National specialised courts

In several Member States there are specialised courts, which deal with specific matters. Often such courts deal with disputes concerning administrative issues or in some cases with disputes between private persons or businesses.

Several Member States have specialised courts for administrative matters, i.e. disputes between public authorities and private persons or firms regarding decisions by the public administration, such as a dispute on a building license, an authorisation to run a business or a tax assessment note.

As regards disputes between private persons and/or businesses ("civil matters"), in some Member States there are specialised courts on employment matters.

Please select the relevant country's flag to obtain detailed national information.

Last update: 17/11/2021

This page is maintained by the European Commission. The information on this page does not necessarily reflect the official position of the European Commission. The Commission accepts no responsibility or liability whatsoever with regard to any information or data contained or referred to in this document. Please refer to the legal notice with regard to copyright rules for European pages.

Instanțe judecătorești specializate - Belgia

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a instanțelor specializate din Belgia.

Instanțele specializate

În ceea ce privește instanțele specializate într-un anumit domeniu (dreptul muncii, drept comercial), puteți găsi informații în secțiunea „Instanțe de drept comun”.

Curtea Constituțională

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională verifică dacă legile, decretele și ordonanțele respectă prevederile Constituției. Aceasta asigură de asemenea o bună repartiție a competențelor între entitățile federației și statul federal.

Curtea Constituțională este o instanță alcătuită din 12 judecători care asigură respectarea Constituției de către organele legislative ale Belgiei. Aceasta poate anula și suspenda legi, decrete și ordonanțe. Curtea Constituțională a fost concepută ca o instanță specializată. Datorită misiunii sale speciale, aceasta este independentă atât față de puterea legislativă, cât și față de puterea executivă și cea judecătorească.

Curtea Constituțională a înlocuit „Curtea de Arbitraj”, creată în 1980 cu ocazia transformării progresive a Belgiei în stat federal. Această primă denumire îi fusese atribuită de Adunarea Constituantă în temeiul misiunii sale originare de arbitru între diversele organe legislative, mai precis cel al statului federal și cele ale comunităților și regiunilor. În acea perioadă, rolul său era limitat la verificarea conformității legilor, decretelor și ordonanțelor cu normele privind repartiția competențelor prevăzute în Constituție și în legile privind reformele instituționale.

Denumirea de „Curte Constituțională”, pe care o poartă din data de 7 mai 2007, corespunde mai bine competențelor acesteia, care au fost extinse la verificarea legilor, decretelor și ordonanțelor, în temeiul dispozițiilor de la titlul al II-lea din Constituție (articolele 8 – 32, privind drepturile și libertățile cetățenilor belgieni), precum și de la articolele 170, 172 (legalitatea și egalitatea impozitelor) și 191 (protecția cetățenilor străini).

Există 6 judecători în grupul lingvistic francez și 6 judecători în grupul lingvistic olandez. Unul dintre judecători trebuie să cunoască în mod satisfăcător limba germană. În cadrul fiecărui grup lingvistic, 3 judecători au o experiență de cel puțin 5 ani ca membri ai unei adunări parlamentare, iar ceilalți trei au experiență în domeniul dreptului (ca profesori de drept într-o universitate din Belgia, magistrați la Curtea de Casație sau în Consiliul de Stat, consilieri referendari la Curtea Constituțională). 

Sursă: site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale.

Instanțele administrative

Consiliul de Stat

Instituție atât consultativă cât și jurisdicțională, aflată la răscrucea dintre puterile legislativă, executivă și judecătorească, Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliul de Stat își datorează în principal existența dorinței organelor legislative de a oferi tuturor persoanelor fizice și juridice posibilitatea efectivă de a contesta acte administrative ilegale care le-au cauzat un prejudiciu.  

Prin urmare, principalele competențe ale Consiliului de Stat sunt de a suspenda și anula acte administrative (acte individuale și regulamente) care contravin normelor de drept în vigoare.

Protecția împotriva deciziilor administrative ilegale nu este însă singura misiune a Consiliului. Acesta are de asemenea funcția de organ consultativ în materie legislativă și de reglementare.

Consiliul de Stat poate reprezenta de asemenea o instanță de casație, competentă pentru judecarea căilor de atac împotriva hotărârilor instanțelor administrative inferioare.

Consiliul de Stat pronunță hotărâri și ordonanțe după analizarea cererilor depuse. 

Consiliul este alcătuit din 44 de membri numiți pe viață, și anume un prim-președinte, un președinte, 14 președinți de cameră și 28 de consilieri de stat.

Membrii activează în adunarea generală a Consiliului de Stat și în una dintre camerele secției „contencios administrativ” sau ale secției„legislație”.

Sursă: Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul internet al Consiliului de Stat al Belgiei.

Baze de date juridice în aceste domenii

Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului de Stat.

Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale.

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul este gratuit.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul Public Federal de Justiție

 

Ultima actualizare: 28/07/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Bulgaria

Această secțiune oferă informații cu privire la instanțele specializate din sistemul judiciar din Bulgaria.

În Republica Bulgaria nu funcționează instanțe specializate de soluționare a litigiilor de muncă, maritime, comerciale sau de tipuri similare.

Instanțe administrative

În Republica Bulgaria a fost instituit un sistem de instanțe administrative la momentul adoptării, în 2006, a unui nou Cod de procedură administrativă. Sistemul de justiție administrativă cuprinde 28 de instanțe administrative provinciale și Instanța Administrativă Supremă (Varhoven administrativen sad).

Instanțe administrative

Instanțele administrative au competența de a examina toate acțiunile care urmăresc:

  • emiterea, modificarea, revocarea sau anularea actelor administrative;
  • anularea acordurilor în temeiul Codului de procedură administrativă;
  • reparații împotriva unor acțiuni nerezonabile sau omisiuni ale administrației;
  • reparații împotriva aplicării ilegale a legii;
  • despăgubirea pentru prejudicii care rezultă din orice act ilegal, acțiune ilegală sau omisiune ilegală a autorităților administrative și a funcționarilor;
  • despăgubirea pentru prejudicii care rezultă din aplicarea legii;
  • anularea, invalidarea sau revocarea hotărârilor instanțelor administrative;
  • contestarea autenticității actelor administrative în temeiul Codului de procedură administrativă.

Oricine poate să introducă o acțiune pentru a stabili dacă există un drept administrativ sau o relație juridică, în cazul în care solicitanții au calitate procesuală și nu dispun de nicio altă cale de atac.

Cauzele legate de contestații ale actelor administrative individuale sunt judecate de instanța administrativă care are competență teritorială asupra sediului biroului regional al autorității care a emis actul contestat, în cazul în care adresa permanentă/actuală a solicitantului sau sediul acestuia se află în aria teritorială a biroului regional în cauză. Aceste cauze sunt judecate de instanța administrativă care are competență teritorială asupra sediului autorității care a emis actul administrativ individual contestat, în cazul în care:

  1. actul contestat are mai mulți destinatari ale căror adrese permanente sau actuale nu se află în aria teritorială a biroului regional al autorității emitente;
  2. administrația autorității care a emis actul contestat nu are un birou regional.

Cauzele legate de contestații ale actelor administrative generale sunt judecate de instanța administrativă care are competență teritorială asupra sediului autorității care a emis actul contestat.
Instanța administrativă din orașul Sofia (Administrativen sad – grad Sofia) judecă astfel de cauze dacă autoritatea care a emis actul administrativ contestat își are sediul în altă țară.
De asemenea, acțiunile în despăgubiri sunt introduse la instanța care are competență asupra adresei sau sediului solicitantului atunci când acțiunile în despăgubiri sunt conexate într-un litigiu menționat la punctele 1-4.
Atunci când instanța competentă nu poate să judece o cauză, Instanța Administrativă Supremă dispune ca respectiva cauză să fie transferată către o instanță administrativă echivalentă.

Actele administrative care urmăresc în mod direct politica externă și de securitate și apărare a Bulgariei nu sunt supuse controlului jurisdicțional, cu excepția cazului în care legislația prevede altfel.

