In several Member States there are specialised courts, which deal with specific matters. Often such courts deal with disputes concerning administrative issues or in some cases with disputes between private persons or businesses.
Several Member States have specialised courts for administrative matters, i.e. disputes between public authorities and private persons or firms regarding decisions by the public administration, such as a dispute on a building license, an authorisation to run a business or a tax assessment note.
As regards disputes between private persons and/or businesses ("civil matters"), in some Member States there are specialised courts on employment matters.
Please select the relevant country's flag to obtain detailed national information.
This page is maintained by the European Commission. The information on this page does not necessarily reflect the official position of the European Commission. The Commission accepts no responsibility or liability whatsoever with regard to any information or data contained or referred to in this document. Please refer to the legal notice with regard to copyright rules for European pages.
Această secțiune vă oferă o prezentare generală a instanțelor specializate din Belgia.
În ceea ce privește instanțele specializate într-un anumit domeniu (dreptul muncii, drept comercial), puteți găsi informații în secțiunea „Instanțe de drept comun”.
Curtea Constituțională verifică dacă legile, decretele și ordonanțele respectă prevederile Constituției. Aceasta asigură de asemenea o bună repartiție a competențelor între entitățile federației și statul federal.
Curtea Constituțională este o instanță alcătuită din 12 judecători care asigură respectarea Constituției de către organele legislative ale Belgiei. Aceasta poate anula și suspenda legi, decrete și ordonanțe. Curtea Constituțională a fost concepută ca o instanță specializată. Datorită misiunii sale speciale, aceasta este independentă atât față de puterea legislativă, cât și față de puterea executivă și cea judecătorească.
Curtea Constituțională a înlocuit „Curtea de Arbitraj”, creată în 1980 cu ocazia transformării progresive a Belgiei în stat federal. Această primă denumire îi fusese atribuită de Adunarea Constituantă în temeiul misiunii sale originare de arbitru între diversele organe legislative, mai precis cel al statului federal și cele ale comunităților și regiunilor. În acea perioadă, rolul său era limitat la verificarea conformității legilor, decretelor și ordonanțelor cu normele privind repartiția competențelor prevăzute în Constituție și în legile privind reformele instituționale.
Denumirea de „Curte Constituțională”, pe care o poartă din data de 7 mai 2007, corespunde mai bine competențelor acesteia, care au fost extinse la verificarea legilor, decretelor și ordonanțelor, în temeiul dispozițiilor de la titlul al II-lea din Constituție (articolele 8 – 32, privind drepturile și libertățile cetățenilor belgieni), precum și de la articolele 170, 172 (legalitatea și egalitatea impozitelor) și 191 (protecția cetățenilor străini).
Există 6 judecători în grupul lingvistic francez și 6 judecători în grupul lingvistic olandez. Unul dintre judecători trebuie să cunoască în mod satisfăcător limba germană. În cadrul fiecărui grup lingvistic, 3 judecători au o experiență de cel puțin 5 ani ca membri ai unei adunări parlamentare, iar ceilalți trei au experiență în domeniul dreptului (ca profesori de drept într-o universitate din Belgia, magistrați la Curtea de Casație sau în Consiliul de Stat, consilieri referendari la Curtea Constituțională).
Sursă: site-ul internet al Curții Constituționale.
Instituție atât consultativă cât și jurisdicțională, aflată la răscrucea dintre puterile legislativă, executivă și judecătorească, Consiliul de Stat își datorează în principal existența dorinței organelor legislative de a oferi tuturor persoanelor fizice și juridice posibilitatea efectivă de a contesta acte administrative ilegale care le-au cauzat un prejudiciu.
Prin urmare, principalele competențe ale Consiliului de Stat sunt de a suspenda și anula acte administrative (acte individuale și regulamente) care contravin normelor de drept în vigoare.
Protecția împotriva deciziilor administrative ilegale nu este însă singura misiune a Consiliului. Acesta are de asemenea funcția de organ consultativ în materie legislativă și de reglementare.
Consiliul de Stat poate reprezenta de asemenea o instanță de casație, competentă pentru judecarea căilor de atac împotriva hotărârilor instanțelor administrative inferioare.
Consiliul de Stat pronunță hotărâri și ordonanțe după analizarea cererilor depuse.
Consiliul este alcătuit din 44 de membri numiți pe viață, și anume un prim-președinte, un președinte, 14 președinți de cameră și 28 de consilieri de stat.
Membrii activează în adunarea generală a Consiliului de Stat și în una dintre camerele secției „contencios administrativ” sau ale secției„legislație”.
Sursă: Site-ul internet al Consiliului de Stat al Belgiei.
Site-ul internet al Consiliului de Stat.
Site-ul internet al Curții Constituționale.
Da, accesul este gratuit.
Serviciul Public Federal de Justiție
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune oferă informații cu privire la instanțele specializate din sistemul judiciar din Bulgaria.
În Republica Bulgaria nu funcționează instanțe specializate de soluționare a litigiilor de muncă, maritime, comerciale sau de tipuri similare.
În Republica Bulgaria a fost instituit un sistem de instanțe administrative la momentul adoptării, în 2006, a unui nou Cod de procedură administrativă. Sistemul de justiție administrativă cuprinde 28 de instanțe administrative provinciale și Instanța Administrativă Supremă (Varhoven administrativen sad).
Instanțele administrative au competența de a examina toate acțiunile care urmăresc:
Oricine poate să introducă o acțiune pentru a stabili dacă există un drept administrativ sau o relație juridică, în cazul în care solicitanții au calitate procesuală și nu dispun de nicio altă cale de atac.
Cauzele legate de contestații ale actelor administrative individuale sunt judecate de instanța administrativă care are competență teritorială asupra sediului biroului regional al autorității care a emis actul contestat, în cazul în care adresa permanentă/actuală a solicitantului sau sediul acestuia se află în aria teritorială a biroului regional în cauză. Aceste cauze sunt judecate de instanța administrativă care are competență teritorială asupra sediului autorității care a emis actul administrativ individual contestat, în cazul în care:
Cauzele legate de contestații ale actelor administrative generale sunt judecate de instanța administrativă care are competență teritorială asupra sediului autorității care a emis actul contestat.
Instanța administrativă din orașul Sofia (Administrativen sad – grad Sofia) judecă astfel de cauze dacă autoritatea care a emis actul administrativ contestat își are sediul în altă țară.
De asemenea, acțiunile în despăgubiri sunt introduse la instanța care are competență asupra adresei sau sediului solicitantului atunci când acțiunile în despăgubiri sunt conexate într-un litigiu menționat la punctele 1-4.
Atunci când instanța competentă nu poate să judece o cauză, Instanța Administrativă Supremă dispune ca respectiva cauză să fie transferată către o instanță administrativă echivalentă.
Actele administrative care urmăresc în mod direct politica externă și de securitate și apărare a Bulgariei nu sunt supuse controlului jurisdicțional, cu excepția cazului în care legislația prevede altfel.
Instanța Administrativă Supremă are competență asupra:
Instanța Administrativă Supremă are secții, care includ completuri. Secțiile sunt conduse de un președinte (sau un vicepreședinte), care poate să prezideze, de asemenea, completurile de judecători din secția în cauză.
Istoricul instanțelor militare datează de la 1 iulie 1879. În 1956, instanțele militare au fost restructurate în funcție de amplasarea corpurilor de armată în orașele Sofia, Plovdiv, Sliven, Varna și Plevna. (Această structură a instanțelor militare se păstrează și în prezent.)
Fiind tribunale de primă instanță, instanțele militare judecă acele cauze penale care implică infracțiuni comise de personalul militar activ, de generali și de ofițeri, de subofițeri și personalul fără funcții de conducere al altor ministere și agenții, de personalul civil al Ministerului Apărării, de armata bulgară, de unitățile care raportează Ministerului Apărării, de Serviciul național de protecție și de Serviciul național de informații. Curtea Militară de Apel (Voenno-apelativen sad) este tribunalul de a doua instanță pentru aceste cauze. Codul de Procedură Penală definește competența instanțelor militare. Aceste instanțe au același statut ca instanțele provinciale. Curtea Militară de Apel (o instanță unică) judecă recursurile (inclusiv recursurile procedurale) formulate împotriva hotărârilor pronunțate de toate instanțele militare din Bulgaria.
Instanța penală specializată a fost creată prin Legea de modificare și completare a Legii sistemului judiciar (promulgată în Monitorul Oficial nr. 1 din 2011). Instanța penală specializată este unică în Republica Bulgaria (cu sediul în orașul Sofia) și are statutul unei instanțe provinciale. Competența acesteia este definită prin lege. (Articolul 411a din Codul de Procedură Penală include o listă exhaustivă a infracțiunilor care țin de competența instanței penale specializate, majoritatea fiind comise sau comandate de organizații criminale).
Instanța penală specializată este formată din judecători și este condusă de un președinte.
Instanța penală specializată de apel (Apelativen specializiran nakazatelen sad) analizează recursurile (inclusiv recursurile procedurale) formulate împotriva hotărârilor pronunțate de instanța penală specializată. Aceasta are sediul în Sofia.
Instanța penală specializată de apel este formată din judecători și este condusă de un președinte. Curtea Supremă de Casație (Varhoven kasatsionen sad) este cea mai înaltă instanță penală, care analizează hotărârile în anulare pronunțate de instanța penală specializată de apel.
CA CCIB soluționează litigii civile, inclusiv litigii legate de completarea lacunelor din contracte sau modificarea termenelor și condițiilor acestora astfel încât să reflecte circumstanțele în schimbare, indiferent dacă domiciliul uneia sau al ambelor părți este situat în Republica Bulgaria.
CA CCIB și-a consolidat poziția ca principală instituție de arbitraj din Bulgaria și se bucură de încrederea publicului datorită activității sale cu un nivel ridicat de profesionalism în ceea ce privește soluționarea litigiilor juridice. CA CCIB soluționează între 250 și 300 de litigii internaționale și naționale în fiecare an: 82 % din cauzele naționale sunt soluționate în termen de 9 luni, iar 66 % din cauzele internaționale în termen de 12 luni.
În plus, Curtea de Arbitraj este implicată în mod activ în îmbunătățirea legislației în materie de arbitraj. Singurele litigii care nu sunt supuse arbitrajului se referă la drepturi reale cu privire la bunuri imobile, creanțe de întreținere, drepturi rezultate din raporturi de muncă și litigii referitoare la drepturi morale sau la dreptul familiei.
Toate instanțele din Bulgaria au site-uri web care oferă informații cu privire la structura și activitatea instanței, inclusiv la cauzele aflate pe rol și la cele închise, precum și alte informații utile disponibile publicului.
Site-ul web al Consiliului Judiciar Suprem prezintă o listă detaliată a instanțelor din Bulgaria, inclusiv adresele și site-urile web ale acestora (accesibile doar în limba bulgară).
După ce sunt pronunțate, hotărârile judecătorești sunt publicate pe site-ul web al instanței emitente, în conformitate cu cerințele prevăzute în Legea privind protecția datelor cu caracter personal și în Legea privind protecția informațiilor clasificate.
Hotărârile pronunțate în cauze care afectează starea civilă sau de sănătate a persoanelor sunt publicate fără motivele care au stat la baza acestora.
Mai multe informații sunt disponibile pe următoarele site-uri web:
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În general, nu există instanțe specializate în Republica Cehă, chiar dacă în instanțele de drept comun (pentru dreptul muncii) există secții specializate.
Curtea Constituțională este autoritatea judiciară care protejează constituționalitatea.
Curtea Constituțională audiază cauzele fie în sesiune plenară completă, fie în patru complete a câte trei judecători.
Deciziile privind chestiunile fundamentale de importanță națională și judiciară pot fi adoptate doar în plen complet. Acestea includ, de exemplu, anularea unei legi a Parlamentului, punerea sub acuzare sau incapacitatea președintelui Republicii, ori dizolvarea unui partid politic.
Un plen complet este alcătuit din toți judecătorii, iar atunci când se adoptă o decizie trebuie să fie prezenți zece dintre aceștia. Deciziile privind următoarele chestiuni necesită o majoritate de nouă judecători: anularea unei legi a Parlamentului, o decizie privind punerea sub acuzare sau incapacitatea președintelui Republicii și adoptarea unui verdict bazat pe o interpretare juridică diferită a unei decizii adoptate anterior de către Curte.
Toate celelalte cauze sunt audiate de complete formate din trei judecători. Printre acestea se numără, de exemplu, plângerile constituționale înaintate de persoane sau municipalități, cazurile de contencios electoral sau de contestare a eligibilității unor membri ai Parlamentului, precum și conflictele de competență dintre autoritățile centrale ale statului și organismele autonome locale.
Curtea Constituțională este alcătuită din 15 judecători. Judecătorii sunt numiți pentru un mandat de zece ani de către președintele Republicii, cu acordul Senatului. Renumirea în funcție nu este restricționată.
Administrația instanței este condusă de un președinte și doi vicepreședinți. Fiecare judecător este sprijinit de un personal propriu format din asistenți juridici și un secretar.
Puteți găsi mai multe informații pe site-ul Curții Constituționale.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Danemarca.
De la înființarea acestuia în 1862, Tribunalul maritim și comercial soluționează cauze privind aspecte maritime și comerciale din întreaga țară.
Competențele Tribunalului maritim și comercial au fost extinse succesiv; în prezent, tribunalul soluționează cauze cu privire la Legea daneză privind mărcile comerciale, Legea privind modelele și desenele industriale, Legea privind practicile de marketing, Legea concurenței, condițiile comerțului internațional și alte aspecte comerciale.
În plus, divizia falimente soluționează cauze privind falimentul, suspendarea plăților, plata silită a datoriilor și reeșalonarea datoriilor în conurbația Copenhaga.
Tribunalul cadastral a fost înființat la 1 ianuarie 2007. Jurisdicția acestuia cuprinde întreaga Danemarcă.
Instanța va prelua succesiv înregistrarea cadastrală de la instanțele districtuale. Aceasta va fi responsabilă de înregistrarea titlurilor la proprietățile funciare, ipoteci și alte sarcini, acorduri matrimoniale etc.
Tribunalul cadastral soluționează litigii rezultate din înregistrarea cadastrală. Căile de atac de înaintează la Înalta Curte a Danemarcei de Vest.
Curtea specială de acuzare și revizuire se ocupă de aspecte disciplinare privind judecătorii sau alți membri ai personalului juridic angajați de instanțe, inclusiv instanțele Insulelor Feroe și Groenlandei și Comisia pentru aprobarea căilor de atac. De asemenea, instanța poate redeschide cauze penale și poate recuza avocatul apărării în cauzele penale.
Curtea specială de acuzare și revizuire este formată dintr-un judecător al Curții Supreme, un judecător de la o curte superioară, un judecător de la o instanță districtuală, un avocat și un avocat cu expertiză științifică.
Sistemul judiciar danez nu cuprinde instanțe administrative.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune oferă informații despre sistemul instanțelor specializate din Germania.
Instanțele de dreptul muncii soluționează litigii izvorâte din raporturile contractuale dintre angajați și angajatori (dreptul individual al muncii). Ele se ocupă, de asemenea, de litigiile dintre părțile la o convenție colectivă, cum ar fi cele care implică sindicatele și asociațiile patronale (dreptul colectiv al muncii) sau cele dintre un angajator și un comitet de întreprindere.
