Termene procedurale

Finlanda
Conținut furnizat de
European Judicial Network
Rețeaua judiciară europeană (în materie civilă și comercială)

1 Care sunt tipurile de termene relevante pentru procedurile civile?

Termenele-limită se referă la termenele care au fost stabilite pentru finalizarea unei anumite etape în cadrul unei acțiuni. Anumite termene sunt stabilite prin lege, altele sunt impuse de instanțe.

2 Lista diferitelor zile considerate zile nelucrătoare conform Regulamentului (CEE, Euratom) nr. 1182/71 din 3 iunie 1971.

Pe lângă zilele de sâmbătă și duminică, următoarele zile se consideră a fi zile de sărbătoare legală în Finlanda:

  • Anul Nou (1 ianuarie)
  • Boboteaza (6 ianuarie)
  • Vinerea Mare (dată variabilă)
  • Duminica Paștelui (dată variabilă)
  • A doua zi de Paște (dată variabilă)
  • Arminden (1 mai)
  • Înălțarea (dată variabilă)
  • Rusaliile (dată variabilă)
  • Ajunul Sânzienelor (dată variabilă)
  • Sânzienele (dată variabilă)
  • Ziua tuturor sfinților (dată variabilă)
  • Ziua Independenței (6 decembrie)
  • Crăciunul (26 decembrie)
  • Ziua Sfântului Ștefan (26 decembrie).

3 Care sunt normele generale aplicabile termenelor în diferitele proceduri civile?

Regulile pentru calcularea termenelor sunt incluse în Legea privind termenele (määräaikalaki) (150/1930). Dispozițiile privind durata termenelor sunt incluse, de asemenea, în Codul de procedură judiciară (oikeudenkäymiskaari) și multe alte regulamente.

4 Atunci când o anumită acţiune sau formalitate trebuie efectuată într-un anumit termen, care este momentul de la care începe să curgă termenul?

Termenele sunt în general calculate de la începutul zilei care urmează după data la care a avut loc evenimentul care a generat fapta sau formalitatea. De exemplu, termenul pentru contestarea unui testament este calculat de la începutul zilei următoare datei la care a fost transmisă notificarea testamentului.

5 Data de la care începe să curgă termenul poate fi afectată sau modificată ca urmare a metodei de transmitere ori de notificare sau comunicare a actelor (notificare personală prin agent procedural sau prin poştă)?

Metoda de transmitere sau de comunicare a documentelor nu afectează data de începere. Termenul începe să curgă numai din momentul în care a fost transmisă notificarea unui document.

6 În cazul în care termenul este declanşant de producerea unui eveniment, ziua în care evenimentul a avut loc se ia în considerare la calcularea termenului?

În cazul în care o perioadă de timp este exprimată ca număr de zile după o anumită dată, aceasta din urmă nu este luată în considerare. De exemplu, data la care notificarea este transmisă nu se ia în considerare.

7 Atunci când termenul este exprimat în zile, numărul de zile indicat include zile calendaristice sau zile lucrătoare?

Numărul indicat de zile include toate zilele calendaristice, nu doar zilele lucrătoare. Totuși, dacă ultima zi a termenului coincide cu una dintre zilele enumerate la întrebarea 2, termenul este prelungit până la următoarea zi lucrătoare.

8 În ce situaţii termenul este exprimat în săptămâni, luni sau ani?

Termenele care sunt exprimate în săptămâni, luni sau ani după o anumită dată expiră în ziua din săptămână sau din lună care corespunde ca nume sau ca număr acelei date. Dacă nu există nicio dată care să corespundă în luna în care termenul trebuie să expire, termenul expiră în ultima zi a acelei luni.

9 Când expiră termenul dacă este exprimat în săptămâni, luni sau ani?

A se vedea răspunsul la întrebarea 8.

10 Dacă termenul expiră într-o sâmbătă, într-o duminică, într-o zi de sărbătoare naţională sau într-o zi nelucrătoare, este acesta prelungit până în prima zi lucrătoare următoare?

A se vedea răspunsul la întrebarea 7.

11 Există condiţii în care termenele sunt prelungite? În ce condiţii se acordă aceste prelungiri?

Termenele-limită pot fi prelungite dacă necesitatea unei prelungiri poate fi justificată. Prelungirile termenelor-limită aplicabile cauzelor în curs de judecată în fața unei instanțe, de exemplu, pot fi acordate de instanța respectivă, la cerere. Persoana desemnată pentru cauza respectivă decide dacă se acordă prelungirea sau nu.

12 Există termene pentru introducerea căilor de atac?

O parte la o procedură judiciară care dorește să introducă o cale de atac împotriva unei hotărâri a unei instanțe districtuale (käräjäoikeus) trebuie să transmită o notificare cu privire la intenția sa cel târziu în a șaptea zi de la data pronunțării hotărârii instanței districtuale. Termenul-limită pentru introducerea unei căi de atac este de 30 de zile de la data pronunțării hotărârii instanței districtuale. Apelantul trebuie să depună cererea de introducere a căii de atac la grefa instanței districtuale nu mai târziu de ultima zi a termenului-limită, în timpul programului de lucru.

Cu privire la hotărârile pronunțate de Curtea de apel (hovioikeus), termenul pentru a cere autorizația de a formula o cale de atac și de a introduce calea de atac este de 60 de zile de la data la care Curtea de apel și-a pronunțat hotărârea. Apelantul trebuie să depună cererea de introducere a căii de atac, care trebuie să fie adresată Curții Supreme (korkein oikeus) și să fie însoțită de o cerere de autorizație de a formula o cale de atac și de calea de atac în sine, la grefa Curții de Apel, nu mai târziu de ultima zi a termenului-limită.

În cazul în care calea de atac face referire la o cauză pe care Curtea de apel a audiat-o ca instanță de prim grad de jurisdicție, termenul pentru introducerea căii de atac este de 30 de zile de la data la care a fost pronunțată hotărârea Curții de apel.

13 Pot instanţele să modifice termenele, în special termenele de înfăţişare în instanţă sau să stabilească o dată specială pentru înfăţişare?

Termenele stabilite prin Legea privind termenele nu pot fi reduse. În majoritatea cazurilor, instanța are libertatea de a stabili termenele pentru acțiuni și formalități specifice și, de asemenea, de a prelungi termenele respective. În anumite cazuri, instanțele pot prelungi, de asemenea, termenele-limită stabilite pentru căile de atac.

14 Când un act destinat unei părţi care îşi are reşedinţa intr-un loc în care ar putea beneficia de o prelungire a termenului este notificat într-un loc unde persoanele nu beneficiază de o astfel de prelungire, persoana destinatară pierde beneficiul extinderii termenului?

Nu există astfel de locuri în Finlanda, deci nu pot apărea astfel de situații.

15 Care sunt consecinţele nerespectării termenelor?

Ca regulă generală, nerespectarea termenelor-limită este în detrimentul părții care nu le respectă și poate avea ca rezultat ca această parte să își piardă drepturile cu privire la această cauză.

16 Dacă termenul expiră, care sunt căile de atac la care pot apela persoanele care nu au respectat termenele, respectiv părţile aflate în culpă?

Nu există o soluție generală pentru termenele-limită nerespectate. În anumite cazuri, un nou termen-limită poate fi stabilit la cerere. Totuși, această situație este extrem de rară.

Ultima actualizare: 10/05/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este administrată de punctul de contact RJE respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Nici RJE și nici Comisia Europeană nu-și asumă nicio răspundere sau responsabilitate în legătură cu informațiile sau datele pe care le conține ori la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.