Instanța Administrativă Supremă

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța Administrativă Supremă are competență asupra:

  1. contestațiilor legate de regulamente statutare, cu excepția celor emise de consiliile municipale;
  2. contestațiilor legate de decizii ale Consiliului de Miniștri, ale prim-ministrului, ale viceprim-ministrului și ale miniștrilor;
  3. contestațiilor legate de decizii ale Consiliului Judiciar Suprem (Vissh sadeben savet);
  4. contestațiilor legate de decizii ale Băncii Naționale a Bulgariei și ale organismelor acesteia;
  5. recursurilor în anulare și recursurilor procedurale împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate de tribunalele de primă instanță;
  6. recursurilor formulate de părțile la proceduri împotriva hotărârilor și ordinelor;
  7. cererilor de revocare a unor hotărâri judecătorești definitive în cauze administrative;
  8. cererilor de contestare a altor acte specificate de lege.

Instanța Administrativă Supremă are secții, care includ completuri. Secțiile sunt conduse de un președinte (sau un vicepreședinte), care poate să prezideze, de asemenea, completurile de judecători din secția în cauză.

Alte instanțe specializate

Instanțe militare

Istoricul instanțelor militare datează de la 1 iulie 1879. În 1956, instanțele militare au fost restructurate în funcție de amplasarea corpurilor de armată în orașele Sofia, Plovdiv, Sliven, Varna și Plevna. (Această structură a instanțelor militare se păstrează și în prezent.)

Instanța militară (Voenen sad)

Fiind tribunale de primă instanță, Linkul se deschide într-o fereastră nouăinstanțele militare judecă acele cauze penale care implică infracțiuni comise de personalul militar activ, de generali și de ofițeri, de subofițeri și personalul fără funcții de conducere al altor ministere și agenții, de personalul civil al Ministerului Apărării, de armata bulgară, de unitățile care raportează Ministerului Apărării, de Serviciul național de protecție și de Serviciul național de informații. Curtea Militară de Apel (Voenno-apelativen sad) este tribunalul de a doua instanță pentru aceste cauze. Codul de Procedură Penală definește competența instanțelor militare. Aceste instanțe au același statut ca instanțele provinciale. Curtea Militară de Apel (o instanță unică) judecă recursurile (inclusiv recursurile procedurale) formulate împotriva hotărârilor pronunțate de toate instanțele militare din Bulgaria.

Instanța penală specializată (Specializiran nakazatelen sad)

Instanța penală specializată a fost creată prin Legea de modificare și completare a Legii sistemului judiciar (promulgată în Monitorul Oficial nr. 1 din 2011). Instanța penală specializată este unică în Republica Bulgaria (cu sediul în orașul Sofia) și are statutul unei instanțe provinciale. Competența acesteia este definită prin lege. (Articolul 411a din Codul de Procedură Penală include o listă exhaustivă a infracțiunilor care țin de competența instanței penale specializate, majoritatea fiind comise sau comandate de organizații criminale).

Instanța penală specializată este formată din judecători și este condusă de un președinte.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanța penală specializată de apel (Apelativen specializiran nakazatelen sad) analizează recursurile (inclusiv recursurile procedurale) formulate împotriva hotărârilor pronunțate de instanța penală specializată. Aceasta are sediul în Sofia.

Instanța penală specializată de apel este formată din judecători și este condusă de un președinte. Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă de Casație (Varhoven kasatsionen sad) este cea mai înaltă instanță penală, care analizează hotărârile în anulare pronunțate de instanța penală specializată de apel.

Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie din Bulgaria (CA CCIB)

CA CCIB soluționează litigii civile, inclusiv litigii legate de completarea lacunelor din contracte sau modificarea termenelor și condițiilor acestora astfel încât să reflecte circumstanțele în schimbare, indiferent dacă domiciliul uneia sau al ambelor părți este situat în Republica Bulgaria.

CA CCIB și-a consolidat poziția ca principală instituție de arbitraj din Bulgaria și se bucură de încrederea publicului datorită activității sale cu un nivel ridicat de profesionalism în ceea ce privește soluționarea litigiilor juridice. CA CCIB soluționează între 250 și 300 de litigii internaționale și naționale în fiecare an: 82 % din cauzele naționale sunt soluționate în termen de 9 luni, iar 66 % din cauzele internaționale în termen de 12 luni.

În plus, Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea de Arbitraj este implicată în mod activ în îmbunătățirea legislației în materie de arbitraj. Singurele litigii care nu sunt supuse arbitrajului se referă la drepturi reale cu privire la bunuri imobile, creanțe de întreținere, drepturi rezultate din raporturi de muncă și litigii referitoare la drepturi morale sau la dreptul familiei.

Bază de date juridică

Site-urile web ale instanțelor

Toate instanțele din Bulgaria au site-uri web care oferă informații cu privire la structura și activitatea instanței, inclusiv la cauzele aflate pe rol și la cele închise, precum și alte informații utile disponibile publicului.

Site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului Judiciar Suprem prezintă o listă detaliată a instanțelor din Bulgaria, inclusiv adresele și site-urile web ale acestora (accesibile doar în limba bulgară).

După ce sunt pronunțate, hotărârile judecătorești sunt publicate pe site-ul web al instanței emitente, în conformitate cu cerințele prevăzute în Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind protecția datelor cu caracter personal și în Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind protecția informațiilor clasificate.

Hotărârile pronunțate în cauze care afectează starea civilă sau de sănătate a persoanelor sunt publicate fără motivele care au stat la baza acestora.

Mai multe informații sunt disponibile pe următoarele site-uri web:

Ultima actualizare: 29/06/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Cehia

Instanțe specializate

În general, nu există instanțe specializate în Republica Cehă, chiar dacă în instanțele de drept comun (pentru dreptul muncii) există secții specializate.

Alte instanțe speciale

Curtea Constituțională (Ústavní soud)

Curtea Constituțională este autoritatea judiciară care protejează constituționalitatea.

Curtea Constituțională audiază cauzele fie în sesiune plenară completă, fie în patru complete a câte trei judecători.

Deciziile privind chestiunile fundamentale de importanță națională și judiciară pot fi adoptate doar în plen complet. Acestea includ, de exemplu, anularea unei legi a Parlamentului, punerea sub acuzare sau incapacitatea președintelui Republicii, ori dizolvarea unui partid politic.

Un plen complet este alcătuit din toți judecătorii, iar atunci când se adoptă o decizie trebuie să fie prezenți zece dintre aceștia. Deciziile privind următoarele chestiuni necesită o majoritate de nouă judecători: anularea unei legi a Parlamentului, o decizie privind punerea sub acuzare sau incapacitatea președintelui Republicii și adoptarea unui verdict bazat pe o interpretare juridică diferită a unei decizii adoptate anterior de către Curte.

Toate celelalte cauze sunt audiate de complete formate din trei judecători. Printre acestea se numără, de exemplu, plângerile constituționale înaintate de persoane sau municipalități, cazurile de contencios electoral sau de contestare a eligibilității unor membri ai Parlamentului, precum și conflictele de competență dintre autoritățile centrale ale statului și organismele autonome locale.

Curtea Constituțională este alcătuită din 15 judecători. Judecătorii sunt numiți pentru un mandat de zece ani de către președintele Republicii, cu acordul Senatului. Renumirea în funcție nu este restricționată.

Administrația instanței este condusă de un președinte și doi vicepreședinți. Fiecare judecător este sprijinit de un personal propriu format din asistenți juridici și un secretar.

Puteți găsi mai multe informații pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul Curții Constituționale.

Ultima actualizare: 15/06/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Danemarca

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Danemarca.

Instanțe specializate

Tribunalul maritim și comercial (Sø- og Handelsretten)

De la înființarea acestuia în 1862, Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul maritim și comercial soluționează cauze privind aspecte maritime și comerciale din întreaga țară.

Competențele Tribunalului maritim și comercial au fost extinse succesiv; în prezent, tribunalul soluționează cauze cu privire la Legea daneză privind mărcile comerciale, Legea privind modelele și desenele industriale, Legea privind practicile de marketing, Legea concurenței, condițiile comerțului internațional și alte aspecte comerciale.

În plus, divizia falimente soluționează cauze privind falimentul, suspendarea plăților, plata silită a datoriilor și reeșalonarea datoriilor în conurbația Copenhaga.

Tribunalul cadastral (Tinglysningsretten)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul cadastral a fost înființat la 1 ianuarie 2007. Jurisdicția acestuia cuprinde întreaga Danemarcă.

Instanța va prelua succesiv înregistrarea cadastrală de la instanțele districtuale. Aceasta va fi responsabilă de înregistrarea titlurilor la proprietățile funciare, ipoteci și alte sarcini, acorduri matrimoniale etc.