Instanțele de dreptul muncii (în calitate de instanțe ale landurilor) sunt instanțe de prim grad de jurisdicție. Cauzele sunt soluționate de complete formate dintr-un judecător de carieră și doi judecători consultanți, dintre care unul din partea angajatului (angajaților), iar celălalt din partea angajatorului (angajatorilor). Anumite decizii, care nu sunt dezbătute în procedură orală, sunt luate de către președintele completului de judecată, fără implicarea judecătorilor consultanți.
Instanțele superioare de dreptul muncii (Landesarbeitsgerichte, care sunt, de asemenea, instanțe ale landurilor) soluționează căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor de fond. Aceste instanțe sunt, de asemenea, compuse dintr-un judecător profesionist și doi judecători consultanți (unul din partea angajatului și unul din partea angajatorului).
Hotărârile pronunțate de Curtea Federală pentru Litigii de Muncă (Bundesarbeitsgericht) sunt definitive. Completele de judecată sunt alcătuite dintr-un judecător care prezidează completul, doi judecători profesioniști și doi judecători consultanți (unul din partea angajatului și unul din partea angajatorului).
Trei ramuri diferite ale sistemului judiciar au competență în examinarea hotărârilor administrative: instanțele administrative generale, instanțele sociale și instanțele fiscale. O caracteristică esențială a instanțelor administrative generale și a instanțelor sociale și fiscale este aceea că acestea aplică principiul examinării din oficiu (Amtsermittlung). Aceasta înseamnă că instanțele trebuie să investigheze din oficiu situația de fapt (nu numai la cererea părților sau pe baza elementelor de probă prezentate de părți), întrucât subiectul hotărârii judecătorești este de interes public.
Competența administrativă generală este exercitată de trei grade de jurisdicție.
De obicei, instanțele administrative sunt competente în primă instanță. Instanțele administrative superioare soluționează în principal căile de atac; sarcina lor este de a examina hotărârile pronunțate de instanțele de prim grad de jurisdicție din punct de vedere juridic și factual. Cu foarte puține excepții, Curtea Administrativă Federală este o curte de apel care analizează numai probleme de procedură (revizuire).
Instanțele administrative generale dețin, în principiu, competența în toate litigiile dintre organele administrației și persoanele private cu privire la aplicarea corectă a actelor cu putere de lege și a normelor administrative. Instanțele de drept comun sunt competente în locul instanțelor administrative atunci când administrația a fost implicată în speță nu ca entitate guvernamentală, ci ca societate privată. Acest lucru este valabil pentru toate litigiile care rezultă din astfel de activități. În plus, litigiile care sunt, prin lege, de competența altor instanțele (cum ar fi instanțele fiscale, de contencios social sau de drept comun) sunt excluse din competența administrativă generală.
Hotărârile instanțelor administrative sunt pronunțate de complete de judecată. În cadrul instanțelor administrative, completele de judecată sunt alcătuite din trei judecători de profesie și doi judecători consultanți. O instanță administrativă superioară este de obicei alcătuită din trei judecători de profesie. Curtea Federală Administrativă este formată din cinci judecători de profesie. La instanțele administrative, cauzele pot fi atribuite unui complet cu judecător unic.
Competența în materie socială, ca și cea în materie administrativă generală, comportă trei grade de jurisdicție între care se împart în mod corespunzător sarcinile. Instanțele de contencios social sunt, în general, instanțe de fond. Cele 14 instanțe superioare de contencios social pentru fiecare land (Landessozialgericht) sunt instanțe de apel; Cu foarte puține excepții, Curtea federală de contencios social (Bundessozialgericht) este o instanță de apel care analizează numai probleme de procedură (revizuire).
Instanțele de contencios social sunt principalele responsabile de soluționarea litigiilor în materie de securitate socială (pensii, asigurări de accident și de boală, asigurări de sănătate pe termen lung), de asigurări de șomaj, de servicii de bază pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și de asistență socială (în special asistență socială, prestații în temeiul Legii privind prestațiile solicitanților de azil - Asylbewerberleistungsgesetz) și a anumitor aspecte referitoare la Legea privind persoanele cu handicap (Schwerbehindertenrecht). Completele de judecată ale instanțelor de contencios social sunt compuse dintr-un judecător de profesie și doi judecători consultanți. Completele de la instanțele superioare ale landurilor și ale Curții Federale de Contencios Social sunt alcătuite din trei judecători de profesie și doi judecători consultanți.
Competența fiscală este împărțită între instanțele de fond din domeniul fiscal și Curtea Federală Fiscală (Bundesfinanzhof), care acționează ca o curte supremă numai pe probleme de procedură (revizuire). În competența instanțelor fiscale intră în principal litigiile privind taxele publice, impozitele și taxele vamale. Completele de la instanțele fiscale sunt alcătuite din trei judecători de profesie și doi judecători consultanți; cele de la Curtea Federală Fiscală sunt formate din cinci judecători de profesie. La instanțele fiscale, cauzele pot fi atribuite unui complet cu judecător unic.
Curtea Federală Constituțională (Bundesverfassungsgericht) își exercită competența în materie constituțională la nivel federal. Deciziile sale se bazează pe dispozițiile din Constituția Germaniei, legea fundamentală a țării (Grundgesetz). Cel mai mare număr de acțiuni prezentate în fața Curții Federale Constituționale sunt plângerile întemeiate pe prevederile constituționale. Acestea sunt depuse de cetățeni care declară că drepturile lor constituționale le-au fost încălcate prin hotărâri judecătorești, acțiuni guvernamentale sau acte legislative. O plângere constituțională este în general admisibilă numai după ce s-au epuizat toate căile de recurs la celelalte instanțe competente (împotriva hotărârilor pronunțate în ultimă instanță). Numai în cazuri excepționale este posibilă introducerea unei plângeri constituționale direct împotriva unui act legislativ.
Mai există și alte tipuri de acțiuni. Printre acestea se numără reexaminarea judiciară abstractă și concretă a constituționalității legilor și proceduri care urmăresc să verifice dacă instituțiile federale constituționale respectă limitele competenței pe care o dețin. Anumite decizii ale Curții Federale Constituționale pot avea putere de lege. Curtea are două divizii (Senate), ambele formate din opt judecători. Aceasta deliberează în camere, fiecare cameră fiind alcătuită din trei judecători, sau în complet de judecată, în majoritatea cazurilor fără a organiza ședințe publice.
Instanțele constituționale regionale sunt curțile constituționale din landuri. Acestea judecă în principal litigii constituționale privind dreptul landurilor (Landesrecht), care reglementează de asemenea statutul, administrarea și competența landurilor.
Curtea Federală de Dreptul Muncii (Bundesarbeitsgericht)
Curtea Federală Administrativă
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații despre organizarea instanțelor administrative și a celor specializate din Estonia.
Constituția Republicii Estonia specifică faptul că se poate dispune prin lege constituirea de instanțe specializate, cu competențe specifice. Este interzisă constituirea de instanțe extraordinare.
În Estonia nu au fost instituite instanțe specializate.
Curtea Supremă (Riigikohus) îndeplinește simultan funcțiile de instanță de ultim grad de jurisdicție și de curte constituțională.
În calitate de curte constituțională, Curtea Supremă:
Persoanele fizice nu pot formula căi de atac în materie constituțională.
Datele de contact ale Curții Supreme pot fi găsite pe site-ul acesteia.
Legea privind procedura jurisdicțională în materie de control constituțional reglementează controlul constituțional.
Instanțele de prim grad de jurisdicție din sistemul administrativ soluționează cazurile administrative cu care sunt sesizate. În Estonia, acestea sunt autorități judiciare independente numai pentru primul grad de jurisdicție.
Deciziile emise de aceste instanțe administrative de prim grad de jurisdicție fac obiectul controlului de către instanțele districtuale, prin căile de apel eventual introduse și care reprezintă al doilea grad de jurisdicție.
Competența instanțelor administrative, procedura de sesizare a unei instanțe administrative și normele procedurale pe care le aplică aceste instanțe sunt prevăzute în Codul de procedură administrativă.
În Estonia funcționează două instanțe administrative: cea din Tallinn și cea din Tartu.
La rândul lor, acestea sunt împărțite în secții:
Instanța administrativă din Tallinn are două secții:
iar instanța administrativă de la Tartu are secții:
În Estonia există două instanțe districtuale, care reprezintă al doilea grad de jurisdicție.
Datele de contact ale instanțelor din Estonia sunt disponibile pe site-ul dedicat acestora. Accesul la aceste date de contact este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea tribunalelor specializate din Irlanda în raport cu organizarea instanțelor judecătorești în general. Pentru informații generale privind instanțele, a se vedea paginile referitoare la Organizarea justiției și la instanțele de drept comun.
Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este un mijloc necostisitor și informal de soluționare a cererilor din partea consumatorilor, fără să fie nevoie ca părțile să fie reprezentate de un avocat. Instanța care soluționează cererile cu valoare redusă își desfășoară activitatea în cadrul instanței districtuale (District Court). Această procedură este disponibilă pentru cererile care nu depășesc valoarea de 2 000 EUR și se aplică în cazurile în care un consumator achiziționează bunuri sau servicii, suferă pagube materiale minore sau solicită înapoierea unei garanții bancare constituite în cadrul unui contract de chirie. În cazul creanțelor necontestate, nu este necesară înfățișarea în instanță. În cazul în care creanța este contestată și nu se ajunge la un acord în afara instanței, cazul este prezentat în fața unui judecător din cadrul instanței districtuale (District Court), a cărui hotărâre poate fi atacată în fața instanței de circuit (Circuit Court).
Tribunalul comercial
Tribunalul comercial este de fapt o diviziune specializată a Înaltei Curți (High Court). Una dintre principalele caracteristici ale acestui tribunal este capacitatea sa de a trata cazurile cu rapiditate. Pentru a putea face acest lucru, tribunalul dispune de propriile proceduri, menite să accelereze cauzele înscrise pe rol. Aceste proceduri sunt reglementate prin Ordinul 63A din Regulamentul de procedură al instanțelor superioare.
Această instanță este competentă pentru cazurile care pot fi înscrise în categoria „proceduri comerciale” în conformitate cu Ordinul 63A, regula 1. Printre acestea se numără litigiile referitoare la: dreptul societăților comerciale, legislația în materie de insolvență, dreptul proprietății intelectuale, legislația în domeniul construcțiilor, dreptul administrativ și dreptul constituțional. Pentru a fi admisă în fața instanței în conformitate cu O 63A regula 1(a), cererea sau cererea reconvențională din cadrul acțiunii trebuie să se refere la o sumă de cel puțin 1 000 000 EUR. Pentru cauzele admise în conformitate cu regula 1(b) nu se aplică niciun prag, acest lucru conferind putere de apreciere judecătorului din cadrul tribunalului comercial.
Instanța pentru tratarea toxicomaniei (Drug Treatment Court)
Programul judiciar legat de tratarea toxicomaniei (DTC) se desfășoară în cadrul instanței districtuale (District Court). Acesta oferă persoanelor dependente de droguri care sunt condamnate pentru infracțiuni fără violență posibilitatea de a ieși din cercul vicios al drogurilor, criminalității și închisorii. Candidații eligibili sunt evaluați în funcție de motivația lor de a se implica în program.
Alte instanțe
Un anumit număr de instanțe se ocupă de: căile de atac în materie de impozit pe venit, alocațiile sociale, cererile formulate în temeiul legislației privind egalitatea, cererile de imigrare, cazurile legate de planificarea urbană și de ocuparea forței de muncă. Aceste instanțe nu sunt prezidate de judecători, ci de specialiști calificați, ale căror decizii pot face obiectul unei căi de atac în fața instanței de circuit (Circuit Court) sau a Înaltei Curți (High Court) sau pot fi revizuite de către acestea.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Grecia.
Curtea de Conturi (Ελεγκτικό Συνέδριο), prevăzută la articolul 98 din Constituția Greciei, este o înaltă curte cu un caracter dual, având atât competențe judiciare, cât și administrative. Curtea de Conturi își păstrează caracterul judiciar atunci când își exercită atribuțiile administrative. Componența Curții de Conturi este similară celei a Consiliului de Stat. Curtea de Conturi își exercită competențele judiciare în ședință plenară (Ολομέλεια), în trei secții (τμήματα) și unități (κλιμάκια).
Principalele atribuții ale acesteia sunt:
Hotărârile Curții de Conturi nu sunt supuse autorității judiciare a Consiliului de Stat.
Acestea sunt instanțe penale speciale. Toate infracțiunile comise de personalul militar din cadrul armatei, al marinei sau al forțelor aeriene (fără excepție) sunt supuse jurisdicției instanțelor menționate anterior.
Curtea Specială Supremă (Ανώτατο Ειδικό Δικαστήριο) este o instanță specializată, care are atribuții similare unei curți constituționale deoarece majoritatea litigiilor de competența sa sunt de natură constituțională. Curtea este prevăzută la articolul 100 din Constituția Greciei și are competența de a se pronunța cu privire la valabilitatea alegerilor parlamentare, la eliberarea din funcție a unui membru al parlamentului sau de a soluționa conflictele dintre cele trei înalte curți ale Greciei. Hotărârile pronunțate de Curtea Supremă Specială sunt definitive și nu fac obiectul unei căi de atac.
Curtea este alcătuită din președintele Consiliului de Stat, președintele Curții Supreme (Άρειος Πάγος), președintele Curții de Conturi, patru consilieri ai Consiliului de Stat și patru consilieri ai Curții Supreme (desemnați prin tragere la sorți, o dată la doi ani).
Curtea este prezidată fie de președintele Consiliului de Stat, fie de președintele Curții Supreme, oricare dintre aceștia are o vechime mai mare în funcție. Atunci când cauzele vizează conflicte și litigii privind constituționalitatea sau interpretarea unor dispoziții legale, din completul curții fac parte și doi profesori titulari de la universități de drept din Grecia.
Curtea Specială pentru Erori Judiciare (Ειδικό Δικαστήριο Αγωγών Κακοδικίας) este prevăzută la articolul 99 din Constituție și în Legea 693/1977 și soluționează cauze privind erori judiciare introduse împotriva funcționarilor judiciari. Curtea are următoarea componență: președintele Consiliului de Stat, care îndeplinește funcția de președinte, un consilier al Consiliului de Stat, un consilier al Curții Supreme, un consilier al Curții de Conturi, doi profesori titulari de la universități de drept din Grecia și doi avocați (membri ai Consiliului Disciplinar Suprem al Avocaților, desemnați prin tragere la sorți).
Curtea specială care se pronunță asupra răspunderii miniștrilor (Ειδικό Δικαστήριο Ευθύνης Υπουργών) este prevăzută la articolul 86 din Constituție.
Curtea se constituie pentru anumite cauze și este alcătuită din șase membri ai Consiliului de Stat și șapte membri ai Curții Supreme, aleși prin tragere la sorți de către președintele parlamentului după inițierea procedurii judiciare. Audierile iau forma unei ședințe publice a parlamentului și sunt prezidate de membrii celor două înalte instanțe menționate anterior. Acești membri trebuie să fi fost numiți sau promovați în funcția lor actuală înainte de depunerea propunerii de inițiere a procedurii judiciare. Ședința este prezidată de membrul Curții Supreme cu cel mai înalt rang, ales prin tragere la sorți. Dacă mai mulți membri dețin același rang, cel cu cea mai mare vechime dintre aceștia prezidează ședința. Funcția de procuror este îndeplinită de un membru al Parchetului Curții Supreme sau de un adjunct al acestuia, ambii aleși prin tragere la sorți.
Această curte specială are competența de a judeca infracțiunile comise de către miniștri și de către secretari de stat în exercitarea atribuțiilor lor, cu condiția ca respectivele cauze să fi fost înaintate de parlament.
