O persoană dobândește dreptul de a lucra ca avocat pe teritoriul Republicii Croația prin înscrierea pe lista de avocați și după depunerea jurământului. Decizia specială de înscriere a unei persoane pe lista de avocați este luată de Baroul din Croația.

Baroul din Croația
Koturaška 53/II, 10 000 Zagreb
tel.: +385 1 6165 200
fax: +385 1 6170 686
hok-cba@hok-cba.hr
http://www.hok-cba.hr/
Legea privind profesiile juridice

Juriști în cadrul profesiei notariale

Notari (javni bilježnici; sing. javni bilježnik)

Cerințe de educație: o diplomă de licență sau de master în drept și promovarea examenului de stat pentru profesia de notar.

Notarii nu reprezintă clienții. Aceștia sunt experți cu experiență, plătiți de clienți. Scopul acestora este de a-și sprijini clienții să își administreze afacerile cât mai bine posibil pentru a evita litigii costisitoare și îndelungate. În plus, notarii sunt imparțiali, întrucât aceștia acționează în scopul de a proteja securitatea juridică, mai degrabă decât în interesul unui anumit client și nu pot refuza să execute o funcție oficială, cu excepția cazului în care au un motiv valabil. Aceștia au obligația de a trata drept confidențiale informațiile pe care le obțin în exercitarea activității lor.

Serviciile notariale cuprind întocmirea și eliberarea oficială de documente publice privind acte juridice, declarații și fapte pe care se bazează drepturile, certificarea oficială a documentelor private, păstrarea în siguranță de documente, bani și obiecte de valoare în vederea predării acestora către alte persoane sau organisme competente și desfășurarea procedurilor prevăzute de lege în urma unei instrucțiuni din partea unei instanțe sau a oricărui alt organism public. Organizarea și funcționarea notarilor ca serviciu public sunt stabilite de Legea privind notarii (Zakon o javnom bilježništvu).

Serviciile notariale sunt prestate de către notari în calitate de profesioniști independenți și autonomi învestiți cu încrederea publică. Notarii sunt numiți de ministrul justiției. Sediul social al notarilor pe teritoriul pentru care sunt numiți este stabilit de minister, iar teritoriul oficial acoperit de notari corespunde teritoriului prevăzut de lege pentru instanța municipală pe al cărui teritoriu își au sediul. Notarul este autorizat să reprezinte un client în fața instanțelor și a altor organisme publice într-o cauză necontencioasă dacă respectiva cauză este direct legată de oricare dintre documentele notariale, caz în care notarul are drepturile și atribuțiile unui avocat.

În Republica Croația, notarii trebuie să se afilieze la Camera Notarilor din Croația (Hrvatska javnobilježnička komora). Camera are sediul la Zagreb. Camera urmărește protejarea reputației și onoarei notarilor și apărarea drepturilor și intereselor acestora și hotărăște cu privire la drepturile, obligațiile și responsabilitățile notarilor. Organele Camerei sunt Adunarea (Skupština), Consiliul de administrație (Upravni odbor) și președintele (Predsjednik).

Activitatea notarilor este monitorizată de Ministerul Justiției și de Cameră.

Camera Notarilor din Croația
Radnička cesta 34/II, 10 000 Zagreb
tel.: +385 1 4556 566
fax: +385 1 4551 544
e-mail: hjk@hjk.hr
http://www.hjk.hr/Uredi
Legea privind notarii (Zakon o javnom bilježništvu)
Legea privind onorariile notarilor (Zakon o javnobilježničkim pristojbama)

Juriști în cadrul autorităților naționale, locale și regionale

Cerințe de educație: o diplomă de licență sau de master în drept și promovarea examenului național de barou (pentru posturi de reprezentare a unui angajator).