Tribunalul cadastral soluționează litigii rezultate din înregistrarea cadastrală. Căile de atac de înaintează la Înalta Curte a Danemarcei de Vest.

Curtea specială de acuzare și revizuire (Den Særlige Klageret)

Curtea specială de acuzare și revizuire se ocupă de aspecte disciplinare privind judecătorii sau alți membri ai personalului juridic angajați de instanțe, inclusiv instanțele Insulelor Feroe și Groenlandei și Comisia pentru aprobarea căilor de atac. De asemenea, instanța poate redeschide cauze penale și poate recuza avocatul apărării în cauzele penale.

Curtea specială de acuzare și revizuire este formată dintr-un judecător al Curții Supreme, un judecător de la o curte superioară, un judecător de la o instanță districtuală, un avocat și un avocat cu expertiză științifică.

Instanțe administrative

Sistemul judiciar danez nu cuprinde instanțe administrative.

Ultima actualizare: 04/05/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Germania

Această secțiune oferă informații despre sistemul instanțelor specializate din Germania.

Instanțe specializate

Instanțe de dreptul muncii

Instanțele de dreptul muncii soluționează litigii izvorâte din raporturile contractuale dintre angajați și angajatori (dreptul individual al muncii). Ele se ocupă, de asemenea, de litigiile dintre părțile la o convenție colectivă, cum ar fi cele care implică sindicatele și asociațiile patronale (dreptul colectiv al muncii) sau cele dintre un angajator și un comitet de întreprindere.

Instanțele de dreptul muncii (în calitate de instanțe ale landurilor) sunt instanțe de prim grad de jurisdicție. Cauzele sunt soluționate de complete formate dintr-un judecător de carieră și doi judecători consultanți, dintre care unul din partea angajatului (angajaților), iar celălalt din partea angajatorului (angajatorilor). Anumite decizii, care nu sunt dezbătute în procedură orală, sunt luate de către președintele completului de judecată, fără implicarea judecătorilor consultanți.

Instanțele superioare de dreptul muncii (Landesarbeitsgerichte, care sunt, de asemenea, instanțe ale landurilor) soluționează căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor de fond. Aceste instanțe sunt, de asemenea, compuse dintr-un judecător profesionist și doi judecători consultanți (unul din partea angajatului și unul din partea angajatorului).

Hotărârile pronunțate de Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală pentru Litigii de Muncă (Bundesarbeitsgericht) sunt definitive. Completele de judecată sunt alcătuite dintr-un judecător care prezidează completul, doi judecători profesioniști și doi judecători consultanți (unul din partea angajatului și unul din partea angajatorului).

Instanțe administrative

Trei ramuri diferite ale sistemului judiciar au competență în examinarea hotărârilor administrative: instanțele administrative generale, instanțele sociale și instanțele fiscale. O caracteristică esențială a instanțelor administrative generale și a instanțelor sociale și fiscale este aceea că acestea aplică principiul examinării din oficiu (Amtsermittlung). Aceasta înseamnă că instanțele trebuie să investigheze din oficiu situația de fapt (nu numai la cererea părților sau pe baza elementelor de probă prezentate de părți), întrucât subiectul hotărârii judecătorești este de interes public.

Instanțele administrative generale

Competența administrativă generală este exercitată de trei grade de jurisdicție.

  1. Primul grad de jurisdicție este reprezentat de instanțele administrative regionale (Verwaltungsgerichte).
  2. Al doilea grad de jurisdicțieieste reprezentat de instanțele administrative superioare pentru fiecare land (denumite Oberverwaltungsgericht sau Verwaltungsgerichtshof).
  3. Ultimul grad de jurisdicție este reprezentată de Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Administrativă Federală (Bundesverwaltungsgericht).

De obicei, instanțele administrative sunt competente în primă instanță. Instanțele administrative superioare soluționează în principal căile de atac; sarcina lor este de a examina hotărârile pronunțate de instanțele de prim grad de jurisdicție din punct de vedere juridic și factual. Cu foarte puține excepții, Curtea Administrativă Federală este o curte de apel care analizează numai probleme de procedură (revizuire).

Instanțele administrative generale dețin, în principiu, competența în toate litigiile dintre organele administrației și persoanele private cu privire la aplicarea corectă a actelor cu putere de lege și a normelor administrative. Instanțele de drept comun sunt competente în locul instanțelor administrative atunci când administrația a fost implicată în speță nu ca entitate guvernamentală, ci ca societate privată. Acest lucru este valabil pentru toate litigiile care rezultă din astfel de activități. În plus, litigiile care sunt, prin lege, de competența altor instanțele (cum ar fi instanțele fiscale, de contencios social sau de drept comun) sunt excluse din competența administrativă generală.

Hotărârile instanțelor administrative sunt pronunțate de complete de judecată. În cadrul instanțelor administrative, completele de judecată sunt alcătuite din trei judecători de profesie și doi judecători consultanți. O instanță administrativă superioară este de obicei alcătuită din trei judecători de profesie. Curtea Federală Administrativă este formată din cinci judecători de profesie. La instanțele administrative, cauzele pot fi atribuite unui complet cu judecător unic.

Instanțele de contencios social

Competența în materie socială, ca și cea în materie administrativă generală, comportă trei grade de jurisdicție între care se împart în mod corespunzător sarcinile. Instanțele de contencios social sunt, în general, instanțe de fond. Cele 14 instanțe superioare de contencios social pentru fiecare land (Landessozialgericht) sunt instanțe de apel; Cu foarte puține excepții, Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea federală de contencios social (Bundessozialgericht) este o instanță de apel care analizează numai probleme de procedură (revizuire).

Instanțele de contencios social sunt principalele responsabile de soluționarea litigiilor în materie de securitate socială (pensii, asigurări de accident și de boală, asigurări de sănătate pe termen lung), de asigurări de șomaj, de servicii de bază pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și de asistență socială (în special asistență socială, prestații în temeiul Legii privind prestațiile solicitanților de azil - Asylbewerberleistungsgesetz) și a anumitor aspecte referitoare la Legea privind persoanele cu handicap (Schwerbehindertenrecht). Completele de judecată ale instanțelor de contencios social sunt compuse dintr-un judecător de profesie și doi judecători consultanți. Completele de la instanțele superioare ale landurilor și ale Curții Federale de Contencios Social sunt alcătuite din trei judecători de profesie și doi judecători consultanți.

Instanțele fiscale

Competența fiscală este împărțită între instanțele de fond din domeniul fiscal și Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală Fiscală (Bundesfinanzhof), care acționează ca o curte supremă numai pe probleme de procedură (revizuire). În competența instanțelor fiscale intră în principal litigiile privind taxele publice, impozitele și taxele vamale. Completele de la instanțele fiscale sunt alcătuite din trei judecători de profesie și doi judecători consultanți; cele de la Curtea Federală Fiscală sunt formate din cinci judecători de profesie. La instanțele fiscale, cauzele pot fi atribuite unui complet cu judecător unic.

Alte instanțe specializate

Curtea Federală Constituțională

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală Constituțională (Bundesverfassungsgericht) își exercită competența în materie constituțională la nivel federal. Deciziile sale se bazează pe dispozițiile din Constituția Germaniei, legea fundamentală a țării (Grundgesetz). Cel mai mare număr de acțiuni prezentate în fața Curții Federale Constituționale sunt plângerile întemeiate pe prevederile constituționale. Acestea sunt depuse de cetățeni care declară că drepturile lor constituționale le-au fost încălcate prin hotărâri judecătorești, acțiuni guvernamentale sau acte legislative. O plângere constituțională este în general admisibilă numai după ce s-au epuizat toate căile de recurs la celelalte instanțe competente (împotriva hotărârilor pronunțate în ultimă instanță). Numai în cazuri excepționale este posibilă introducerea unei plângeri constituționale direct împotriva unui act legislativ.

Mai există și alte tipuri de acțiuni. Printre acestea se numără reexaminarea judiciară abstractă și concretă a constituționalității legilor și proceduri care urmăresc să verifice dacă instituțiile federale constituționale respectă limitele competenței pe care o dețin. Anumite decizii ale Curții Federale Constituționale pot avea putere de lege. Curtea are două divizii (Senate), ambele formate din opt judecători. Aceasta deliberează în camere, fiecare cameră fiind alcătuită din trei judecători, sau în complet de judecată, în majoritatea cazurilor fără a organiza ședințe publice.