Curtea specială pentru litigii privind remunerarea funcționarilor judiciari (Ειδικό Δικαστήριο Μισθολογικών Διαφορών Δικαστικών Λειτουργών) este prevăzută la articolul 88 din Constituție.
Această instanță este alcătuită din membrii Curții Speciale prevăzute la articolul 99 din Constituție, cărora li se adaugă încă un profesor titular și un avocat.
Instanța are competența de a soluționa litigii privind remunerarea (de orice tip) și pensiile funcționarilor judiciari, dacă soluționarea problemelor juridice ar putea influența cuantumul salariului sau al pensiei ori statutul de impozitare aplicabil unui număr mare de funcționari publici.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Articolul 117 din Constituția Spaniei din 1978 stabilește principiul unității jurisdicționale, care constituie fundamentul pentru organizarea și funcționarea instanțelor din această țară.
În cadrului sistemului juridic din Spania, competența de drept comun este împărțită în patru domenii ale dreptului: civil, penal, contencios administrativ și social sau al muncii.
Pe lângă cele patru domenii ale dreptului care țin de competența de drept comun, sistemul juridic spaniol recunoaște competența militară, care face parte integrantă din sistemul judiciar al statului (Poder Judicial del Estado) și care revine exclusiv instanțelor militare stabilite de lege.
Conflictele de competență dintre, pe de o parte, instanțele din orice domeniu al dreptului care ține de competența de drept comun și instanțele militare, pe de altă parte, sunt soluționate de o cameră specială a Curții Supreme (Tribunal Supremo) — Camera pentru Conflicte de Competență (Sala de Conflictos de Jurisdicción) — formată din Președintele Curții Supreme, doi magistrați din cadrul camerei Curții Supreme pentru domeniul dreptului în care se produce conflictul și doi magistrați din cadrul Camerei pentru chestiuni militare (Sala de lo Militar), toți aceștia fiind numiți de plenul Consiliului General al Sistemului Judiciar (Consejo General del Poder Judicial).
În domeniile dreptului care țin de competența de drept comun, unele instanțe se pot specializa într-o anumită materie. Printre exemplele în acest sens se numără instanțele care tratează violența împotriva femeilor, instanțele comerciale, instanțele cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale, precum și instanțele pentru minori.
Legea organică privind sistemul judiciar (Ley Orgánica del Poder Judicial – LOPJ) prevede existența următoarelor instanțe specializate:
Instanțele comerciale (Juzgados de lo Mercantil), care funcționează de la 1 septembrie 2004, sunt instanțe specializate. Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional civil.
În general, fiecare provincie are cel puțin o instanță comercială — cu sediul în capitala provinciei — cu competență pe întregul teritoriu al provinciei.
De asemenea, instanțele comerciale pot fi create în alte orașe decât capitala provinciei, unde dimensiunea populației, existența centrelor industriale sau comerciale ori activitatea economică justifică acest lucru. Întinderea competenței acestor instanțe este stabilită în conformitate cu cerințele fiecărei cauze în parte.
Instanțele comerciale pot fi create cu o competență care să se extindă la două sau mai multe provincii din cadrul aceleiași comunități autonome.
Instanțele comerciale judecă acele cauze care apar în legătură cu insolvența, în condițiile specificate în legislația aplicabilă acestora.
De asemenea, instanțele comerciale judecă chestiuni care intră sub incidența sistemului jurisdicțional civil, inclusiv revendicări în care sunt exercitate drepturile de acțiune în legătură cu concurența neloială, proprietatea industrială, proprietatea intelectuală și publicitatea, precum și toate acele acțiuni care, în cadrul acestui sistem jurisdicțional, sunt formulate în temeiul regulamentelor care guvernează societățile comerciale și cooperativele.
Instanțele comerciale au competența de a recunoaște și de a executa sentințele străine și alte decizii juridice și de arbitraj, în cazul în care acestea se referă la chestiuni care intră în domeniul lor de competență, cu excepția cazului în care ar trebui să fie judecate de o altă instanță în conformitate cu tratatele internaționale și alte norme.
Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate în primă instanță de către instanțele comerciale, cu excepția celor pronunțate în cauze de insolvență, care soluționează chestiuni legate de muncă, în care trebuie să fie specializate una sau mai multe dintre secțiile acestora, în conformitate cu dispozițiile LOPJ.
Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.
Instanțele pentru mărcile Uniunii Europene (Juzgados de Marca Comunitaria) sunt instanțele comerciale din Alicante în măsura în care acestea își exercită competența pentru a judeca în mod exclusiv și în primă instanță toate cauzele formulate în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară și ale Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare.
În exercitarea acestei competențe, competența respectivelor instanțe se extinde asupra întregului teritoriu național al Spaniei și, exclusiv în acest scop, ele sunt denumite instanțe pentru mărcile Uniunii Europene.
Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional civil.
În plus, secția specializată sau secțiile specializate ale instanței provinciale din Alicante judecă, de asemenea, în mod exclusiv și în a doua instanță, toate recursurile menționate la articolul 101 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară și în Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare. În exercitarea acestei competențe, competența respectivelor instanțe se extinde asupra întregului teritoriu național al Spaniei și, exclusiv în acest scop, ele sunt denumite instanțe pentru mărcile Uniunii Europene.
Instanțele cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale (Juzgados de Vigilancia Penitenciaria) realizează funcțiile jurisdicționale prevăzute de Legea generală privind pronunțarea sentințelor penale (Ley General Penitenciaria) în materie de executare a pedepselor cu închisoarea și a măsurilor de securitate, exercitând control jurisdicțional asupra puterii disciplinare a autorităților de pronunțare a sentințelor penale, protejând drepturile și beneficiile deținuților din închisori și în alte chestiuni specificate de lege. Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional penal.
În cadrul sistemului jurisdicțional penal, fiecare provincie are una sau mai multe instanțe cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale.
Orașul Madrid are una sau mai multe instanțe centrale cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale cu competență pentru întregul teritoriu al Spaniei.
Instanțele cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale realizează funcțiile jurisdicționale prevăzute de Legea generală privind pronunțarea sentințelor penale în materie de executare a pedepselor cu închisoarea și a măsurilor de securitate, exercitând control jurisdicțional asupra puterii disciplinare a autorităților de pronunțare a sentințelor penale, protejând drepturile și beneficiile deținuților din închisori și în alte chestiuni specificate de lege.
Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate de instanțele provinciale cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale.
Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.
Fiecare provincie are cel puțin o instanță pentru minori (Juzgado de Menores) — cu sediul în capitala provinciei — cu competență pe întregul teritoriu al provinciei.
Orașul Madrid are o instanță centrală pentru minori, cu competență pentru întregul teritoriu al Spaniei, care judecă acele cauze care îi sunt alocate prin legislația care guvernează răspunderea penală a minorilor.
Instanțele pentru minori au competență pentru a judeca acele cauze care implică presupuse infracțiuni comise de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani.
Judecătorii din instanțele pentru minori îndeplinesc funcțiile prevăzute în legislația referitoare la minorii care au comis acțiuni clasificate drept infracțiuni, precum și funcțiile care, în legătură cu minorii, le sunt alocate prin lege.
Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate de instanțele provinciale pentru minori.
Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.
Fiecare district are cel puțin o instanță care se ocupă de violența împotriva femeilor (Juzgado de Violencia sobre la Mujer), care își are sediul în capitala districtului și care are competență pe întregul teritoriu al provinciei. Numele acestora este dat de comuna în care își au sediul.
Guvernul, la propunerea Consiliului General al Sistemului Judiciar și, după caz, sub rezerva unui raport al guvernului comunității autonome în cazurile în care administrarea justiției a fost atribuită acelei comunități autonome, poate, prin decret-lege, să extindă competența anumitor instanțe care se ocupă de violența împotriva femeilor la două sau mai multe districte din aceeași provincie.
Consiliul General al Puterii Judiciare poate să accepte, sub rezerva unui raport al camerelor guvernului (Salas de Gobierno), ca, în jurisdicțiile în care se impune acest lucru și în funcție de numărul de cauze, cauzele tratate de aceste instanțe să poată fi judecate de un tribunal de primă instanță și de investigații preliminare (Juzgado de Primera Instancia e Instrucción) sau de către o instanță penală locală (Juzgado de Instrucción), după caz.
În districtele în care există doar un tribunal de primă instanță și de investigații preliminare, acesta va fi instanța care judecă chestiunile care țin de competența instanțelor care se ocupă de violența împotriva femeilor.
Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional penal.
Instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor judecă, în cadrul sistemului penal și, în fiecare cauză, în conformitate cu procedurile și recursurile prevăzute de Codul de Procedură Penală (Ley de Enjuiciamiento Criminal), următoarele chestiuni, printre altele:
Instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor pot să judece, în cadrul sistemului civil și, în fiecare cauză, în conformitate cu procedurile și recursurile prevăzute de Codul de Procedură Penală, următoarele chestiuni, printre altele:
Instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor au competență exclusivă și de excludere în cadrul sistemului civil atunci când sunt îndeplinite în același timp următoarele condiții:
Atunci când judecătorul constată că acțiunile aduse la cunoștința instanței nu constituie în mod cert o formă de violență bazată pe gen, judecătorul poate să respingă acțiunea, trimițând-o la instanța relevantă.
În toate aceste cazuri, nu este permisă medierea.
Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate de instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor.
Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.
În Spania și fără a aduce atingere principiului unității jurisdicționale în măsura în care acestea fac parte din cele cinci sisteme jurisdicționale, instanțele specializate pot fi create nu numai prin Legea organică privind sistemul judiciar, ca în cazul instanțelor comerciale, al instanțelor pentru minori sau al instanțelor care se ocupă de violența împotriva femeilor, ci și de către Consiliul General al Sistemului Judiciar în temeiul articolului 98 din legea menționată anterior, ca în cazul instanțelor pentru familie (Juzgados de Familia), al instanțelor de executare ipotecară (Juzgados de Ejecución Hipotecaria) și al instanțelor de executare (Juzgados de Ejecutorias).
Articolul 117, titlul VI, privind sistemul judiciar, din Constituția Spaniei din 1978 stabilește principiul unității jurisdicționale, care constituie fundamentul pentru organizarea și funcționarea instanțelor din această țară.
Acest principiu se reflectă în existența unei singure competențe formate dintr-un singur corp de judecători și magistrați care constituie competența de drept comun.
Constituția Spaniei prevede că justiția provine de la oameni și este administrată în numele regelui de către judecătorii și magistrații care sunt membri ai sistemului judiciar și care sunt independenți, au un mandat fix, răspund pentru actele lor și se supun doar statului de drept.
Judecătorii și magistrații pot fi destituiți, suspendați, transferați sau pensionați numai din motivele și sub rezerva garanțiilor prevăzute de lege.
Exercitarea autorității judiciare în orice tip de acțiune, atât în pronunțarea, cât și în asigurarea executării hotărârilor judecătorești, revine în mod exclusiv instanțelor prevăzute de lege, în conformitate cu normele de competență și cu regulamentul de procedură care pot fi stabilite de lege.
Instanțele nu exercită nicio altă competență decât cele indicate în secțiunea precedentă și cele care le sunt alocate în mod expres prin lege ca o garantare a oricărui drept.
În afara sistemului judiciar, Constituția însăși prevede, la diferite titluri, existența a două curți constituționale. Acestea beneficiază de independență deplină și de imparțialitate și se supun exclusiv statului de drept.
Acestea sunt Curtea Constituțională (Tribunal Constitucional) și Curtea de Conturi (Tribunal de Cuentas).
Curtea Constituțională din Spania este situată în afara sistemului judiciar.
Aceasta este interpretul suprem al Constituției, independent de alte organisme constituționale și se supune exclusiv Constituției și legii organice corespunzătoare.
Aceasta este unică în ceea ce privește competența sa, care se extinde asupra întregului teritoriu al Spaniei.
Curtea Constituțională este formată din 12 magistrați numiți de rege. Patru dintre acești magistrați sunt propuși de Congresul Deputaților (Congreso de los Diputados), fiind necesară o majoritate de trei cincimi a membrilor săi; patru magistrați sunt propuși de senat (Senado), fiind necesară aceeași majoritate; doi magistrați sunt propuși de guvern și doi magistrați sunt propuși de Consiliul General al Sistemului Judiciar. Magistrații numiți aleg un președinte și un vicepreședinte din rândul lor.
Curtea Constituțională judecă cauzele în maniera prevăzută de lege și astfel cum stabilește legea, inclusiv:
Pentru mai multe informații, consultați: Curtea Constituțională
Curtea de Conturi este organismul suprem de audit pentru conturile și gestiunea economică a statului și a sectorului public.
Fără a aduce atingere propriei sale competențe, Curtea de Conturi face parte din legislativ și raportează în mod direct Parlamentului Spaniei (Cortes Generales).
Curtea de Conturi este formată din 12 membri, cunoscuți ca auditori (Consejeros de Cuentas), șase dintre aceștia fiind numiți de Congresul Deputaților și șase de Senat. Aceștia beneficiază de aceeași independență și de același mandat fix și se supun acelorași norme privind incompatibilitatea funcției ca și judecătorii.
Curții de Conturi îi sunt atribuite două funcții:
Pentru mai multe informații, consultați: Curtea de Conturi.
Articolul 125 din Constituție recunoaște aceste instanțe ca fiind unul dintre mijloacele de participare a publicului la administrarea justiției.
Articolul 19 din Legea organică privind sistemul judiciar recunoaște ca instanțe de drept cutumiar (tribunales consuetudinarios) Tribunalul Apelor din Câmpia Valenciei (Tribunal de las Aguas de la Vega Valencia) și Consiliul Înțelepților din Murcia (Consejo de Hombres Buenos de Murcia). Ambele sunt instituții de drept cutumiar, care tratează chestiuni legate de gospodărirea apelor.
Din 2009, aceste două instanțe de drept cutumiar din Spania au fost incluse pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității și constituie dovada vie a capacității grupurilor de oameni de a înființa în mod democratic instituții complexe din rândul propriilor lor membri.
Aceasta este cea mai veche instituție judiciară din Europa.
Tribunalul acționează pe teritoriul Valenciei.
Tribunalul este format din opt membri aleși în mod democratic de către fermierii din Huerta Valenciana (o regiune fertilă a Valenciei). Domeniile sale de competență sunt distribuția echitabilă a apei între diverșii proprietari de terenuri, soluționarea litigiilor care apar între fermieri și impunerea de sancțiuni pentru încălcări ale regulamentelor privind irigațiile.
Consiliul Înțelepților din Murcia datează din perioada medievală. Acesta este instituționalizat și reglementat din 1849 ca fiind curtea supremă de justiție pentru Huerta de Murcia (o regiune fertilă din Murcia). Consiliul este format dintr-un președinte, un secretar și cinci membri.
Consiliul Înțelepților din Murcia își organizează ședințele în mod public în fiecare joi în camerele autorității locale și soluționează fiecare cauză în sesiunea din ziua respectivă sau cel târziu până la următoarea ședință. Hotărârile sunt pronunțate în mod direct și printr-un vot cu majoritate, deși, în cazul unui balotaj, președintele are votul decisiv. Sancțiunile rezultate ca urmare a hotărârilor pronunțate de Consiliul Înțelepților din Murcia sunt exclusiv de natură monetară. Deciziile pronunțate de această instanță sunt definitive, ferme și executorii.
Pentru mai multe informații, consultați: Consiliul Înțelepților.