Statutul funcționarilor de stat (inclusiv al juriștilor) din cadrul autorităților naționale este reglementat de Legea privind funcționarii de stat (Zakon o državnim službenicima), în timp ce statutul funcționarilor (inclusiv al juriștilor) din cadrul autorităților locale și regionale face obiectul Legii privind autonomia locală și regională [Zakon o lokalnoj i područnoj (regionalnoj) samoupravi].

Juriști în cadrul societăților comerciale

Cerințe de educație: o diplomă de licență sau de master în drept și promovarea examenului național de barou (pentru posturi de reprezentare a unui angajator).

Juriștii din societățile comerciale au competența să reprezinte societatea comercială în cauză, în calitatea lor de reprezentanți autorizați în baza poziției lor de angajați, în fața tuturor autorităților și în toate raporturile juridice, cum ar fi procedurile civile, încheierea de contracte, în materie de dreptul muncii, proprietate și statut, procedurile privind delictele și procedurile penale etc. Juriștii care lucrează în întreprinderi sunt autorizați să susțină examenul național de barou în condițiile prevăzute de lege.

Republica Croația nu are o cameră a juriștilor care lucrează în societăți comerciale. Din acest motiv, o serie de juriști care lucrează în societăți comerciale fac parte din organizațiile societății civile care au fost create pentru a promova interesele profesiei juridice din întreprinderi și pentru a obține formare profesională avansată pentru juriștii din astfel de societăți.

Statutul juriștilor din societățile comerciale din Republica Croația nu este reglementat prin dispoziții specifice.

Juriști în instituții și în mediul academic

Cerințe de educație: o diplomă de licență sau de master în drept și promovarea examenului național de barou (pentru posturi de reprezentare a unui angajator).

Cerințele de educație pentru activitatea din mediul academic sau pentru exercitarea unor profesii în domeniul științific și cel educațional: persoana vizată trebuie să fi obținut o diplomă de licență sau de master în drept sau o diplomă de doctor, să fi realizat prezentări publice la reuniuni științifice și academice în domeniul respectiv și să fi publicat lucrări științifice și academice.

Consiliul Judiciar Național (Državno sudbeno vijeće)

Consiliul Judiciar Național este un organism autonom și independent care asigură autonomia și independența sistemului judiciar din Republica Croația. Acesta decide în mod autonom, în conformitate cu Constituția și legea, cu privire la numirea, promovarea, transferul, demiterea, precum și răspunderea disciplinară a judecătorilor și a președinților instanțelor, cu excepția președintelui Curții Supreme a Republicii Croația. Președintele Curții Supreme este ales și demis de Parlamentul croat pe baza unei propuneri din partea președintelui Croației, după ce Adunarea Generală (Opća sjednica) a Curții Supreme a Republicii Croația și comisia competentă din cadrul Parlamentului croat și-au dat avizul. Președintele Curții Supreme a Republicii Croația este ales pentru un mandat de patru ani.

Consiliul Judiciar Național are 11 membri, dintre care șapte sunt judecători, doi sunt profesori universitari de drept și doi sunt membri ai Parlamentului, dintre care unul trebuie să fie din rândul opoziției.

Legea privind Consiliul Judiciar Național (Zakon o državnom sudbenom vijeću)

Consiliul Procurorilor (Državnoodvjetničko vijeće)

Consiliul Procurorilor efectuează numirile și demiterile și ia decizii cu privire la răspunderea disciplinară a procurorilor, cu excepția Procurorului General al Republicii Croația, precum și a adjuncților acestuia. Procurorul General al Republicii Croația este numit pentru un mandat de patru ani de către Parlamentul croat, pe baza unei propuneri din partea Guvernului Republicii Croația, după ce comisia competentă din cadrul Parlamentului croat și-a dat avizul.

Consiliul Național al Procurorilor are 11 membri, dintre care șapte sunt procurori adjuncți, doi sunt profesori universitari de drept și doi sunt membri ai Parlamentului, dintre care unul trebuie să fie din rândul opoziției.

Ultima actualizare: 12/09/2016

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.