Instanțele constituționale regionale (Landesverfassungsgerichte/Staatsgerichtshöfe)

Instanțele constituționale regionale sunt curțile constituționale din landuri. Acestea judecă în principal litigii constituționale privind dreptul landurilor (Landesrecht), care reglementează de asemenea statutul, administrarea și competența landurilor.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală de Dreptul Muncii (Bundesarbeitsgericht)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală Administrativă

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală de Contencios Social

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală Fiscală

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Federală Constituțională

Ultima actualizare: 14/05/2021

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Estonia

Această secțiune vă oferă informații despre organizarea instanțelor administrative și a celor specializate din Estonia.

Instanțe specializate

Constituția Republicii Estonia specifică faptul că se poate dispune prin lege constituirea de instanțe specializate, cu competențe specifice. Este interzisă constituirea de instanțe extraordinare.

În Estonia nu au fost instituite instanțe specializate.

Curtea Constituțională

Curtea Supremă (Riigikohus) îndeplinește simultan funcțiile de instanță de ultim grad de jurisdicție și de curte constituțională.

În calitate de curte constituțională, Curtea Supremă:

  • soluționează cererile de verificare a conformității constituționale a legilor de aplicabilitate generală sau a refuzurilor de adoptare a legilor de acest tip;
  • soluționează cererile de verificare a conformității acordurilor internaționale cu dispozițiile Constituției;
  • soluționează cererile de emitere a unui aviz cu privire la interpretarea Constituției în raport cu legislația Uniunii Europene;
  • soluționează cererile și plângerile împotriva hotărârilor Riigikogu (Parlamentul Estoniei), ale Consiliului Riigikogu și ale Președintelui Republicii;
  • soluționează cererile de declarare a unui membru al Riigikogu, a Președintelui Republicii, a Cancelarului Justiției sau a Auditorului General drept incapabil să își îndeplinească atribuțiile pentru o perioadă de timp îndelungată;
  • soluționează cererile de destituire a unui membru al Riigikogu;
  • decide cu privire la acordarea aprobării pentru ca Președintele Riigikogu, acționând ca Președinte al Republicii, să convoace alegeri parlamentare extraordinare sau să refuze promulgarea unei legi;
  • soluționează cererile de încetare a activități unui partid politic;
  • soluționează plângerile și protestele împotriva deciziilor și acțiunilor comitetelor electorale.

Persoanele fizice nu pot formula căi de atac în materie constituțională.

Datele de contact ale Curții Supreme pot fi găsite pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul acesteia.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind procedura jurisdicțională în materie de control constituțional reglementează controlul constituțional.

Instanțele administrative

Instanțele de prim grad de jurisdicție din sistemul administrativ soluționează cazurile administrative cu care sunt sesizate. În Estonia, acestea sunt autorități judiciare independente numai pentru primul grad de jurisdicție.

Deciziile emise de aceste instanțe administrative de prim grad de jurisdicție fac obiectul controlului de către instanțele districtuale, prin căile de apel eventual introduse și care reprezintă al doilea grad de jurisdicție.

Competența instanțelor administrative, procedura de sesizare a unei instanțe administrative și normele procedurale pe care le aplică aceste instanțe sunt prevăzute în Linkul se deschide într-o fereastră nouăCodul de procedură administrativă.

Instanțele administrative

În Estonia funcționează două instanțe administrative: cea din Tallinn și cea din Tartu.

La rândul lor, acestea sunt împărțite în secții:

Instanța administrativă din Tallinn are două secții:

  • la Tallinn
  • și la Pärnu,

iar instanța administrativă de la Tartu are secții:

  • la Tartu
  • și la Jõhvi.

Instanțe districtuale:

În Estonia există două instanțe districtuale, care reprezintă al doilea grad de jurisdicție.

  • Instanța districtuală de la Tallinn (Tallinna Ringakonnakohus)
  • Instanța districtuală de la Tartu (Tartu Ringakonnakohus)

Datele de contact ale instanțelor din Estonia sunt disponibile pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul dedicat acestora. Accesul la aceste date de contact este gratuit.

Ultima actualizare: 01/10/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Irlanda

Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea tribunalelor specializate din Irlanda în raport cu organizarea instanțelor judecătorești în general. Pentru informații generale privind instanțele, a se vedea paginile referitoare la Organizarea justiției și la instanțele de drept comun.

Instanțele specializate

Instanța care soluționează cereri cu valoare redusă (Small Claims Court)

Procedura cu privire la cererile cu valoare redusă este un mijloc necostisitor și informal de soluționare a cererilor din partea consumatorilor, fără să fie nevoie ca părțile să fie reprezentate de un avocat. Instanța care soluționează cererile cu valoare redusă își desfășoară activitatea în cadrul instanței districtuale (District Court). Această procedură este disponibilă pentru cererile care nu depășesc valoarea de 2 000 EUR și se aplică în cazurile în care un consumator achiziționează bunuri sau servicii, suferă pagube materiale minore sau solicită înapoierea unei garanții bancare constituite în cadrul unui contract de chirie. În cazul creanțelor necontestate, nu este necesară înfățișarea în instanță. În cazul în care creanța este contestată și nu se ajunge la un acord în afara instanței, cazul este prezentat în fața unui judecător din cadrul instanței districtuale (District Court), a cărui hotărâre poate fi atacată în fața instanței de circuit (Circuit Court).

Tribunalul comercial

Tribunalul comercial este de fapt o diviziune specializată a Înaltei Curți (High Court). Una dintre principalele caracteristici ale acestui tribunal este capacitatea sa de a trata cazurile cu rapiditate. Pentru a putea face acest lucru, tribunalul dispune de propriile proceduri, menite să accelereze cauzele înscrise pe rol. Aceste proceduri sunt reglementate prin Linkul se deschide într-o fereastră nouăOrdinul 63A din Regulamentul de procedură al instanțelor superioare.

Această instanță este competentă pentru cazurile care pot fi înscrise în categoria „proceduri comerciale” în conformitate cu Ordinul 63A, regula 1. Printre acestea se numără litigiile referitoare la: dreptul societăților comerciale, legislația în materie de insolvență, dreptul proprietății intelectuale, legislația în domeniul construcțiilor, dreptul administrativ și dreptul constituțional. Pentru a fi admisă în fața instanței în conformitate cu O 63A regula 1(a), cererea sau cererea reconvențională din cadrul acțiunii trebuie să se refere la o sumă de cel puțin 1 000 000 EUR. Pentru cauzele admise în conformitate cu regula 1(b) nu se aplică niciun prag, acest lucru conferind putere de apreciere judecătorului din cadrul tribunalului comercial.

Instanța pentru tratarea toxicomaniei (Drug Treatment Court)

Programul judiciar legat de tratarea toxicomaniei (DTC) se desfășoară în cadrul instanței districtuale (District Court). Acesta oferă persoanelor dependente de droguri care sunt condamnate pentru infracțiuni fără violență posibilitatea de a ieși din cercul vicios al drogurilor, criminalității și închisorii. Candidații eligibili sunt evaluați în funcție de motivația lor de a se implica în program.

Alte instanțe

Un anumit număr de instanțe se ocupă de: căile de atac în materie de impozit pe venit, alocațiile sociale, cererile formulate în temeiul legislației privind egalitatea, cererile de imigrare, cazurile legate de planificarea urbană și de ocuparea forței de muncă. Aceste instanțe nu sunt prezidate de judecători, ci de specialiști calificați, ale căror decizii pot face obiectul unei căi de atac în fața instanței de circuit (Circuit Court) sau a Înaltei Curți (High Court) sau pot fi revizuite de către acestea.

Ultima actualizare: 18/01/2024

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Grecia

Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Grecia.

Curtea de Conturi

Curtea de Conturi (Ελεγκτικό Συνέδριο), prevăzută la articolul 98 din Constituția Greciei, este o înaltă curte cu un caracter dual, având atât competențe judiciare, cât și administrative. Curtea de Conturi își păstrează caracterul judiciar atunci când își exercită atribuțiile administrative. Componența Curții de Conturi este similară celei a Consiliului de Stat. Curtea de Conturi își exercită competențele judiciare în ședință plenară (Ολομέλεια), în trei secții (τμήματα) și unități (κλιμάκια).