CONSILIUL GENERAL AL SISTEMULUI JUDICIAR DIN SPANIA
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă o prezentare generală a instanțelor constituționale și administrative din Franța.
Consiliul Constituțional (Conseil constitutionnel), instituit prin Constituția celei de-a V-a Republici, la 4 octombrie 1958, nu se situează în vârful niciunei ierarhii a instanțelor judiciare sau administrative. În acest sens, nu este o curte supremă.
Consiliul Constituțional este format din nouă membri și se reînnoiește în proporție de o treime la interval de trei ani. Membrii sunt desemnați pentru un mandat de nouă ani care nu poate fi reînnoit, trei de către președintele republicii și, respectiv, câte trei de către președinții fiecăreia dintre camerele Parlamentului (Senatul și Adunarea Națională). Foștii președinți ai republicii participă, de drept, la activitatea Consiliului Constituțional atunci când nu ocupă funcții incompatibile cu mandatul lor de membru al Consiliului, în această situație neputând asuma funcția de membru.
Președintele Consiliului Constituțional este desemnat de către președintele republicii din rândul membrilor săi.
Nu există nicio cerință legată de vârstă sau profesie pentru a deveni membru al Consiliului Constituțional. Funcția de membru al Consiliului Constituțional (Conseiller) este însă incompatibilă cu cea de membru al guvernului sau al Consiliului Economic și Social, precum și cu orice mandat electoral. În plus, membrii fac obiectul acelorași incompatibilități profesionale ca și parlamentarii.
Consiliul Constituțional este o instituție permanentă, sesiunile sale urmează ritmul cererilor cu care este sesizat. Judecă și audiază cauzele doar în ședință plenară. Deliberările sunt supuse unei reguli a cvorumului conform căreia este necesară prezența efectivă a șapte judecători. În cazul unei egalități de voturi, votul președintelui este decisiv. Nu este permisă exprimarea niciunei opinii de dezacord.
Procedura este scrisă și urmează principiul contradictorialității. Cu toate acestea, în materie de contencios electoral, părțile pot solicita să fie audiate. Mai mult, cu ocazia analizării întrebării prioritare privind constituționalitatea, părțile sau reprezentanții acestora sunt ascultați în cadrul ședinței.
Din punct de vedere al competențelor, prerogativele Consiliului Constituțional se pot împărți în două categorii:
Contenciosul legislativ
Controlul constituționalității cu scop preventiv (contrôle de constitutionnalité préventif) este un proces abstract și facultativ pentru legile ordinare sau angajamentele internaționale, obligatoriu pentru legile organice (lois organiques) și regulamentele camerelor Parlamentului. Este exercitat printr-o acțiune după exprimarea votului de către Parlament, însă înainte de promulgarea legii, ratificarea sau aprobarea unui angajament internațional și intrarea în vigoare a regulamentelor camerelor Parlamentului. Sesizarea facultativă (saisine) poate fi făcută fie la inițiativa unei autorități politice (președintele republicii, prim-ministrul, președintele Adunării Naționale sau al Senatului), fie la inițiativa a 60 de deputați sau a 60 de senatori.
Controlul constituționalității pe cale de excepție a fost introdus în data de 1 martie 2010, odată cu intrarea în vigoare a întrebării prioritare privind constituționalitatea (question prioritaire de constitutionnalité). De la această dată, orice justițiabil poate să conteste, cu ocazia unui proces în curs în fața unei instanțe, conformitatea unei dispoziții legislative cu drepturile și libertățile garantate prin Constituție. Consiliul Constituțional poate fi sesizat cu această problemă de Consiliul de Stat sau de Curtea de Casație, care se pronunță în termen de trei luni.
În calitate de judecător pentru repartizarea competențelor între legi și regulamente, Consiliul Constituțional poate fi sesizat, în cursul procedurii legislative, de către președintele camerei care se ocupă de procedura respectivă (Adunarea Națională sau Senatul) sau de către guvern, sau, a posteriori de către prim-ministru pentru a declasa o dispoziție legislativă.
Contenciosul electoral sau legat de referendum
Consiliul Constituțional se pronunță asupra caracterului reglementar al scrutinului pentru alegerea președintelui republicii și asupra referendumurilor ale căror rezultate le proclamă. De asemenea, statutează în privința caracterului reglementar al scrutinului de alegeri, cerințelor de eligibilitate și incompatibilității parlamentarilor.
Fiind larg deschise tuturor electorilor, sesizările adresate Consiliului în materie electorală au crescut considerabil ca număr în urma adoptării legislației privind organizarea și controlul finanțării cheltuielilor electorate, domeniu în care Consiliul reprezintă instanța pentru candidații la alegerile legislative și prezidențiale (în apel).
Consiliul Constituțional emite un aviz atunci când este consultat oficial de către șeful statului în legătură cu aplicarea articolului 16 din Constituție (privind puterile depline în perioadă de criză) și ulterior în privința deciziilor luate în acest cadru.
În plus, guvernul consultă Consiliul în legătură cu textele privind organizarea scrutinului pentru alegerea președintelui republicii și referendumul.
Toate deciziile sunt luate în aceeași formă, cuprinzând:
Deciziile sunt opozabile puterilor publice și tuturor autorităților administrative și judiciare. Acestea nu pot face obiectul niciunui recurs. Autoritatea de lucru judecat nu se aplică numai dispozitivului, ci și motivelor care îi asigură baza necesară. Consiliul Constituțional admite totuși recursul pentru rectificarea unei erori materiale.
O dispoziție declarată neconstituțională în cadrul controlului preventiv nu poate fi promulgată și nici pusă în aplicare.
O dispoziție declarată neconstituțională în urma unei întrebări prioritare privind constituționalitatea este abrogată de la momentul publicării deciziei Consiliului Constituțional sau de la o dată ulterioară stabilită prin această decizie. Consiliul Constituțional stabilește condițiile și limitele în care efectele pe care dispoziția le-a produs pot fi contestate.
Efectul deciziilor în materie de contencios electoral variază, mergând de la anularea buletinelor la anularea chiar a alegerilor și poate cuprinde o declarație conform căreia un candidat este neeligibil și/sau un oficial ales trebuie să demisioneze din funcție.
Deciziile sunt notificate părților și publicate în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze (Journal officiel de la République française), împreună cu textul sesizării parlamentare și observațiile guvernului atunci când asumă rolul de control preventiv.
În sfârșit, toate deciziile Consiliului, de la început, sunt disponibile pe site-ul internet al Consiliului Constituțional.
Controlul actelor de administrare este asigurat de către instanțe administrative independente ale administrației (separarea funcțiilor administrativă și judiciară) și distincte de instanțele ordinare (dualism jurisdicțional, dualisme judiciaire). Un control poate fi asigurat, de asemenea, de către organismele administrative, însă deciziile acestor organisme fac obiectul unui control jurisdicțional.
Tribunalul administrativ (tribunal administratif) este instanța administrativă de drept comun în primă instanță. Instanțele administrative specializate sunt foarte numeroase și diverse, ca de exemplu:
În principiu, hotărârile lor pot fi atacate prin apel în fața curților de apel administrative (cours administratifs d’appel) ale căror hotărâri țin, în casație, de competența Consiliului de Stat (Conseil d’État). Pe lângă rolul său de casație, în temeiul căruia nu exercită, ca și Curtea de Casație, decât un control al aplicării corecte a regulilor de procedură și de drept prin hotărâri judecătorești contestate în fața lui, Consiliul de Stat are, în anumite proceduri de contencios de tipul celor legate de măsurile de reglementare adoptate de către miniștri, și rolul de primă și de ultimă instanță.
Conflictele de competență între cele două ordine judiciare sunt soluționate de către Tribunalul pentru Conflictele de Competență (Tribunal des conflits), format în mod paritar din membri ai Curții de Casație și ai Consiliului de Stat.
Consiliul Constituțional asigură conformitatea legilor cu Constituția; nu pronunță hotărâri în legătură cu măsuri sau acțiuni ale administrației.
Tribunalele administrative (în număr de 42) și curțile de apel administrative (în prezent, în număr de 8, însă în curând vor fi 9) sunt organizate în camere al căror număr și a căror specializare variază în funcție de membrii instanței și de alegerea organizării interne adoptate de către șeful instanței. În ceea ce privește Consiliul de Stat, acesta are o singură secție [Secția de Contencios (Section du contentieux)] cu funcție judiciară (celelalte secții, cunoscute sub denumirea de „administrative”, asigură funcția consultativă a Consiliului de Stat).
Secția de Contencios este formată din 10 subsecții specializate în anumite domenii ale contenciosului. Hotărârile în aspecte de drept comun sunt pronunțate de către două dintre aceste subsecții (nouă membri); În cazul în care cauza este mai delicată sau mai sensibilă, poate fi judecată în Secția de Contencios (care cuprinde președinții subsecțiilor, președintele secției și președinții adjuncți; 17 membri) sau în cadrul Adunării de Contencios (Assemblée du contentieux) (care cuprinde președinții secțiilor, fiind prezidată de către vicepreședintele Consiliului de Stat; 13 membri).
Membrii instanțelor administrative nu au în mod tradițional calitatea de „judecători” (magistrats) în sensul Constituției Franceze, calitate rezervată membrilor instanțelor ordinare. Statutul lor ține de funcția publică. Din acest motiv textele aplicabile membrilor instanțelor administrative nu au inclus mult timp nicio regulă inedită comparativ cu cele aplicabile altor tipuri de funcționari. Totuși, această situație a cunoscut în anii optzeci o evoluție în ceea ce privește termenii și condițiile de numire a membrilor instanțelor administrative, evoluție care a consolidat independența statutară a acestora.
În decizia sa din 22 iulie 1980, Consiliul Constituțional a confirmat existența și independența instanțelor administrative, caracteristici care au fost incluse acum printre principiile fundamentale recunoscute de legile Republicii. Judecătorii administrativi beneficiază, astfel, de un statut care le garantează independența, în special, prin asigurarea inamovibilității acestora.
În plus, odată cu adoptarea Legii nr. 2016-483 din 20 aprilie 2016 privind conduita, drepturile și obligațiile funcționarilor, membrii tribunalelor administrative și ai curților de apel administrative sunt acum recunoscuți ca judecători (magistrats) cu drepturi depline [articolul L. 231-1 din Codul de justiție administrativă (code de justice administrative)].
În timp ce judecătorii instanțelor ordinare sunt grupați într-un singur organism (corps), judecătorii administrativi aparțin de două corpuri diferite: cel al membrilor Consiliului de Stat și cel al membrilor tribunalelor administrative și al curților de apel administrative.
Deși regulile care le erau aplicabile au fost incluse pentru o lungă perioadă în diferite texte, membrii Consiliului de Stat, precum și cei ai tribunalelor administrative și ai curților de apel administrative sunt supuși de acum înainte dispozițiilor Codului de justiție administrativă.
Bazele de date juridice în Franța fac obiectul unui serviciu public de difuzare pe internet. Site-ul https://www.legifrance.gouv.fr/ cuprinde astfel:
Da, accesul la baza de date este gratuit.
Scurtă descriere a conținutului
Baza de date „JADE” cuprinde un stoc de 230 000 de hotărâri și dispune de un flux anual de 12 000 de hotărâri în timp ce baza de date „CONSTIT” dispune de un stoc de 3 500 de hotărâri și de un flux anual de 150.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Instanțele specializate sunt instanțele comerciale (trgovački sudovi) și instanțele administrative (upravni sudovi) în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție, precum și Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (Visoki prekršajni sud Republike Hrvatske), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (Visoki trgovački sud Republike Hrvatske) și Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske) în calitate de instanțe de al doilea grad de jurisdicție.
În ceea ce privește competența lor:
Există nouă instanțe comerciale în Republica Croația (Zagreb, Split, Rijeka, Osijek, Bjelovar, Varaždin, Zadar, Pazin, Dubrovnik):
care:
Instanțele comerciale din Republica Croația
Există patru instanțe administrative în Republica Croația, și anume la Zagreb, la Split, la Rijeka și la Osijek, care:
Instanțele administrative din Republica Croația
Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația
Ulica Augusta Šenoe 30
10 000 Zagreb
Tel.: +385 1 480 75 10
Fax: +385 1 461 12 91
e-mail: predsjednik@vpsrh.pravosudje.hr
http://sudovi.pravosudje.hr/VPSRH/
Înalta Curte Comercială a Republicii Croația
Berislavićeva 11
10 000 Zagreb
Tel.: +385 1 489 68 88
Fax: +385 1 487 23 29
Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația
Frankopanska 16
10 000 Zagreb
Tel.: +385 1 480 78 00
Fax: +385 1 480 79 28
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Italia.
Justiția italiană este administrată în numele poporului italian, iar judecătorii, în temeiul Constituției, nu se supun decât legii. În temeiul articolului 102 din Constituția italiană, funcția jurisdicțională este exercitată de instanțele judecătorești obișnuite, care sunt instituite prin normele privind sistemul judiciar și reglementate de acestea: cu alte cuvinte, se interzice instituirea de instanțe extraordinare sau specializate (altele decât cele prevăzute în mod expres). Specializate în anumite materii, în cadrul instanțelor judecătorești obișnuite, se pot înființa numai secții ale căror judecători sunt asistați de cetățeni care nu sunt judecători de profesie. Cu toate acestea, chiar în Constituție se prevăd situații în care se pot institui organe judiciare care nu fac parte din sistemul judiciar (instanțele judecătorești obișnuite).
În materia dreptului civil (în sens larg), instanțele judecătorești italiene se împart în două categorii: „obișnuite” și „administrative”. Instanțele administrative sunt competente să apere, împotriva administrației publice, interese legitime și, în domenii specifice prevăzute de lege, drepturi individuale: instanțele administrative sunt instanțele administrative regionale (Tribunale Amministrativo Regionale), de prim grad de jurisdicție, și Consiliul de Stat (Consiglio di Stato), instanța de apel. Instanțele judecătorești obișnuite sunt competente în cauzele legate de „drepturi individuale” (diritti soggettivi); instanțele administrative sunt competente în materie de „interese legitime” (interessi legittimi). Codul justiției administrative – care enumeră, de asemenea, diferitele tipuri de competență – este prevăzut în Decretul legislativ nr. 104 din 2010. Codul justiției administrative (codice di giustizia amministrativa - CGA) este disponibil (gratuit) în limbile franceză, engleză și germană.
O altă entitate judiciară este Curtea de Conturi (Corte dei conti). Aceasta este competentă în materie de contabilitate publică și cu privire la alte aspecte prevăzute de lege. Codul de justiție contabilă (codice di giustizia contabile) este prevăzut în Decretul legislativ nr. 174 din 2016.
În Italia există, de asemenea, instanțe fiscale; normele de procedură ale acestora sunt prevăzute în Decretul legislativ nr. 546 din 1992. Competența în domeniul fiscal este exercitată de instanțele fiscale provinciale (commissioni tributarie provinciali, instanțe de prim grad de jurisdicție) și de instanțele fiscale regionale (commissioni tributarie regionali, instanțele de apel). Instanțele fiscale sunt competente pentru toate litigiile care au drept obiect impozite de orice tip, inclusiv impozitele regionale, provinciale și municipale, contribuțiile la serviciul național de sănătate (Servizio sanitario nazionale), suprataxele și cotele suplimentare de impozit, precum și sancțiunile aferente acestora, dobânzile și orice alte taxe auxiliare.
Împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele specializate pot fi introduse căi de atac la Curtea de Casație în caz de încălcare a legii (articolul 111 din Constituție).
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În Republica Cipru își desfășoară activitatea următoarele instanțe specializate:
Tribunalul administrativ are competența judiciară exclusivă de a soluționa în primă instanță căile de atac în temeiul articolului 146 din Constituție cu privire la orice decizie, act sau omisiune a unor persoane sau organisme care exercită autoritatea administrativă. Tribunalul administrativ poate anula orice act administrativ cu caracter executoriu notificat cu privire la o încălcare sau la un abuz de putere ori care este contrar legii sau Constituției. În cazul în care calea de atac se referă la o chestiune fiscală sau la o procedură de protecție internațională, tribunalul poate să modifice, integral sau parțial, hotărârea sau actul în cauză.
Tribunalul de dreptul familiei are competența judiciară exclusivă de a soluționa cererile de divorț, de încredințare a copiilor și de întreținere, precum și litigiile patrimoniale dintre soți de confesiune ortodoxă.
Dacă părțile au o altă confesiune, și anume armeană, maronită sau romano-catolică, competența în materiile de mai sus revine Tribunalului de dreptul familiei pentru grupurile religioase.
Există trei Tribunale de dreptul familiei, unul pentru Nicosia și Kyrenia, unul pentru Limassol și Paphos și unul pentru Larnaca și Famagusta. Există, de asemenea, un singur Tribunal de dreptul familiei pentru grupurile religioase, cu sediul la Nicosia.
Cauzele înaintate Tribunalului de dreptul familiei sunt soluționate de un singur judecător, cu excepția cererilor de divorț, care sunt soluționate de un complet de trei judecători.
Tribunalul de dreptul muncii are competența judiciară exclusivă de a soluționa toate litigiile de muncă rezultate din încetarea raporturilor de muncă, de exemplu plata unei compensații pentru concediere nelegală (cu excepția cazurilor în care suma solicitată depășește echivalentul salariilor pe doi ani, care țin de competența tribunalului districtual), plata unei indemnizații care ține loc de preaviz, plata unei indemnizații de concediere și creanțele rezultate din contractul de muncă, cum ar fi drepturile salariale restante, concediile anuale, al treisprezecelea salariu sau primele. Tribunalul de dreptul muncii are, de asemenea, competența de a soluționa orice acțiune civilă întemeiată pe Legea privind protecția maternității (Ο περί Προστασίας της Μητρότητας Νόμος), cauze privind inegalitatea de tratament și hărțuirea sexuală la locul de muncă, precum și litigii între fondurile de pensii (Ταμεία Πρόνοιας) și participanții la acestea.
Tribunalul de dreptul muncii este alcătuit dintr-un președinte sau un judecător, care este membru al Serviciului Judiciar al Republicii (Δικαστική Υπηρεσία της Δημοκρατίας), precum și din doi membri fără studii juridice, numiți la propunerea reprezentanților angajatorilor și, respectiv, ai salariaților. Membrii fără studii juridice au un rol pur consultativ.
În prezent, în Cipru există trei Tribunale de dreptul muncii, cu sedii la Nicosia, Limassol și Larnaca.
Tribunalul competent în materia locațiunii soluționează cauze privind redobândirea posesiei asupra unei proprietăți închiriate, stabilirea unei chirii corecte și orice alte aspecte accesorii sau suplimentare.
Fiecare Tribunal competent în materia locațiunii este alcătuit dintr-un președinte, care este membru al sistemului judiciar, și alți doi membri propuși de organizațiile care îi reprezintă pe chiriași și, respectiv, pe proprietari. Acești membri au un rol pur consultativ. Tribunalul are două camere.
Tribunalul Administrativ de Protecție Internațională are competența judiciară exclusivă de a soluționa în primă instanță căile de atac introduse de solicitanții de azil în temeiul articolului 146 din Constituție împotriva unei decizii adoptate sau a unui act adoptat în temeiul Legii privind refugiații sau împotriva unei omisiuni privind dispozițiile legii menționate.
Tribunalul militar este competent să judece orice infracțiuni comise de militari cu încălcarea Codului penal militar (Στρατιωτικός Ποινικός Κώδικας), a Legii privind Garda Națională (Ο περί Εθνικής Φρουράς Νόμος), a Codului penal (Ποινικός Κώδικας) sau a oricărei alte legi, indiferent de gravitatea pedepsei prevăzute. În mod excepțional, civilii pot fi, de asemenea, aduși în fața Tribunalului militar, în cazul în care acest lucru este prevăzut în Codul penal militar sau în orice altă lege.
Dacă persoana acuzată are gradul de colonel sau un grad superior celui de colonel, Tribunalul militar se constituie după modelul Curții cu jurați.
Președintele tribunalului este un judecător, membru al Serviciului Judiciar al Republicii. Din complet fac parte și doi asesori, care sunt militari numiți de Consiliul Suprem al Magistraturii (Ανώτατο Δικαστικό Συμβούλιο).
Nu există încă o bază de date juridice oficială. Există o serie de baze de date juridice private, care fie oferă servicii contra cost, fie permit accesul gratuit.
Bazele de date juridice conțin informații privind hotărârile pronunțate de instanțe și legislația primară.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor specializate din Letonia.
Instanțe specializate
În temeiul Constituției Republicii Letonia (Latvijas Republikas Satversme, denumită în continuare „Constituția”), Letonia are o Curte Constituțională (Satversmes tiesa), o instituție judiciară independentă care examinează dacă, în cauzele care intră în sfera sa de competență, actele cu putere de lege și normele administrative sunt conforme cu Constituția, putând soluționa și alte cauze care îi sunt atribuite prin lege. Curtea Constituțională poate declara nule și neavenite legi și alte acte juridice sau părți din acestea.
În temeiul articolului 16 din Legea privind Curtea Constituțională (Satversmes tiesas likums), Curtea Constituțională examinează cauze privind:
Curtea Constituțională este formată din șapte judecători care sunt aprobați de majoritatea membrilor Parlamentului (minimum 51 de voturi). Trei judecători sunt aprobați la propunerea a cel puțin 10 membri ai Parlamentului, doi la propunerea Cabinetului și alți doi la propunerea plenului Curții Supreme. Candidații propuși de Curtea Supremă trebuie să fie selectați din corpul judecătoresc leton.
Curtea Constituțională nu poate să inițieze acțiuni din proprie inițiativă; aceasta examinează cauze numai în urma primirii unei cereri din partea persoanelor autorizate prin lege în acest sens.
Următoarele părți au dreptul de a introduce o acțiune în justiție privind constituționalitatea legilor și a acordurilor internaționale semnate sau încheiate de Letonia (chiar înainte ca aceste acorduri să fie aprobate de Parlament) sau conformitatea actelor cu putere de lege și a normelor administrative sau a unor părți din acestea cu normele de drept cu forță juridică superioară sau conformitatea dispozițiilor dreptului intern leton cu acordurile internaționale încheiate de Letonia care nu sunt incompatibile cu Constituția:
Următoarele părți au dreptul de a introduce o acțiune în justiție privind conformitatea cu legislația a altor acte (cu excepția actelor administrative) emise de către Parlament, Cabinet, președinte, președintele Parlamentului sau prim-ministru:
Dreptul de a introduce o acțiune în justiție privind conformitatea cu legislația a unui ordin prin care un ministru împuternicit de către Cabinet a suspendat deciziile unui consiliu local îi revine consiliului local în cauză.
Cauzele referitoare la constituționalitatea legilor, a regulamentelor Cabinetului și a altor acte ale Cabinetului, conformitatea dispozițiilor dreptului intern leton cu acordurile internaționale încheiate de Letonia care nu sunt incompatibile cu Constituția și constituționalitatea acordurilor internaționale semnate sau încheiate de Letonia (chiar înainte ca aceste acorduri să fie aprobate de Parlament) și a actelor cu putere de lege sau a normelor administrative ori a unor părți din acestea sunt examinate de Curtea Constituțională cu un cvorum complet de judecători. Alte cauze sunt examinate de un complet format din trei judecători, cu excepția cazului în care Curtea Constituțională decide altfel.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și intră în vigoare la data pronunțării acesteia. O hotărâre a Curții Constituționale și interpretarea în cadrul hotărârii a unei dispoziții contestate sunt obligatorii pentru toate organismele și toți funcționarii administrației centrale și locale (inclusiv pentru instanțe), precum și pentru persoanele fizice și juridice.
O dispoziție pe care Curtea Constituțională a declarat-o incompatibilă cu o normă de drept cu forță juridică superioară se consideră a fi anulată începând de la data la care este publicată hotărârea Curții Constituționale, cu excepția cazului în care Curtea Constituțională stabilește altfel. În cazul în care Curtea Constituțională consideră că un acord internațional semnat sau încheiat de Letonia este neconstituțional, Cabinetul este obligat să asigure modificarea, denunțarea sau suspendarea aplicării acordului respectiv sau retragerea fără întârziere a aderării la acesta.
În temeiul dispozițiilor Legii privind puterea judecătorească (Likums par tiesu varu), pentru judecarea cauzelor menționate în Codul de procedură civilă (Civilprocesa likums) și în Codul de procedură penală (Kriminālprocesa likums), a fost înființată Curtea Economică (Ekonomisko lietu tiesa). Aceasta are sediul la Riga și are competență asupra întregului teritoriu al Letoniei.
În materie civilă, Curtea Economică este competentă să judece:
În același timp, în materie penală, Curtea Economică este competentă să judece:
Hotărârile Curții Economice pot fi atacate la instanța regională Riga (Rīgas apgabaltiesa).
Baze de date juridice
Cauzele introduse la Curtea Constituțională (funcție de căutare)
Da, accesul este gratuit.
Baza de date conține hotărârile judecătorești ale Curții Constituționale a Republicii Letonia.
Interfața de căutare a bazei de date și hotărârile judecătorești sunt disponibile în limba letonă și în limba engleză.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această pagină vă oferă informații cu privire la instanțele specializate din Lituania.
Curtea Constituțională a Republicii Lituania (Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas) asigură supremația Constituției în cadrul sistemului juridic. Aceasta se pronunță în probleme de justiție constituțională, analizând măsura în care legile și alte acte juridice adoptate de Parlament sunt în conformitate cu Constituția și măsura în care actele adoptate de Președintele sau de Guvernul Republicii Lituania respectă Constituția și legislația.
În Lituania există șase instanțe administrative:
Curtea Supremă Administrativă (Vyriausiasis administracinis teismas) este instanța de prim și ultim grad de jurisdicție pentru cauzele administrative atribuite prin lege jurisdicției sale. Aceasta soluționează căile de atac formulate împotriva deciziilor, sentințelor și ordinelor instanțelor administrative regionale și împotriva deciziilor instanțelor districtuale în cauzele de infracțiuni administrative.
De asemenea, Curtea Supremă Administrativă soluționează cererile de redeschidere a cauzelor administrative închise, inclusiv a cauzelor de infracțiuni administrative în domenii specificate de lege. Curtea Supremă Administrativă a dezvoltat o practică judiciară uniformă de interpretare și aplicare a legilor și a altor acte juridice.
Instanțele administrative regionale sunt instanțe cu jurisdicție specială. Rolul acestora este acela de a soluționa plângerile (cererile) privind acțiunile administrative și acțiunile și omisiunile (neîndeplinirea obligațiilor) entităților administrației publice și interne.
Instanțele administrative regionale soluționează litigiile din domeniul administrației publice și tratează probleme legate de legalitatea actelor administrative de reglementare, litigii fiscale etc.
Înainte de a vă adresa unei instanțe administrative, actele juridice sau măsurile individuale ale entităților administrației publice pot fi contestate în faza prealabilă judecății. În astfel de cazuri, litigiile fac obiectul unor anchete desfășurate de comisii municipale de soluționare a litigiilor administrative, de comisii regionale de soluționare a litigiilor administrative și de Comisia principală de soluționare a litigiilor administrative (Vyriausioji administracinių ginčų komisija).
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În această secțiune este prezentată o imagine de ansamblu asupra instanțelor specializate din Luxemburg.
Consiliul de arbitraj pentru asigurări sociale și Consiliul superior pentru asigurări sociale
Toate litigiile în materie de asigurări sociale legate de afiliere sau răspundere, de contribuții, amenzi administrative și prestații, cu excepția celor acoperite de articolul 317 sau referitoare la articolele 147 și 148 din Codul asigurărilor sociale (Code des assurances sociales), sunt judecate de Consiliul de arbitraj pentru asigurări sociale (Conseil arbitral de la sécurité sociale) sau, în recurs, de Consiliul superior pentru asigurări sociale (Conseil supérieur de la sécurité sociale). Hotărârile definitive pronunțate de Consiliul de arbitraj și hotărârile pronunțate de Consiliul superior pot fi atacate pentru o chestiune de drept la Curtea de Casație (Cour de cassation).
În absența unor dispoziții legale contrare, la Tribunalul administrativ (Cour administrative), cu sediul în Luxemburg, pot fi introduse căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Administrativ de Primă Instanță (Tribunal administratif) cu privire la cereri de anulare a unor decizii administrative individuale sau a unor decizii pronunțate în legătură cu măsuri administrative cu caracter normativ. De asemenea, Tribunalul Administrativ se pronunță în recurs și ca instanță de fond în proceduri de contestare a deciziilor altor tribunale administrative care au judecat acțiuni în reformare, în cazul în care anumite legi speciale acordă competență acelor instanțe.
Toți avocații care au dreptul de a pleda în fața instanțelor din Marele Ducat al Luxemburgului au, de asemenea, dreptul de a pleda în fața Tribunalului Administrativ; totuși, doar avocații incluși pe Lista I a cauzelor, întocmită în fiecare an de Consiliile Barourilor (conseils des ordres des avocats), au dreptul de a întreprinde măsurile pregătitoare și procedurale (reprezentarea legală).
Statul este reprezentat în fața Tribunalului Administrativ de către un funcționar al guvernului sau de un avocat.
Tribunalul Administrativ de Primă Instanță (Tribunal administratif), cu sediul în Luxemburg, se pronunță cu privire la acțiuni formulate pentru lipsă de autoritate, acțiuni cu abuz de putere, exercitarea inadecvată a autorității sau încălcarea legii sau a procedurilor destinate protejării intereselor private, împotriva oricăror decizii administrative cu privire la care nu este disponibilă nicio altă cale de atac în conformitate cu legislația și regulamentele și împotriva măsurilor administrative cu caracter normativ, indiferent de autoritatea care le-a emis. În general, acesta judecă, de asemenea, litigii legate de impozitarea directă și de impozitele și taxele locale.
Împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Administrativ de Primă Instanță pot fi introduse recursuri la Tribunalul Administrativ.
Tribunalul Administrativ de Primă Instanță este instanța de fond pentru contestațiile formulate împotriva deciziilor șefului Autorității de Impozitare Directă (Administration des contributions directes) în situațiile în care legislația relevantă prevede astfel de acțiuni.
Curtea Constituțională (Cour Constitutionnelle) pronunță hotărâri cu privire la conformitatea legilor cu Constituția, cu excepția cazului în care o lege ratifică un tratat.
Atunci când o parte ridică problema conformității unei legi cu Constituția în fața unei instanțe de drept comun sau a unei instanțe administrative, instanța are obligația de a sesiza Curtea Constituțională, cu excepția cazului în care, în opinia sa: a) nu este necesară o decizie privind problema ridicată pentru a pronunța o hotărâre; b) problema ridicată este nefondată; c) Curtea Constituțională s-a pronunțat deja cu privire la o problemă în același scop.