Principalele atribuții ale acesteia sunt:

  • auditarea cheltuielilor autorităților publice centrale și locale sau ale altor persoane juridice de drept public;
  • auditarea contractelor cu o valoare financiară importantă la care statul sau o entitate cu statut echivalent este contraparte;
  • auditarea conturilor funcționarilor publici cu atribuții contabile și ale autorităților publice locale sau ale altor persoane juridice de drept public;
  • emiterea de avize cu privire la propunerile legislative referitoare la pensii sau la recunoașterea activității depuse pentru drepturile de pensie;
  • elaborarea și înaintarea către Parlament a unui raport privind veniturile și cheltuielile și bilanțul contabil ale autorităților publice;
  • soluționarea litigiilor referitoare la acordarea pensiilor;
  • soluționarea cauzelor privind răspunderea funcționarilor publici sau a angajaților civili din armată pentru orice prejudiciu adus statului în mod intenționat sau din neglijență.

Hotărârile Curții de Conturi nu sunt supuse autorității judiciare a Consiliului de Stat.

Alte instanțe specializate

Curți marțiale (στρατοδικεία), instanțe ale marinei (ναυτοδικεία) și instanțe ale forțelor aeriene (αεροδικεία)

Acestea sunt instanțe penale speciale. Toate infracțiunile comise de personalul militar din cadrul armatei, al marinei sau al forțelor aeriene (fără excepție) sunt supuse jurisdicției instanțelor menționate anterior.

Curtea Specială Supremă

Curtea Specială Supremă (Ανώτατο Ειδικό Δικαστήριο) este o instanță specializată, care are atribuții similare unei curți constituționale deoarece majoritatea litigiilor de competența sa sunt de natură constituțională. Curtea este prevăzută la articolul 100 din Constituția Greciei și are competența de a se pronunța cu privire la valabilitatea alegerilor parlamentare, la eliberarea din funcție a unui membru al parlamentului sau de a soluționa conflictele dintre cele trei înalte curți ale Greciei. Hotărârile pronunțate de Curtea Supremă Specială sunt definitive și nu fac obiectul unei căi de atac.

Curtea este alcătuită din președintele Consiliului de Stat, președintele Curții Supreme (Άρειος Πάγος), președintele Curții de Conturi, patru consilieri ai Consiliului de Stat și patru consilieri ai Curții Supreme (desemnați prin tragere la sorți, o dată la doi ani).

Curtea este prezidată fie de președintele Consiliului de Stat, fie de președintele Curții Supreme, oricare dintre aceștia are o vechime mai mare în funcție. Atunci când cauzele vizează conflicte și litigii privind constituționalitatea sau interpretarea unor dispoziții legale, din completul curții fac parte și doi profesori titulari de la universități de drept din Grecia.

Curtea Specială pentru Erori Judiciare

Curtea Specială pentru Erori Judiciare (Ειδικό Δικαστήριο Αγωγών Κακοδικίας) este prevăzută la articolul 99 din Constituție și în Legea 693/1977 și soluționează cauze privind erori judiciare introduse împotriva funcționarilor judiciari. Curtea are următoarea componență: președintele Consiliului de Stat, care îndeplinește funcția de președinte, un consilier al Consiliului de Stat, un consilier al Curții Supreme, un consilier al Curții de Conturi, doi profesori titulari de la universități de drept din Grecia și doi avocați (membri ai Consiliului Disciplinar Suprem al Avocaților, desemnați prin tragere la sorți).

Curtea specială care se pronunță asupra răspunderii miniștrilor

Curtea specială care se pronunță asupra răspunderii miniștrilor (Ειδικό Δικαστήριο Ευθύνης Υπουργών) este prevăzută la articolul 86 din Constituție.

Curtea se constituie pentru anumite cauze și este alcătuită din șase membri ai Consiliului de Stat și șapte membri ai Curții Supreme, aleși prin tragere la sorți de către președintele parlamentului după inițierea procedurii judiciare. Audierile iau forma unei ședințe publice a parlamentului și sunt prezidate de membrii celor două înalte instanțe menționate anterior. Acești membri trebuie să fi fost numiți sau promovați în funcția lor actuală înainte de depunerea propunerii de inițiere a procedurii judiciare. Ședința este prezidată de membrul Curții Supreme cu cel mai înalt rang, ales prin tragere la sorți. Dacă mai mulți membri dețin același rang, cel cu cea mai mare vechime dintre aceștia prezidează ședința. Funcția de procuror este îndeplinită de un membru al Parchetului Curții Supreme sau de un adjunct al acestuia, ambii aleși prin tragere la sorți.

Această curte specială are competența de a judeca infracțiunile comise de către miniștri și de către secretari de stat în exercitarea atribuțiilor lor, cu condiția ca respectivele cauze să fi fost înaintate de parlament.

Curtea specială pentru litigii privind remunerarea funcționarilor judiciari

Curtea specială pentru litigii privind remunerarea funcționarilor judiciari (Ειδικό Δικαστήριο Μισθολογικών Διαφορών Δικαστικών Λειτουργών) este prevăzută la articolul 88 din Constituție.

Această instanță este alcătuită din membrii Curții Speciale prevăzute la articolul 99 din Constituție, cărora li se adaugă încă un profesor titular și un avocat.

Instanța are competența de a soluționa litigii privind remunerarea (de orice tip) și pensiile funcționarilor judiciari, dacă soluționarea problemelor juridice ar putea influența cuantumul salariului sau al pensiei ori statutul de impozitare aplicabil unui număr mare de funcționari publici.

Baze de date juridice

Site-ul internet al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții de Conturi conține rezumatul unui număr indicativ de hotărâri.

Linkuri utile

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea de Conturi

Ultima actualizare: 29/01/2024

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Spania

Articolul 117 din Constituția Spaniei din 1978 stabilește principiul unității jurisdicționale, care constituie fundamentul pentru organizarea și funcționarea instanțelor din această țară.

În cadrului sistemului juridic din Spania, competența de drept comun este împărțită în patru domenii ale dreptului: civil, penal, contencios administrativ și social sau al muncii.

Pe lângă cele patru domenii ale dreptului care țin de competența de drept comun, sistemul juridic spaniol recunoaște competența militară, care face parte integrantă din sistemul judiciar al statului (Poder Judicial del Estado) și care revine exclusiv instanțelor militare stabilite de lege.

Conflictele de competență dintre, pe de o parte, instanțele din orice domeniu al dreptului care ține de competența de drept comun și instanțele militare, pe de altă parte, sunt soluționate de o cameră specială a Curții Supreme (Tribunal Supremo) — Camera pentru Conflicte de Competență (Sala de Conflictos de Jurisdicción) — formată din Președintele Curții Supreme, doi magistrați din cadrul camerei Curții Supreme pentru domeniul dreptului în care se produce conflictul și doi magistrați din cadrul Camerei pentru chestiuni militare (Sala de lo Militar), toți aceștia fiind numiți de plenul Consiliului General al Sistemului Judiciar (Consejo General del Poder Judicial).

În domeniile dreptului care țin de competența de drept comun, unele instanțe se pot specializa într-o anumită materie. Printre exemplele în acest sens se numără instanțele care tratează violența împotriva femeilor, instanțele comerciale, instanțele cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale, precum și instanțele pentru minori.

Legea organică privind sistemul judiciar (Ley Orgánica del Poder Judicial – LOPJ) prevede existența următoarelor instanțe specializate:

INSTANȚE COMERCIALE

Instanțele comerciale (Juzgados de lo Mercantil), care funcționează de la 1 septembrie 2004, sunt instanțe specializate. Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional civil.

COMPETENȚĂ TERITORIALĂ

În general, fiecare provincie are cel puțin o instanță comercială — cu sediul în capitala provinciei — cu competență pe întregul teritoriu al provinciei.

De asemenea, instanțele comerciale pot fi create în alte orașe decât capitala provinciei, unde dimensiunea populației, existența centrelor industriale sau comerciale ori activitatea economică justifică acest lucru. Întinderea competenței acestor instanțe este stabilită în conformitate cu cerințele fiecărei cauze în parte.

Instanțele comerciale pot fi create cu o competență care să se extindă la două sau mai multe provincii din cadrul aceleiași comunități autonome.

DOMENII DE COMPETENȚĂ

Instanțele comerciale judecă acele cauze care apar în legătură cu insolvența, în condițiile specificate în legislația aplicabilă acestora.