Curtea Constituțională este formată din președintele Curții Supreme de Justiție (Cour supérieure de justice), președintele Tribunalului Administrativ, doi judecători ai Curții de Casație și cinci judecători numiți de Marele Duce cu avizul comun al Curții Supreme de Justiție și al Tribunalului Administrativ. Curtea Constituțională cuprinde o singură secție de cinci judecători.
Vă rugăm să consultați secțiunea referitoare la instanțe de pe site-ul web al Ministerului Justiției.
Da, accesul la baza de date este gratuit.
Scurtă descriere a conținutului
Vă rugăm să consultați site-ul web al Consiliului de arbitraj pentru asigurări sociale și al Consiliului superior pentru asigurări sociale
Vă rugăm să consultați site-ul web al Instanțelor administrative.
Vă rugăm să consultați site-ul web al Curții Constituționale
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Ungaria.
Legea fundamentală a Ungariei definește sistemul instanțelor de judecată ca o structură cu mai multe niveluri și prevede înființarea de instanțe specializate pentru anumite tipuri de cauze. În cadrul sistemului judiciar, instanțele administrative și de dreptul muncii (közigazgatási és munkaügyi bíróságok) funcționează ca instanțe specializate.
Instanțele administrative și de dreptul muncii funcționează de la 1 ianuarie 2013. Anterior acestei date, sarcinile acestora erau îndeplinite de instanțele de dreptul muncii și de instanțele de drept comun.
Ca instanțe de fond, instanțele administrative și de dreptul muncii efectuează controlul judiciar al deciziilor administrative sau al deciziilor care privesc relațiile de muncă și relațiile juridice similare, precum și alte cazuri prevăzute prin lege. Instanțele regionale sau, în cazurile referitoare la controlul judiciar, Curtea Supremă de Justiție (Kúria) acționează ca al doilea grad de jurisdicție.
Curtea Constituțională este un organ independent și separat de sistemul de justiție.
Curtea Constituțională este principalul organism pentru protecția Legii fundamentale și are sediul la Budapesta.
Curtea Constituțională are în componență cincisprezece membri, aleși pentru un mandat de doisprezece ani cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului ungar. Președintele este ales din rândul membrilor Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului. Mandatul președintelui durează până la sfârșitul mandatului său de judecător al Curții Constituționale. Membrii Curții Constituționale nu pot fi membri ai partidelor politice și nu pot fi implicați în activități politice. Detaliile cu privire la competența, organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt prevăzute în legea constituțională.
Acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctele (b), (c) și (d), Curtea Constituțională anulează actele juridice și alte decizii legislative care încalcă legea fundamentală;
acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctul (d), Curtea Constituțională anulează hotărârile judecătorești care încalcă legea fundamentală;
acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctul (f), Curtea Constituțională anulează actele juridice și alte decizii legislative care încalcă un tratat internațional;
sau dispune aplicarea consecințelor legale prevăzute de legea organică.
Bază de date juridică
Puteți găsi mai multe informații pe site-ul web al Curții Constituționale a Republicii Ungare (Magyar Köztársaság Alkotmánybírósága).
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune furnizează informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Malta.
Curtea Constituțională (Il-Qorti Kostituzzjonali) | Al doilea grad de jurisdicție Soluționează căi de atac | Această instanță soluționează căi de atac în cauze referitoare la presupuse încălcări ale drepturilor omului, interpretarea Constituției și validitatea legilor. De asemenea, este competentă să se pronunțe asupra sesizărilor privind calitatea de membru al Camerei Reprezentanților și asupra oricăror dosare care îi sunt înaintate cu privire la procedura de vot pentru alegerea membrilor Camerei Reprezentanților. | Este alcătuită dintr-un judecător care are funcția de președinte (Prim’Imħallef ) și alți doi judecători. |
Prima Cameră a Curții Civile (Il-Prim’Awla tal-Qorti Ċivili) | Primul grad de jurisdicție | Prima Cameră a Curții Civile soluționează, de asemenea, cauze referitoare la presupuse încălcări ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, care sunt protejate de Constituția Maltei și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. | Este prezidată de un judecător. |
Tribunalul de dreptul muncii (Tribunal Industrijali) | Primul grad de jurisdicție | Acest tribunal soluționează cauze referitoare la concedieri abuzive și la tratamente discriminatorii sau alte tratamente ilegale la locul de muncă. | Este prezidat de un președinte (chairperson). |
Consiliul pentru reglementarea chiriilor (Bord li Jirregola l-Kera) | Primul grad de jurisdicție | Consiliul pentru reglementarea chiriilor soluționează cauze referitoare la modificarea condițiilor contractelor de închiriere, inclusiv majorări ale chiriilor și rezilierea contractelor de închiriere. Aceste cauze trebuie să se refere la contracte de închiriere care au fost încheiate înainte de 1 iunie 1995. | Este prezidat de un magistrat. |
Consiliul de arbitraj funciar (Bord ta’ Arbitraġġ dwar Artijiet) | Primul grad de jurisdicție | Consiliul de arbitraj funciar soluționează cauze care se referă la clasificarea terenurilor expropriate, scopul public al exproprierii și valoarea despăgubirilor datorate proprietarilor. | Este prezidat de un magistrat. |
Consiliul de control pentru contractele de arendare (Bord dwar il-Kontroll tal-Kiri tar-Raba’) | Primul grad de jurisdicție | Acest consiliu soluționează cauze care se referă la contracte de arendare și la cereri prezentate de proprietari în vederea rezilierii contractelor respective. | Este prezidat de un magistrat. |
Tribunalul de contencios administrativ (Tribunal ta’ Reviżjoni Amministrattiva) | Primul grad de jurisdicție | Acest tribunal are competența de a verifica acte administrative. | Este prezidat de un judecător sau de un magistrat. |
Tribunalul pentru partajul moștenirilor (Tribunal ta’ Arbitraġġ dwar il-Qsim ta’ Wirt) | Primul grad de jurisdicție | Acest tribunal soluționează cauze referitoare la partajul bunurilor deținute în comun de moștenitorii persoanelor decedate. | Este prezidat de un arbitru (arbitru). |
Tribunalul de apel în domeniul concurenței și al protecției consumatorilor (It-Tribunal tal-Appell għall-Kompetizzjoni u għall-Konsumatur) | Soluționează căi de atac | Acest tribunal soluționează căi de atac împotriva unor hotărâri, ordine sau măsuri ale directorului general responsabil de concurență sau ale directorului general responsabil de protecția consumatorilor. Hotărârile tribunalului sunt definitive, acestea putând fi atacate doar în cazuri excepționale. Totuși, respectivele căi de atac se limitează la chestiuni de drept. | Este prezidat de un judecător, care este asistat de încă doi membri. |
Curtea de revizuire a actelor notariale (Qorti ta’ Reviżjoni tal-Atti Nutarili) | Primul grad de jurisdicție | Aceasta este o instanță specializată care supraveghează activitatea tuturor notarilor, arhivele notariale și registrul public. Curtea are competența de a vizita și de a inspecta arhivele notariale, registrul public și birourile notariale și de a impune sancțiuni disciplinare. De asemenea, această instanță are competența de a dispune corectarea informațiilor eronate din registrul public. | Membrii Curții se numesc „viżitaturi”. |
Controlul judiciar este procesul prin care o decizie adoptată de un minister, o autoritate sau o agenție de stat poate să fie verificată și, în cele din urmă, revocată de instanță, dacă se constată că este ilegală.
Această acțiune poate fi înaintată de orice persoană care este nedreptățită de o decizie sau de o acțiune a statului. Instanțele au această competență în temeiul articolului 469A din capitolul 12 din Legislația Maltei. Totuși, chiar și în absența acestei dispoziții legislative, controlul judiciar poate fi considerat o competență inerentă a instanțelor, pe baza principiului separării puterilor care este adoptat de statele democratice.
Instanța de drept comun, și anume Prima Cameră a Curții Civile, are jurisdicție pentru cauzele de acest tip, hotărârile sale putând fi atacate la Curtea de Apel.
Legea privind justiția administrativă, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2009, a prevăzut instituirea Tribunalului de contencios administrativ. Acest tribunal independent și imparțial verifică actele administrative care îi sunt înaintate de orice persoană nedreptățită și, de asemenea, soluționează litigii în materie. Este condus de o persoană care ocupă sau a ocupat funcția de judecător sau de magistrat în Malta. Hotărârile tribunalului pot fi atacate la Curtea de Apel.
Tribunalele locale (It-tribunali lokali) fac parte din sistemul judiciar din Malta. Acestea pot fi considerate o extensie a instanțelor și se pronunță asupra încălcărilor care, deși prezintă o gravitate redusă, pot fi foarte supărătoare pentru publicul larg. Tribunalele locale sunt prezidate de un comisar pentru justiție (Kummissarju għall-Ġustizzjacare), care este numit pentru o perioadă de doi ani și este revocat din funcție în același mod și din aceleași motive ca orice alt magistrat. Această regulă garantează faptul că fiecare cetățean are posibilitatea de a înainta plângeri, asigurându-se, totodată, respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil. Există nouă tribunale locale, în cadrul cărora sunt grupate mai multe consilii locale (kunsilli lokali).
Vă invităm să consultați secțiunea „Organizarea justiției în statele membre - Malta”, unde veți găsi informații detaliate cu privire la bazele de date relevante și linkurile către acestea.
Ministerul Justiției, Culturii și Administrației Locale
Servicii judiciare - hotărâri online
Servicii judiciare - acțiuni în justiție
Servicii judiciare - săli de judecată
Servicii judiciare - statistici
Servicii judiciare - vânzări judiciare prin licitație
Servicii judiciare - formulare în materie civilă (în limba malteză)
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această pagină conține informații privind organizarea instanțelor specializate din Țările de Jos.
Instanțele administrative din Țările de Jos sunt:
Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul dedicat sistemului judiciar din Țările de Jos.
Informații privind instanțele specializate (în limba engleză)
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Secțiunea de mai jos oferă informații privind instanțele specializate în materie de drept civil și penal în Austria.
În principiu, orice instanță de drept comun soluționează toate cauzele în materie civilă și penală care sunt atribuite nivelului său organizațional [instanță districtuală (Bezirksgericht) sau instanță de primul sau al doilea grad de jurisdicție].
Cele mai mari orașe din Austria au și instanțe specializate:
Cauzele de dreptul muncii constau în principal în litigii civile privind relațiile de muncă, astfel cum sunt definite la articolul 50 din Legea privind instanțele specializate în domeniul dreptului muncii și al securității sociale [Arbeits- und Sozialgerichtsgesetz (ASGG)]. Acestea sunt reglementate de norme de procedură proprii, care sunt similare celor din cauzele civile, dar care sunt completate cu o serie de norme speciale.
În cauzele de dreptul muncii, în primul grad de jurisdicție, acțiunile se introduc la instanțele regionale sau, în Viena, la Tribunalul pentru Litigii de Muncă și Securitate Socială; în al doilea grad de jurisdicție, la instanțele regionale superioare (Oberlandsgerichte) și, în ultimul grad de jurisdicție, la Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof). Hotărârile sunt pronunțate de un complet (Senat) al instanței corespunzătoare alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie [Berufsrichter(innen)] și doi asesori [Laienrichter(innen)], unul reprezentând organizațiile angajatorilor, iar celălalt organizațiile lucrătorilor.
Căile de atac în cauzele de dreptul muncii sunt similare cu căile de atac în cauzele civile, însă cu mai puține restricții. De exemplu, un recurs asupra unei chestiuni de drept (revizuire) poate fi introdus la Curtea Supremă indiferent de valoarea litigiului, cu condiția să fie vorba de tranșarea unei chestiuni de drept de o importanță deosebită.
Cauzele comerciale constau în principal în litigiile civile care implică un comerciant, astfel cum este definit la articolul 51 din Legea privind competența instanțelor (Jurisdiktionsnorm). Acestea se supun procedurii obișnuite de drept civil, cu câteva norme speciale. Atunci când o cauză comercială este audiată de o secție a unei instanțe de primul sau al doilea grad de jurisdicție, un asesor care reprezintă comercianții face parte din completul de judecată. (Acest lucru nu este valabil la Curtea Supremă.)
Cauzele privind cartelurile, astfel cum sunt definite în Legea privind cartelurile (Kartelgesetz), sunt introduse în fața Instanței Regionale Superioare din Viena, care acționează în calitate de instanță competentă în materie de carteluri (Kartellgericht) de prim grad de jurisdicție. Aceasta are competență teritorială asupra întregii țări. Căile de atac împotriva hotărârilor instanței în materie de carteluri sunt introduse în al doilea și ultimul grad de jurisdicție la Curtea Supremă, care acționează în calitate de Instanță Superioară în materie de carteluri (Kartellobergericht). Hotărârile sunt pronunțate de un complet, care, în ambele instanțe, este alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie și doi asesori calificați. Camera de comerț federală a Austriei (Wirtschaftskammer Österreich) și, cu câteva excepții, Camera federală a muncitorilor și a angajaților (Bundeskammer für Arbeiter und Angestellte) aleg fiecare câte un asesor.
În procedurile jurisdicționale necontencioase (Verfahren außer Streitsachen) instanțele decid cu privire la unele aspecte de drept privat care au caracteristici speciale (de regulă, tranzacții, chestiuni legate de custodia legală, precum și alte cauze în care nu există, de obicei, două părți cu interese contradictorii). Acestea urmează o procedură similară cu cea a competenței voluntare.
În marea lor majoritate, aceste cauze sunt soluționate în primul grad de jurisdicție de instanțele districtuale, în al doilea grad de jurisdicție de instanțele regionale și în ultimă instanță de Curtea Supremă. În primul grad de jurisdicție, cauzele sunt soluționate de un singur judecător [Einzelrichter(in)] sau de un funcționar judiciar cu calificare specială [Rechtspfleger(in)]. În al doilea și al treilea grad de jurisdicție, ele sunt soluționate de complete alcătuite din trei sau cinci judecători de profesie.
Căile de atac în cadrul procedurilor jurisdicționale necontencioase sunt, de asemenea, similare cu cele din cauzele civile. Având în vedere natura specială a procedurilor, există totuși mai puține restricții. Există, de asemenea, o posibilitate limitată de a aduce elemente noi în cadrul celui de al doilea grad de jurisdicție, în plus față de argumentele și elementele prezentate de solicitant în primă instanță.
Datorită numeroaselor tipuri diferite de cauze soluționate în cadrul procedurii jurisdicționale necontencioase, există adesea o mare varietate de norme speciale care reglementează anumite domenii.
Austria are următoarele instanțe administrative:
Instanțele administrative soluționează, în special, căile de atac împotriva hotărârilor și a actelor administrative neprocedurale ale organelor administrative, precum și plângerile împotriva inacțiunii autorităților administrative în termenul stabilit (Säumnisbeschwerden).
Instanța Fiscală Federală soluționează căile de atac referitoare la impozite și taxe publice (cu câteva excepții) și la legislația fiscală penală, cu condiția ca aceste aspecte să fie gestionate direct de către autoritățile fiscale sau financiare federale. Instanța Administrativă Federală soluționează în principal căile de atac împotriva hotărârilor care au fost emise de către autoritățile federale în contextul administrării federale directe. În caz contrar, instanțele administrative regionale soluționează, de regulă, căile de atac în materie administrativă.
Hotărârile judecătorești ale instanțelor administrative pot fi atacate, în anumite circumstanțe, la Curtea Administrativă Supremă. Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof) poate fi sesizată în cauze care implică încălcarea constituției, în special încălcări ale drepturilor fundamentale.