De asemenea, instanțele comerciale judecă chestiuni care intră sub incidența sistemului jurisdicțional civil, inclusiv revendicări în care sunt exercitate drepturile de acțiune în legătură cu concurența neloială, proprietatea industrială, proprietatea intelectuală și publicitatea, precum și toate acele acțiuni care, în cadrul acestui sistem jurisdicțional, sunt formulate în temeiul regulamentelor care guvernează societățile comerciale și cooperativele.

Instanțele comerciale au competența de a recunoaște și de a executa sentințele străine și alte decizii juridice și de arbitraj, în cazul în care acestea se referă la chestiuni care intră în domeniul lor de competență, cu excepția cazului în care ar trebui să fie judecate de o altă instanță în conformitate cu tratatele internaționale și alte norme.

RECURSURI

Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate în primă instanță de către instanțele comerciale, cu excepția celor pronunțate în cauze de insolvență, care soluționează chestiuni legate de muncă, în care trebuie să fie specializate una sau mai multe dintre secțiile acestora, în conformitate cu dispozițiile LOPJ.

Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.

INSTANȚELE PENTRU MĂRCILE UNIUNII EUROPENE

Instanțele pentru mărcile Uniunii Europene (Juzgados de Marca Comunitaria) sunt instanțele comerciale din Alicante în măsura în care acestea își exercită competența pentru a judeca în mod exclusiv și în primă instanță toate cauzele formulate în temeiul dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară și ale Regulamentului (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare.

În exercitarea acestei competențe, competența respectivelor instanțe se extinde asupra întregului teritoriu național al Spaniei și, exclusiv în acest scop, ele sunt denumite instanțe pentru mărcile Uniunii Europene.

Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional civil.

În plus, secția specializată sau secțiile specializate ale instanței provinciale din Alicante judecă, de asemenea, în mod exclusiv și în a doua instanță, toate recursurile menționate la articolul 101 din Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară și în Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare. În exercitarea acestei competențe, competența respectivelor instanțe se extinde asupra întregului teritoriu național al Spaniei și, exclusiv în acest scop, ele sunt denumite instanțe pentru mărcile Uniunii Europene.

INSTANȚE CU ATRIBUȚII SPECIALE ÎN MATERIE DE PRONUNȚARE A SENTINȚELOR PENALE

Instanțele cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale (Juzgados de Vigilancia Penitenciaria) realizează funcțiile jurisdicționale prevăzute de Legea generală privind pronunțarea sentințelor penale (Ley General Penitenciaria) în materie de executare a pedepselor cu închisoarea și a măsurilor de securitate, exercitând control jurisdicțional asupra puterii disciplinare a autorităților de pronunțare a sentințelor penale, protejând drepturile și beneficiile deținuților din închisori și în alte chestiuni specificate de lege. Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional penal.

COMPETENȚĂ TERITORIALĂ

În cadrul sistemului jurisdicțional penal, fiecare provincie are una sau mai multe instanțe cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale.

Orașul Madrid are una sau mai multe instanțe centrale cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale cu competență pentru întregul teritoriu al Spaniei.

DOMENII DE COMPETENȚĂ

Instanțele cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale realizează funcțiile jurisdicționale prevăzute de Legea generală privind pronunțarea sentințelor penale în materie de executare a pedepselor cu închisoarea și a măsurilor de securitate, exercitând control jurisdicțional asupra puterii disciplinare a autorităților de pronunțare a sentințelor penale, protejând drepturile și beneficiile deținuților din închisori și în alte chestiuni specificate de lege.

RECURSURI

Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate de instanțele provinciale cu atribuții speciale în materie de pronunțare a sentințelor penale.

Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.

INSTANȚE PENTRU MINORI

COMPETENȚĂ TERITORIALĂ

Fiecare provincie are cel puțin o instanță pentru minori (Juzgado de Menores) — cu sediul în capitala provinciei — cu competență pe întregul teritoriu al provinciei.

Orașul Madrid are o instanță centrală pentru minori, cu competență pentru întregul teritoriu al Spaniei, care judecă acele cauze care îi sunt alocate prin legislația care guvernează răspunderea penală a minorilor.

DOMENII DE COMPETENȚĂ

Instanțele pentru minori au competență pentru a judeca acele cauze care implică presupuse infracțiuni comise de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani.

Judecătorii din instanțele pentru minori îndeplinesc funcțiile prevăzute în legislația referitoare la minorii care au comis acțiuni clasificate drept infracțiuni, precum și funcțiile care, în legătură cu minorii, le sunt alocate prin lege.

RECURSURI

Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate de instanțele provinciale pentru minori.

Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.

INSTANȚELE CARE SE OCUPĂ DE VIOLENȚA ÎMPOTRIVA FEMEILOR

COMPETENȚĂ TERITORIALĂ

Fiecare district are cel puțin o instanță care se ocupă de violența împotriva femeilor (Juzgado de Violencia sobre la Mujer), care își are sediul în capitala districtului și care are competență pe întregul teritoriu al provinciei. Numele acestora este dat de comuna în care își au sediul.

Guvernul, la propunerea Consiliului General al Sistemului Judiciar și, după caz, sub rezerva unui raport al guvernului comunității autonome în cazurile în care administrarea justiției a fost atribuită acelei comunități autonome, poate, prin decret-lege, să extindă competența anumitor instanțe care se ocupă de violența împotriva femeilor la două sau mai multe districte din aceeași provincie.

Consiliul General al Puterii Judiciare poate să accepte, sub rezerva unui raport al camerelor guvernului (Salas de Gobierno), ca, în jurisdicțiile în care se impune acest lucru și în funcție de numărul de cauze, cauzele tratate de aceste instanțe să poată fi judecate de un tribunal de primă instanță și de investigații preliminare (Juzgado de Primera Instancia e Instrucción) sau de către o instanță penală locală (Juzgado de Instrucción), după caz.

În districtele în care există doar un tribunal de primă instanță și de investigații preliminare, acesta va fi instanța care judecă chestiunile care țin de competența instanțelor care se ocupă de violența împotriva femeilor.

Acestea fac parte din sistemul jurisdicțional penal.

DOMENII DE COMPETENȚĂ

Instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor judecă, în cadrul sistemului penal și, în fiecare cauză, în conformitate cu procedurile și recursurile prevăzute de Codul de Procedură Penală (Ley de Enjuiciamiento Criminal), următoarele chestiuni, printre altele:

  • Investigarea acțiunilor privind răspunderea penală, care rezultă din infracțiunile enumerate în titlurile Codului Penal (Código Penal) legate de omucidere, avort, vătămare corporală, vătămarea corporală a unui fetus, privarea de libertate, infracțiuni contra integrității morale, contra libertății sexuale, contra dreptului la viață privată și la protecția imaginii personale și a reputației sau orice alte infracțiuni comise prin violență sau intimidare, în cazul în care aceste infracțiuni au fost comise împotriva soției actuale sau a fostei soții ori împotriva unei femei care se află sau s-a aflat într-o relație sentimentală comparabilă cu infractorul, indiferent dacă aceștia locuiesc împreună sau nu, precum și cele comise împotriva descendenților infractorului sau ai soției ori ai concubinei sau împotriva minorilor ori a persoanelor cu handicap recunoscute legal care locuiesc cu infractorul sau aflate sub autoritatea, protecția, tutela, în îngrijirea sau custodia de factoa soției sau a concubinei, inclusiv în cazul în care a avut loc un act de violență bazată pe gen.
  • Investigarea acțiunilor privind răspunderea penală, care rezultă din orice infracțiune contra drepturilor și obligațiilor familiei, atunci când victima este oricare dintre persoanele menționate la punctul anterior.
  • Emiterea ordinelor de protecție corespunzătoare pentru victime, fără a aduce atingere autorității judecătorului de serviciu (Juez de Guardia).
  • Judecarea și pronunțarea de hotărâri judecătorești cu privire la infracțiuni minore pentru care acestea au competență conform legii, atunci când victima este una dintre persoanele menționate la punctul de mai sus.
  • Emiterea și executarea instrumentelor de recunoaștere reciprocă legate de deciziile penale din Uniunea Europeană pentru care acestea au competență.
  • Investigarea acțiunilor privind răspunderea penală, care rezultă din încălcarea prevăzută și pedepsită de articolul 468 din Codul Penal, atunci când persoana afectată de infracțiunea a cărei sentință, măsură asigurătorie sau măsură de securitate a fost încălcată este soția actuală sau fosta soție sau o femeie care se află sau s-a aflat într-o relație sentimentală comparabilă cu infractorul, indiferent dacă aceștia au locuit împreună sau nu, precum și cele comise împotriva descendenților infractorului sau ai soției ori ai concubinei sau împotriva minorilor ori a persoanelor cu handicap recunoscute legal care locuiesc cu infractorul sau care se află sub autoritatea, protecția, tutela sau în îngrijirea soției sau a concubinei.

Instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor pot să judece, în cadrul sistemului civil și, în fiecare cauză, în conformitate cu procedurile și recursurile prevăzute de Codul de Procedură Penală, următoarele chestiuni, printre altele:

  • Cele legate de filiație, maternitate și paternitate.
  • Cele legate de anularea căsătoriei, separare și divorț.
  • Cele legate de relațiile tată/copil.
  • Cele menite să adopte sau să modifice măsuri legate de probleme de familie.
  • Cele legate în mod exclusiv de custodia copiilor sau de plățile de întreținere reclamate de un părinte împotriva celuilalt în numele copiilor.
  • Cele legate de necesitatea aprobării adopției.
  • Cele menite să conteste decizii administrative privind protecția minorilor.

Instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor au competență exclusivă și de excludere în cadrul sistemului civil atunci când sunt îndeplinite în același timp următoarele condiții:

  • În cazul procedurilor civile legate de oricare dintre chestiunile menționate la punctul anterior.
  • În cazul în care una dintre părțile la procedura civilă este victima unor acte de violență bazată pe gen.
  • În cazul în care una dintre părțile la procedura civilă este acuzată de a fi autorul, instigatorul sau complicele necesar pentru efectuarea actelor de violență bazată pe gen.
  • În cazul în care au fost introduse în fața instanțelor care se ocupă de violența împotriva femeilor acțiuni penale cu privire la infracțiuni sau infracțiuni minore care rezultă dintr-un act de violență împotriva femeilor sau dacă a fost emis un ordin de protecție cu privire la o victimă a violenței bazate pe gen.

Atunci când judecătorul constată că acțiunile aduse la cunoștința instanței nu constituie în mod cert o formă de violență bazată pe gen, judecătorul poate să respingă acțiunea, trimițând-o la instanța relevantă.

În toate aceste cazuri, nu este permisă medierea.

RECURSURI

Instanțele provinciale judecă recursurile prevăzute de lege formulate împotriva deciziilor pronunțate de instanțele care se ocupă de violența împotriva femeilor.

Alte recursuri pot fi formulate astfel cum prevede LOPJ în cazurile stabilite în LOPJ.

INSTANȚE SPECIALIZATE CREATE PRIN REZOLUȚIE A CONSILIULUI GENERAL AL SISTEMULUI JUDICIAR

În Spania și fără a aduce atingere principiului unității jurisdicționale în măsura în care acestea fac parte din cele cinci sisteme jurisdicționale, instanțele specializate pot fi create nu numai prin Legea organică privind sistemul judiciar, ca în cazul instanțelor comerciale, al instanțelor pentru minori sau al instanțelor care se ocupă de violența împotriva femeilor, ci și de către Consiliul General al Sistemului Judiciar în temeiul articolului 98 din legea menționată anterior, ca în cazul instanțelor pentru familie (Juzgados de Familia), al instanțelor de executare ipotecară (Juzgados de Ejecución Hipotecaria) și al instanțelor de executare (Juzgados de Ejecutorias).

Alte instanțe specializate

Articolul 117, titlul VI, privind sistemul judiciar, din Constituția Spaniei din 1978 stabilește principiul unității jurisdicționale, care constituie fundamentul pentru organizarea și funcționarea instanțelor din această țară.

Acest principiu se reflectă în existența unei singure competențe formate dintr-un singur corp de judecători și magistrați care constituie competența de drept comun.

Constituția Spaniei prevede că justiția provine de la oameni și este administrată în numele regelui de către judecătorii și magistrații care sunt membri ai sistemului judiciar și care sunt independenți, au un mandat fix, răspund pentru actele lor și se supun doar statului de drept.

Judecătorii și magistrații pot fi destituiți, suspendați, transferați sau pensionați numai din motivele și sub rezerva garanțiilor prevăzute de lege.

Exercitarea autorității judiciare în orice tip de acțiune, atât în pronunțarea, cât și în asigurarea executării hotărârilor judecătorești, revine în mod exclusiv instanțelor prevăzute de lege, în conformitate cu normele de competență și cu regulamentul de procedură care pot fi stabilite de lege.

Instanțele nu exercită nicio altă competență decât cele indicate în secțiunea precedentă și cele care le sunt alocate în mod expres prin lege ca o garantare a oricărui drept.

În afara sistemului judiciar, Constituția însăși prevede, la diferite titluri, existența a două curți constituționale. Acestea beneficiază de independență deplină și de imparțialitate și se supun exclusiv statului de drept.

Acestea sunt Curtea Constituțională (Tribunal Constitucional) și Curtea de Conturi (Tribunal de Cuentas).

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

Curtea Constituțională din Spania este situată în afara sistemului judiciar.

Aceasta este interpretul suprem al Constituției, independent de alte organisme constituționale și se supune exclusiv Constituției și legii organice corespunzătoare.

Aceasta este unică în ceea ce privește competența sa, care se extinde asupra întregului teritoriu al Spaniei.

COMPONENȚĂ

Curtea Constituțională este formată din 12 magistrați numiți de rege. Patru dintre acești magistrați sunt propuși de Congresul Deputaților (Congreso de los Diputados), fiind necesară o majoritate de trei cincimi a membrilor săi; patru magistrați sunt propuși de senat (Senado), fiind necesară aceeași majoritate; doi magistrați sunt propuși de guvern și doi magistrați sunt propuși de Consiliul General al Sistemului Judiciar. Magistrații numiți aleg un președinte și un vicepreședinte din rândul lor.

DOMENII DE COMPETENȚĂ

Curtea Constituțională judecă cauzele în maniera prevăzută de lege și astfel cum stabilește legea, inclusiv:

  • Recursuri privind chestiuni de neconstituționalitate împotriva legilor, dispozițiilor de reglementare și actelor cu putere de lege.
  • Recursuri legate de încălcarea drepturilor și a libertăților civile enumerate la articolul 53 alineatul (2) din Constituție.
  • Conflicte constituționale de competență între stat și comunitățile autonome sau între comunitățile autonome.
  • Conflicte între organismele constituționale ale statului.
  • Declarații privind constituționalitatea tratatelor internaționale.

Pentru mai multe informații, consultați: Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională

CURTEA DE CONTURI

Curtea de Conturi este organismul suprem de audit pentru conturile și gestiunea economică a statului și a sectorului public.

Fără a aduce atingere propriei sale competențe, Curtea de Conturi face parte din legislativ și raportează în mod direct Parlamentului Spaniei (Cortes Generales).

COMPONENȚĂ

Curtea de Conturi este formată din 12 membri, cunoscuți ca auditori (Consejeros de Cuentas), șase dintre aceștia fiind numiți de Congresul Deputaților și șase de Senat. Aceștia beneficiază de aceeași independență și de același mandat fix și se supun acelorași norme privind incompatibilitatea funcției ca și judecătorii.

FUNCȚII

Curții de Conturi îi sunt atribuite două funcții:

  • Funcția de audit, caracterizată ca fiind externă, permanentă și de consum, constă în verificarea măsurii în care activitatea economică și financiară a sectorului public respectă principiile legalității, eficienței și economiei.
  • Funcția jurisdicțională este aceea de a judeca acele cauze de răspundere fiscală împotriva persoanelor responsabile pentru bunurile, veniturile sau efectele publice și este menită să compenseze fondurile publice afectate de deturnare, de neprezentarea de justificări complete sau adecvate ori de alte cauze sau acțiuni.

Pentru mai multe informații, consultați: Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea de Conturi.

INSTANȚE DE DREPT CUTUMIAR

Articolul 125 din Constituție recunoaște aceste instanțe ca fiind unul dintre mijloacele de participare a publicului la administrarea justiției.