Alte instanțe specializate
Alături de Curtea Supremă și Curtea Administrativă Supremă, Curtea Constituțională este a treia instanță supremă a Austriei. Precum celelalte două instanțe supreme, Curtea Constituțională are sediul în Viena și are competență teritorială asupra întregii țări.
Principala misiune a Curții Constituționale este de a verifica conformitatea cu Constituția. Aici se include și respectarea drepturilor fundamentale. Aceasta are drept sarcină specifică să examineze, la cerere, constituționalitatea următoarelor legi, reglementări și hotărâri judecătorești:
În cazul în care este necesar, instanța poate anula astfel de măsuri.
Spre deosebire de alte instanțe, Curtea Constituțională nu are judecători de profesie, ci judecători honoris causa [Honoratiorenrichter(innen)]. Aceștia trebuie să fie persoane marcante care au avut o carieră juridică prestigioasă într-o altă funcție. Majoritatea își exercită mandatul cu fracțiune de normă și pot continua să își practice profesia anterioară (de exemplu, ca judecători sau profesori universitari, cu excepția funcționarilor publici - în acest ultim caz, trebuie să fie degrevați de îndatoririle lor oficiale). Curtea Constituțională convoacă numai „sesiuni” care, de obicei, se desfășoară de patru ori pe an.
Pagina principală de internet a Ministerului Justiției din Austria (link aici) oferă informații generale cu privire la sistemul judiciar din Austria.
Da.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Polonia.
În Polonia există mai multe instanțe și tribunale specializate.
Curtea Supremă este cea mai înaltă autoritate judiciară. Acesta exercită controlul judiciar asupra deciziilor tuturor instanțelor, asigurând consecvența interpretării legislative și a practicii judiciare.
Curtea Supremă nu este o instanță de drept comun. Aceasta revizuiește cauzele de casare și alte căi de atac introduse împotriva hotărârilor judecătorești. De asemenea, adoptă rezoluții menite să clarifice dispozițiile juridice care produc confuzii sau a căror aplicare generează discrepanțe în procesul de luare a deciziilor judiciare. Totodată, adoptă rezoluții pentru soluționarea aspectelor juridice cu care este sesizată în cazuri specifice.
Curtea Supremă din Polonia (Sąd Najwyższy) publică deciziile sale, împreună cu motivările, pe site-ul său web, Curtea Supremă din Polonia, care este disponibil și în limba engleză.
În sistemul juridic din Polonia, Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny) nu este considerat o instanță de drept comun.
Tribunalul Constituțional se pronunță asupra:
Toate deciziile sale sunt făcute publice, împreună cu motivările aferente, pe site-ul web al Curții Constituționale din Polonia, care este disponibil și în limba engleză.
Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu) se pronunță cu privire la cauze în care persoanele care ocupă (sau care au ocupat) cele mai înalte poziții în stat sunt acuzate de încălcarea Constituției sau a altor acte legislative.
Puteți găsi mai multe informații pe site-ul web al Tribunalului de Stat din Polonia.
Sistemul instanțelor administrative include Înalta Curte Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) și instanțele administrative regionale – una în fiecare voievodat sau provincie (wojewódzkie sądy administracyjne).
Înalta Curte Administrativă:
Curtea Supremă Administrativă publică toate deciziile sale, împreună cu motivările aferente, începând de la 1 octombrie 2007. Deciziile pronunțate anterior încă sunt în curs de introducere în baza de date. Site-ul web al curții este numai în limba poloneză.
Curtea Supremă Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) publică deciziile sale, împreună cu motivările aferente, pe site-ul său web.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această pagină oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Portugalia.
Tribunalele de primă instanță sunt, în general, tribunalele de district (tribunais de comarca). Acestea sunt responsabile pentru judecarea cauzelor cu privire la toate aspectele care nu țin de competența altor instanțe. Tribunalele de district au atât competență generală, cât și specializată.
Tribunalele de district sunt împărțite în completuri cu competență specializată sau generală, precum și în completuri locale. Denumirile completurilor țin seama de competența acestora și de numele municipiului în care sunt situate.
Pot fi create următoarele completuri cu competență specializată:
Următoarele instanțe specializate au o competență teritorială mai amplă:
Dintre acestea, următoarele completuri sunt deosebit de relevante:
Aceste completuri au competență pentru:
În materiile legate de starea civilă a persoanelor și de familie, aceste completuri judecă:
Pe lângă competențele în acest domeniu, respectivele completuri exercită, de asemenea, competențe pe care legislația le atribuie instanțelor în legătură cu procedurile de inventar care rezultă din separarea persoanelor și separația de bunuri, divorț sau declararea nulității sau a anulării căsătoriei civile, precum și în legătură cu cazurile speciale de separație de bunuri care sunt acoperite de legislația adecvată.
În domeniul minorilor și al copiilor majori, completurile au competență pentru:
Pe lângă competențele din acest domeniu, completurile sunt responsabile, de asemenea, pentru:
În legătură cu aspecte legate de tutela pentru educație și de protecție, instanțele sunt responsabile pentru:
Acestea judecă, în materie civilă sau de alt tip, problemele care rezultă din relațiile dintre angajator și angajat și din relațiile stabilite în vederea semnării contractelor de muncă, în legătură cu accidente profesionale și boli profesionale, a semnării unor contracte care sunt comparabile conform legii cu contractele de muncă și a contractelor de ucenicie la locul de muncă și de stagiu, precum și probleme referitoare la aspecte civile legate de grevă.
Aceste completuri judecă:
Aceste completuri sunt responsabile, de asemenea, pentru judecarea contestațiilor privind ordinele emise de funcționarii oficiilor Registrului societăților comerciale, precum și a contestațiilor privind deciziile adoptate de acești funcționari în cadrul procedurilor administrative desfășurate pentru lichidarea societăților.
Aceste completuri sunt responsabile pentru procedurile de executare în materie civilă, prevăzute în Codul de procedură civilă, cu excepția cauzelor atribuite Instanței pentru proprietate intelectuală, Instanței pentru concurență, reglementare și supraveghere, Instanței maritime, completurilor pentru familie și minori, completurilor pentru litigii de muncă și completurilor comerciale. De asemenea, completurile de executare se ocupă de executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în proceduri penale care, în conformitate cu dreptul procesual penal, nu ar trebui să fie judecate de o instanță civilă.
judecă chestiuni legate de:
Printre altele, această instanță judecă aspecte legate de contestarea, revizuirea și executarea deciziilor, a ordinelor și a altor măsuri care rezultă din cazuri de încălcare care pot fi contestate în mod legal și care sunt emise de mai multe organisme de reglementare, și anume Autoritatea de concurență (Autoridade da Concorrência), Autoritatea Aeronautică Civilă din Portugalia (Autoridade Nacional da Aviação Civil), Banca Portugaliei (Banco de Portugal) și Comisia pentru piața valorilor mobiliare din Portugalia (Comissão do Mercado de Valores Mobiliários).
judecă chestiuni legate de:
Această instanță monitorizează și supraveghează executarea și adoptă decizii cu privire la modificarea, substituirea și încetarea pedepsei sau a măsurii de privare de libertate stabilite în hotărârea judecătorească după ce a avut loc pronunțarea sentinței. Această instanță are competență pentru:
Această instanță efectuează instrucții penale, adoptă decizii de condamnare și are competență asupra anchetei atunci când activitatea infracțională are loc în districte aflate în competența diferitelor Curți de Apel (Tribunais da Relação) și ori de câte ori sunt implicate următoarele infracțiuni:
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această pagină vă oferă informații cu privire la instanțele specializate din România.
Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov soluționează cauzele cu privire la infracțiunile comise de minori sau împotriva minorilor. Anterior înființării tribunalului specializat, acestea erau de competența Tribunalului Brașov.
Există 3 tribunale specializate (fostele tribunale comerciale):
Acestea soluționează cauzele cu profesionişti. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.
Competențele instanțelor militare sunt prevăzute în Codul de Procedură Penală. Fiecare instanță militară are statutul de unitate militară.
Ierarhia instanțelor militare este următoarea:
În cadrul instanțelor militare își desfășoară activitatea judecători militari, funcționari, arhivari și alți angajați.
În România există 4 tribunale militare în:
În calitate de instanță de prim grad de jurisdicție, tribunalul militar poate soluționa toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, precum și alte cauze anume prevăzute de lege.
Curtea Militară de Apel București
Curtea militară de apel soluționează:
În România nu există instanțe administrative. Secțiile administrative speciale din cadrul instanțelor dețin competența de a judeca cauzele administrative.
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, desemnați pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau reînnoit. 3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României. Judecători Curții Constituționale aleg președintele Curții Constituţionale prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani.
În conformitate cu articolul 146 din Constituția României, Curții Constituționale i se acordă următoarele atribuții:
Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:
Da, accesul la baza de date este gratuit.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații cu privire la modul de organizare a instanțelor specializate din Slovenia.
În temeiul dispozițiilor prevăzute de lege, tribunalele de dreptul muncii au competența de a soluționa conflicte de muncă individuale și colective, iar tribunalele de contencios social au competență în litigii sociale.
Tribunalele de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță se pronunță în primul grad de jurisdicție. Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social (Višje delovno in socialno sodišče) soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de tribunalele de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță, în timp ce căile de atac și cererile de revizuire introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social sunt soluționate de Curtea Supremă a Republicii Slovenia.
Un tribunal de dreptul muncii are competența de a soluționa următoarele conflicte individuale de muncă:
Un tribunal de dreptul muncii are, de asemenea, competența de a hotărî dacă o societate de asigurări este copârât într-un litigiu privind repararea unui prejudiciu care este de jurisdicția unui tribunal de dreptul muncii.
Un tribunal de dreptul muncii are competența de a soluționa următoarele conflicte colective de muncă:
Tribunalul de contencios social are competența de a soluționa următoarele litigii sociale:
1. în materie de pensii și de asigurare în caz de invaliditate:
2. în materie de asigurări de sănătate:
3. în materie de șomaj și asigurare de șomaj:
4. în materie de protecție părintească și de prestații familiale:
5. în materie de prestații sociale:
De asemenea, tribunalul de contencios social are, în domeniile menționate mai sus, competența de a soluționa următoarele litigii sociale:
Tribunalul de contencios social are și competența de a soluționa litigiile sociale prevăzute de lege.
În Republica Slovenia există următoarele tribunale de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță:
Tribunalele de primă instanță soluționează litigiile de muncă la sediu, cu excepția cazului în care se specifică faptul că soluționarea acestora trebuie să se efectueze în secții externe (zunanjih oddelkih).
În litigiile sociale și de muncă, un tribunal de primă instanță se pronunță în complet format dintr-un judecător, în calitate de președinte al completului de judecată, și doi judecători consultanți în calitate de membri, dintre care unul trebuie să fie ales de pe o listă de candidați care sunt angajați sau persoane asigurate, iar celălalt de pe o listă de candidați care sunt angajatori sau instituții.
Un singur judecător hotărăște în litigiile individuale sociale și de muncă cu privire la revendicări juridice materiale, dacă valoarea obiectului litigiului nu depășește suma de 40 000 EUR. Indiferent de valoarea obiectului litigiului, judecătorul trebuie să hotărască asupra unor aspecte importante (de exemplu, litigii individuale de muncă privind suspendarea unui contract de muncă, perioada de probă, orele suplimentare, pauzele, repausul, concediul și alte absențe de la locul de muncă, obligația de a lucra în temeiul unor circumstanțe excepționale, sancțiunile disciplinare, suspendarea temporară a prestării muncii din cauza inițierii unei proceduri disciplinare și repartizarea temporară; litigiile sociale privind dreptul la o alocație de îngrijire, dreptul la o alocație de invaliditate în baza unei deficiențe fizice și dreptul la balneoterapie).
Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de tribunalele de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță. Curtea Supremă a Republicii Slovenia soluționează căile de atac și cererile de revizuire introduse împotriva hotărârilor Tribunalului superior de dreptul muncii și de contencios social.
Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social își are sediul în Ljubljana.
Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social se pronunță în complet de trei judecători.
Tribunalul de contencios administrativ al Republicii Slovenia are competența de a soluționa litigii de contencios administrativ în conformitate cu metodele și procedurile prevăzute de Legea privind litigiile de contencios administrativ (Zakon o upravnem sporu).
Într-un litigiu de contencios administrativ, protecția judiciară a drepturilor și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și ale organizațiilor este asigurată cu respectarea deciziilor și a acțiunilor organismelor de stat, ale organismelor comunității locale și ale deținătorilor de prerogative de autoritate publică, în conformitate cu legea.
Într-un litigiu de contencios administrativ, tribunalul hotărăște:
Într-un litigiu de contencios administrativ, Tribunalul de contencios administrativ al Republicii Slovenia hotărăște în primă instanță. Curtea Supremă a Republicii Slovenia se pronunță însă asupra căilor de atac sau a cererilor de revizuire introduse împotriva unei hotărâri în primă instanță într-un litigiu de contencios administrativ.
Sediul central al Tribunalului de contencios administrativ al Republicii Slovenia este la Ljubljana.
Tribunalul de contencios administrativ judecă la sediul central și la următoarele sedii locale:
Tribunalul de contencios administrativ se pronunță în complet de trei judecători, cu excepția cazurilor prevăzute de lege în care hotărârea este luată de un singur judecător.
Curtea Supremă judecă în complet de un singur judecător suspendarea procedurii; în căi de atac și în cereri de revizuire - în complet de trei judecători; în litigii în materie de competență între Tribunalul de contencios administrativ și o instanță de drept comun sau o instanță specializată - în complet de trei judecători; în litigii în materie de competență între Tribunalul de contencios administrativ și Curtea Supremă - în complet de cinci judecători.
Puteți găsi mai multe informații cu privire la instanțele din Slovenia pe site-ul web oficial al Curții Supreme a Republicii Slovenia.
Tribunalul de contencios administrativ al Republicii Slovenia
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această pagină oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Slovacia.
Chestiunile de drept administrativ sunt, în principal, de competența instanțelor regionale (krajský súd) și a Curții Supreme a Republicii Slovace (Najvyšší súd Slovenskej republiky).
Republica Slovacă nu are instanțe administrative separate, existând, mai degrabă, camere separate formate din judecători administrativi.
Curtea Constituțională a Republicii Slovace (Ústavný súd Slovenskej republiky) este o autoritate judiciară independentă împuternicită să se pronunțe cu privire la constituționalitatea legislației.
Sediul Curții Constituționale se află la Košice, la adresa Hlavná 110, Košice 042 65, cu o sucursală în Bratislava la adresa Župné námestie 12.
În conformitate cu Constituția Republicii Slovace, Curtea Constituțională hotărăște dacă:
De asemenea, Curtea Constituțională trebuie:
Curtea Constituțională este formată din 13 judecători.
Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți de președintele Republicii Slovace pentru un mandat de 12 ani, în urma unei propuneri a Consiliului Național al Republicii Slovace. Consiliul Național trebuie să desemneze de două ori mai mulți candidați judiciari decât numărul judecătorilor care vor fi numiți de către președinte.
Hotărârile Curții Constituționale trebuie să fie adoptate de un complet de judecată format din trei membri sau în sesiune plenară.
Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive: prin urmare, nu poate fi formulat recurs împotriva acestora.
Curtea Constituțională poate iniția proceduri în urma primirii unei moțiuni depuse de:
Site-ul web al Curții Constituționale a Republicii Slovace oferă accesul gratuit la:
Curtea Penală Specială (Špecializovaný trestný súd) a fost înființată în 2009 pentru a lua locul Curții Speciale. Curtea Penală pronunță hotărâri în materie penală și în alte chestiuni hotărâte în cadrul unor acțiuni în justiție prevăzute în legislație (Codul de Procedură Penală). Aceasta este un tribunal de primă instanță care are statutul unei instanțe regionale. Secțiunea 14 din Legea nr. 301/2005, Codul de Procedură Penală, stabilește competențele și funcțiile acestei instanțe.
Datele de contact ale Curții Penale Speciale a Republicii Slovace:
Adresa: Suvorovova č. 5/A, P.O.BOX 117, 902 01 Pezinok Tel.: +421 33 69 031 14 Fax: +421 33 69 032 72Curtea Penală Specială are competență să soluționeze cauze care implică următoarele infracțiuni:
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune vă oferă informații privind instanțele speciale din Finlanda.
În Finlanda există instanțe speciale, ale căror atribuții sunt prevăzute în legi separate. Instanțele speciale au fost înființate pentru cauzele care nu pot fi tratate de instanțele generale sau de instanțele administrative deoarece necesită expertiză specială. Componența instanțelor speciale reflectă de obicei expertiza corespunzătoare domeniului în cauză. Instanțele speciale sunt:
Tribunalul Muncii examinează și soluționează litigiile privind interpretarea următoarelor acte normative: Legea privind contractele de muncă, Legea privind contractele funcționarilor publici ai statului, Legea privind contractele funcționarilor publici municipali și Legea care reglementează contractele funcționarilor publici aflați în slujba Bisericii Evanghelice Luterane. Acest tribunal soluționează, de asemenea, litigiile legate de contractele funcționarilor publici ai statului și de contractele colective ale angajaților.
Tribunalul Comercial este o instanță specializată în dreptul concurenței și asigurarea respectării normelor din acest domeniu, dreptul de proprietate intelectuală și dreptul comercial.
Tribunalul de Asigurări Sociale este o instanță specială competentă să soluționeze litigiile în materie de asigurări sociale. De exemplu, dreptul la pensie de vârstă, la pensie națională sau la șomaj al unei persoane sau dreptul la pensie în urma unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a unui prejudiciu apărut ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni, a unei invalidități sau a unui accident survenite în context militar.
Înalta Curte de Punere sub Acuzare este o instanță specială care soluționează cauze ce implică acuzații de comportament ilegal în exercitarea funcției împotriva membrilor guvernului finlandez, a judecătorilor Curții Supreme și ai Curții Supreme Administrative și a anumitor funcționari publici la nivel înalt. Înalta Curte de Punere sub Acuzare se reunește numai atunci când este necesar.
Site-ul internet al instanțelor finlandeze cuprinde informații privind sistemul judiciar din Finlanda. Acesta reprezintă un portal unic care pune la dispoziție informații despre instanțele judecătorești, procurori, autoritățile de asigurare a respectării legii și asistența judiciară.
Site-ul include, de exemplu, cea mai recentă jurisprudență a curților de apel și a instanțelor administrative și linkuri către site-urile web ale tuturor instanțelor.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor specializate în Suedia.
Au fost înființate o serie de instanțe specializate pentru a soluționa anumite tipuri de cauze și probleme:
Tribunalele funciare și de mediu (Mark- och miljödomstolar) soluționează cazuri legate de obținerea de permise pentru lucrări hidrografice și lucrări potențial periculoase pentru mediu, aspecte legate de protecția sănătății, conservarea naturii, colectarea deșeurilor, zonele poluate și deșeurile periculoase, pagube legate de mediu și aspecte legate de despăgubiri, autorizații de construcție, de demolare și de urbanism în temeiul Legii privind proiectarea și construirea, arendarea terenurilor, recursuri în materie de planificare, împărțirea terenurilor în parcele, servituți și expropriere. Există cinci tribunale funciare și de mediu, care funcționează la sediul instanțelor districtuale din Nacka, Vänersborg, Växjö, Umeå și Östersund. Căile de atac împotriva hotărârilor tribunalelor funciare și de mediu pot fi depuse la Curtea de apel competentă în această materie (Mark- och miljööverdomstolen), care funcționează în cadrul Curții de Apel din Svea. Apelurile în cauzele introduse la tribunalele funciare și de mediu și care au fost supuse căilor de atac soluționate de către Curtea de apel funciară și de mediu pot fi depuse la Curtea Supremă de Justiție (Högsta domstolen).
Tribunalele maritime (Sjörättsdomstolar) soluționează cauze în temeiul Codului maritim din Suedia (1994:1009). Există șapte tribunale maritime care funcționează în cadrul instanțelor districtuale din Luleå, Sundsvall, Stockholm, Kalmar, Malmö, Gothenburg și Värmland.
Instanțele competente în materie de migrație (Migrationsdomstolar) revizuiesc deciziile emise de Agenția suedeză de migrație (Migrationsverket) în cazuri privind străinii și cetățenia. Acestea sunt instanțe specializate care funcționează în cadrul instanțelor administrative din Malmö, Göteborg si Stockholm și Luleå. Căile de atac împotriva hotărârilor și deciziilor instanțelor competente în materie de migrație pot fi depuse la Curtea de Apel competentă în materie de migrație (Migrationsöverdomstolen), care funcționează în cadrul Curții Administrative de la Stockholm.
Anumite tipuri de litigii care au ca obiect chiriile, relațiile între chiriași și proprietari și contractele de închiriere sunt soluționate de către tribunalele competente în această materie (hyres- och arrendenämnder). Acestea sunt organisme cvasi-judiciare cu competențe similare instanțelor.
În Suedia nu există o curte constituțională sau un alt organism cu un rol similar.
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În această pagină sunt prezentate informații despre unele dintre instanțele specializate din Anglia și Țara Galilor, printre care se numără și tribunalele.
Legea din 2007 privind instanțele judecătorești și executarea hotărârilor pronunțate de acestea (Tribunals and Courts Enforcement Act 2007) a creat o structură unificată din care fac parte majoritatea tribunalelor. Această structură este formată din Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și Tribunalul Superior (Upper Tribunal), fiecare având camere separate, care reunesc jurisdicții similare și sunt competente în materii diferite. Informații detaliate cu privire la acestea sunt publicate pe site-ul web al Serviciului „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service).
Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) are competență generală. Principala sa atribuție este de a soluționa căile de atac introduse împotriva hotărârilor administrative în domeniile sale de competență. În unele materii are competență pe întreg teritoriul Regatului Unit. În prezent, Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) are șase camere:
Tribunalul Superior (Upper Tribunal)
Tribunalul Superior (Upper Tribunal) soluționează, în principal, dar nu exclusiv, căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal). Este o instanță superioară care păstrează o evidență în scris a tuturor actelor și procedurilor sale (court of record) și are, de asemenea, competența de a soluționa cauze de control jurisdicțional în anumite circumstanțe.
Tribunalul Superior (Upper Tribunal) are următoarele camere:
Membrii completului tribunalelor au cunoștințe de specialitate în materia care face obiectul căilor de atac. Judecătorii sunt experți în ramura dreptului de competența tribunalului, iar membrii completului fără studii juridice fie au calificare profesională, fie au experiență practică în domeniul în cauză. Structura completelor care soluționează cauzele depinde de obiectul căii de atac.
Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii (Employment Tribunal) și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal) nu fac parte din structura unificată a tribunalelor, dar beneficiază de sprijinul Serviciului „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service), și îndeplinesc sarcinile administrative necesare pentru a permite soluționarea cauzelor ce le sunt înaintate.
În Anglia și Țara Galilor, Curtea Administrativă (Administrative Court) are competență în materie de drept administrativ pe întreg teritoriul Angliei și Țării Galilor, precum și competență de control jurisdicțional asupra instanțelor inferioare.
Instanțe specializate
În Anglia și Țara Galilor există mai multe instanțe specializate:
Serviciul „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service)
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
Această pagină vă oferă informații privind instanțele cărora Serviciul instanțe al Irlandei de Nord (Northern Ireland Courts and Tribunals Service - NICTS) le oferă sprijin administrativ.
Ministerul Justiției este responsabil de administrarea mai multor instanțe din Irlanda de Nord. În practică, această sarcină este realizată de Serviciul instanțe al Irlandei de Nord, o agenție executivă a ministerului.
Ministerul are în responsabilitatea sa, conform legii, următoarele instanțe:
În aprilie 2010, NICTS și-a asumat răspunderea administrativă și pentru Serviciul competent în materie de căi de atac (Appeals Service) și Comisia pentru evaluarea chiriilor (Rent Assessment Panel), ambele fiind gestionate în temeiul unui acord interservicii de Ministerul Comunităților (Department for Communities). În cadrul programului de reformă se preconizează ca ambele organisme să fie transferate legal în minister.
De asemenea, NICTS oferă sprijin administrativ, în temeiul unui acord interservicii, instanțelor de pe întreg teritoriul Regatului Unit care își au sediul în Irlanda de Nord, inclusiv instanțelor fiscale (Tax Tribunals), instanțelor pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Tribunals), instanței pentru confidențialitatea informațiilor (Information Tribunal) și Camerei de apel pentru chestiuni administrative (Upper Tribunal Administrative Appeals Chamber).
Mai multe informații cu privire la activitatea desfășurată de instanțele care se încadrează în domeniul de activitate al Serviciului instanțe judecătorești din Irlanda de Nord, inclusiv datele de contact pentru fiecare, pot fi găsite pe site-ul web al Serviciului instanțe judecătorești din Irlanda de Nord
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.
În această pagină sunt prezentate informații despre unele dintre instanțele specializate din Scoția.
Legea din 2007 privind instanțele judecătorești și executarea hotărârilor pronunțate de acestea (Tribunals and Courts Enforcement Act 2007) a creat o structură unificată din care fac parte majoritatea tribunalelor cu un domeniu de competență rezervat guvernului Regatului Unit. Această structură este formată din Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și Tribunalul Superior (Upper Tribunal), fiecare având camere separate, care reunesc jurisdicții similare și sunt competente în materii diferite. Informații detaliate cu privire la acestea sunt publicate pe site-ul web al Serviciului „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service).
Legea din Scoția din 2014 privind tribunalele [Tribunals (Scotland) Act 2014] a instituit un singur Tribunal de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și un singur Tribunal Superior (Upper Tribunal) pentru Scoția. Primele tribunale au fost transferate în cadrul noii structuri la 1 decembrie 2016.
În temeiul articolului 39 din Legea privind Scoția din 2016 (Scotland Act 2016), gestionarea și funcționarea mai multor tribunale cu un domeniu de competență rezervat au fost descentralizate, intrând în sfera de responsabilitate a Scoției.
Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) din Regatul Unit este o instanță cu competență generală. Principala sa atribuție este de a soluționa căile de atac introduse împotriva hotărârilor administrative în domeniile sale de competență. În unele materii are competență pe întreg teritoriul Regatului Unit, inclusiv în Scoția. În prezent, Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) are șapte camere:
Tribunalul Superior (Upper Tribunal) din Regatul Unit soluționează, în principal, dar nu exclusiv, căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) din Regatul Unit. Este o instanță superioară care păstrează o evidență în scris a tuturor actelor și procedurilor sale (court of record) și are, de asemenea, competența de a soluționa cauze de control jurisdicțional în anumite circumstanțe.
Tribunalul Superior (Upper Tribunal) din Regatul Unit are următoarele camere:
Membrii completului tribunalelor au cunoștințe de specialitate în materia care face obiectul căilor de atac. Judecătorii sunt experți în ramura dreptului de competența tribunalului, iar membrii completului fără studii juridice fie au calificare profesională, fie au experiență practică în domeniul în cauză. Structura completelor care soluționează cauzele depinde de obiectul căii de atac.
Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii (Employment Tribunal) și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal) nu fac parte din structura unificată a tribunalelor, dar beneficiază de sprijinul Serviciului de instanțe judecătorești al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service), care îndeplinește sarcinile administrative necesare pentru a permite soluționarea cauzelor înaintate celor două tribunale. Scoția are propriul său Tribunal pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal).
În Scoția își desfășoară activitatea o serie de tribunale, majoritatea fiind conduse de propriul președinte și având propriile competențe în materie de executare. Tribunalele din Scoția au competență în materii diverse, de la soluționarea căilor de atac introduse împotriva amenzilor pentru parcare ilegală la măsuri obligatorii de tratament și internare pentru persoanele cu boli mintale grave.
Căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de tribunalele din Scoția sunt soluționate de instanțele civile din Scoția și pot fi examinate de Sheriff Court și de Court of Session.
Legea din Scoția din 2014 privind tribunalele [Tribunals (Scotland) Act 2014] a instituit o structură simplificată pe două niveluri. Judecătorul cu cel mai înalt rang din Scoția, Lord President, conduce noile structuri, la fel ca în cazul modelului din Regatul Unit, descris mai sus. Lord President a delegat o serie de funcții către Lady Smith, care a fost numită în funcția de președintă a Tribunalului din Scoția. Tribunalul Superior (Upper Tribunal) va soluționa majoritatea căilor de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal), această competență fiind astfel retrasă celorlalte instanțe. Serviciul „Instanțe judecătorești” din Scoția (Scottish Courts and Tribunals Service) se va ocupa de administrarea Tribunalului de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și a Tribunalului Superior (Upper Tribunal). Tribunalele vor fi transferate în cadrul noii structuri a tribunalelor din Scoția în etape, primul transfer având loc în decembrie 2016.
În ansamblu, procedura tribunalelor din Regatul Unit și din Scoția tinde să fie mai puțin formală decât cea a altor instanțe. Din complete pot face parte specialiști în alte domenii decât cel juridic sau experți, cum ar fi medici și persoane fără pregătire juridică, însă președintele are aproape întotdeauna studii juridice.
În Scoția, cauzele de drept administrativ (control jurisdicțional) sunt soluționate de Court of Session. Informații suplimentare privind tribunalele din Scoția sunt publicate pe site-ul web al serviciului „Instanțe judecătorești” din Scoția.
În Scoția, dacă o cauză (civilă sau penală) ridică probleme constituționale rezultate în urma descentralizării puterii în Regatul Unit (de exemplu, în materia drepturilor omului), atunci cauza poate fi soluționată de Curtea Supremă (Supreme Court) a Regatului Unit.
Sheriff Personal Injury Court (instanță specializată în cauze având ca obiect prejudicii personale)
Această instanță a fost înființată la 22 septembrie 2015 pentru a îndeplini rolul de centru național de expertiză în cauze având ca obiect prejudicii personale. Sheriff Personal Injury Court soluționează doar cauze în care valoarea despăgubirilor solicitate este mai mare de 5 000 GBP. De asemenea, părțile au posibilitatea de a solicita despăgubiri de orice valoare pentru prejudicii personale prin sesizarea Sheriff Court de la nivel local. Prejudiciile personale suferite la locul de muncă fac obiectul unor reglementări speciale: cererile de despăgubire de peste 1 000 GBP pot fi introduse direct la Sheriff Personal Injury Court; tot Sheriff Personal Injury Court soluționează și cererile mai mici de 1 000 GBP, dacă i-au fost trimise de Sheriff Court de la nivel local, care a considerat că respectivele cereri au un grad suficient de importanță sau de dificultate, Începând cu 22 septembrie 2015, Court of Session nu mai poate soluționa cauze în care despăgubirile solicitate pentru prejudicii personale sunt mai mici 100 000 GBP.
Alte instanțe:
Serviciul „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service)
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.