Articolul 19 din Legea organică privind sistemul judiciar recunoaște ca instanțe de drept cutumiar (tribunales consuetudinarios) Tribunalul Apelor din Câmpia Valenciei (Tribunal de las Aguas de la Vega Valencia) și Consiliul Înțelepților din Murcia (Consejo de Hombres Buenos de Murcia). Ambele sunt instituții de drept cutumiar, care tratează chestiuni legate de gospodărirea apelor.

Din 2009, aceste două instanțe de drept cutumiar din Spania au fost incluse pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității și constituie dovada vie a capacității grupurilor de oameni de a înființa în mod democratic instituții complexe din rândul propriilor lor membri.

TRIBUNALUL APELOR DIN CÂMPIA VALENCIEI

Aceasta este cea mai veche instituție judiciară din Europa.

Tribunalul acționează pe teritoriul Valenciei.

Tribunalul este format din opt membri aleși în mod democratic de către fermierii din Huerta Valenciana (o regiune fertilă a Valenciei). Domeniile sale de competență sunt distribuția echitabilă a apei între diverșii proprietari de terenuri, soluționarea litigiilor care apar între fermieri și impunerea de sancțiuni pentru încălcări ale regulamentelor privind irigațiile.

CONSILIUL ÎNȚELEPȚILOR DIN MURCIA

Consiliul Înțelepților din Murcia datează din perioada medievală. Acesta este instituționalizat și reglementat din 1849 ca fiind curtea supremă de justiție pentru Huerta de Murcia (o regiune fertilă din Murcia). Consiliul este format dintr-un președinte, un secretar și cinci membri.

Consiliul Înțelepților din Murcia își organizează ședințele în mod public în fiecare joi în camerele autorității locale și soluționează fiecare cauză în sesiunea din ziua respectivă sau cel târziu până la următoarea ședință. Hotărârile sunt pronunțate în mod direct și printr-un vot cu majoritate, deși, în cazul unui balotaj, președintele are votul decisiv. Sancțiunile rezultate ca urmare a hotărârilor pronunțate de Consiliul Înțelepților din Murcia sunt exclusiv de natură monetară. Deciziile pronunțate de această instanță sunt definitive, ferme și executorii.

Pentru mai multe informații, consultați: Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliul Înțelepților.

Linkuri asociate

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCONSILIUL GENERAL AL SISTEMULUI JUDICIAR DIN SPANIA

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCURTEA CONSTITUȚIONALĂ A SPANIEI

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCURTEA DE CONTURI A SPANIEI

Linkul se deschide într-o fereastră nouăINSTANȚELE DE DREPT CUTUMIAR DIN SPANIA

Ultima actualizare: 17/01/2024

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini franceză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Instanțe judecătorești specializate - Franţa

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a instanțelor constituționale și administrative din Franța.

Consiliul Constituțional

Consiliul Constituțional (Conseil constitutionnel), instituit prin Constituția celei de-a V-a Republici, la 4 octombrie 1958, nu se situează în vârful niciunei ierarhii a instanțelor judiciare sau administrative. În acest sens, nu este o curte supremă.

Consiliul Constituțional este format din nouă membri și se reînnoiește în proporție de o treime la interval de trei ani. Membrii sunt desemnați pentru un mandat de nouă ani care nu poate fi reînnoit, trei de către președintele republicii și, respectiv, câte trei de către președinții fiecăreia dintre camerele Parlamentului (Senatul și Adunarea Națională). Foștii președinți ai republicii participă, de drept, la activitatea Consiliului Constituțional atunci când nu ocupă funcții incompatibile cu mandatul lor de membru al Consiliului, în această situație neputând asuma funcția de membru.

Președintele Consiliului Constituțional este desemnat de către președintele republicii din rândul membrilor săi.

Nu există nicio cerință legată de vârstă sau profesie pentru a deveni membru al Consiliului Constituțional. Funcția de membru al Consiliului Constituțional (Conseiller) este însă incompatibilă cu cea de membru al guvernului sau al Consiliului Economic și Social, precum și cu orice mandat electoral. În plus, membrii fac obiectul acelorași incompatibilități profesionale ca și parlamentarii.

Consiliul Constituțional este o instituție permanentă, sesiunile sale urmează ritmul cererilor cu care este sesizat. Judecă și audiază cauzele doar în ședință plenară. Deliberările sunt supuse unei reguli a cvorumului conform căreia este necesară prezența efectivă a șapte judecători. În cazul unei egalități de voturi, votul președintelui este decisiv. Nu este permisă exprimarea niciunei opinii de dezacord.

Procedura este scrisă și urmează principiul contradictorialității. Cu toate acestea, în materie de contencios electoral, părțile pot solicita să fie audiate. Mai mult, cu ocazia analizării întrebării prioritare privind constituționalitatea, părțile sau reprezentanții acestora sunt ascultați în cadrul ședinței.

Din punct de vedere al competențelor, prerogativele Consiliului Constituțional se pot împărți în două categorii:

Competența jurisdicțională care cuprinde două contencioase distincte:

Contenciosul legislativ

Controlul constituționalității cu scop preventiv (contrôle de constitutionnalité préventif) este un proces abstract și facultativ pentru legile ordinare sau angajamentele internaționale, obligatoriu pentru legile organice (lois organiques) și regulamentele camerelor Parlamentului. Este exercitat printr-o acțiune după exprimarea votului de către Parlament, însă înainte de promulgarea legii, ratificarea sau aprobarea unui angajament internațional și intrarea în vigoare a regulamentelor camerelor Parlamentului. Sesizarea facultativă (saisine) poate fi făcută fie la inițiativa unei autorități politice (președintele republicii, prim-ministrul, președintele Adunării Naționale sau al Senatului), fie la inițiativa a 60 de deputați sau a 60 de senatori.

Controlul constituționalității pe cale de excepție a fost introdus în data de 1 martie 2010, odată cu intrarea în vigoare a întrebării prioritare privind constituționalitatea (question prioritaire de constitutionnalité). De la această dată, orice justițiabil poate să conteste, cu ocazia unui proces în curs în fața unei instanțe, conformitatea unei dispoziții legislative cu drepturile și libertățile garantate prin Constituție. Consiliul Constituțional poate fi sesizat cu această problemă de Consiliul de Stat sau de Curtea de Casație, care se pronunță în termen de trei luni.

În calitate de judecător pentru repartizarea competențelor între legi și regulamente, Consiliul Constituțional poate fi sesizat, în cursul procedurii legislative, de către președintele camerei care se ocupă de procedura respectivă (Adunarea Națională sau Senatul) sau de către guvern, sau, a posteriori de către prim-ministru pentru a declasa o dispoziție legislativă.

Contenciosul electoral sau legat de referendum

Consiliul Constituțional se pronunță asupra caracterului reglementar al scrutinului pentru alegerea președintelui republicii și asupra referendumurilor ale căror rezultate le proclamă. De asemenea, statutează în privința caracterului reglementar al scrutinului de alegeri, cerințelor de eligibilitate și incompatibilității parlamentarilor.

Fiind larg deschise tuturor electorilor, sesizările adresate Consiliului în materie electorală au crescut considerabil ca număr în urma adoptării legislației privind organizarea și controlul finanțării cheltuielilor electorate, domeniu în care Consiliul reprezintă instanța pentru candidații la alegerile legislative și prezidențiale (în apel).

Competență consultativă

Consiliul Constituțional emite un aviz atunci când este consultat oficial de către șeful statului în legătură cu aplicarea articolului 16 din Constituție (privind puterile depline în perioadă de criză) și ulterior în privința deciziilor luate în acest cadru.

În plus, guvernul consultă Consiliul în legătură cu textele privind organizarea scrutinului pentru alegerea președintelui republicii și referendumul.

Toate deciziile sunt luate în aceeași formă, cuprinzând:

  • citarea textelor aplicabile și a elementelor de procedură;
  • motivele date, prezentate sub formă de considerente care analizează motivele invocate, indicând principiile aplicabile și răspunzând cererii, și
  • un dispozitiv final împărțit în articole care enunță decizia adoptată.

Deciziile sunt opozabile puterilor publice și tuturor autorităților administrative și judiciare. Acestea nu pot face obiectul niciunui recurs. Autoritatea de lucru judecat nu se aplică numai dispozitivului, ci și motivelor care îi asigură baza necesară. Consiliul Constituțional admite totuși recursul pentru rectificarea unei erori materiale.

O dispoziție declarată neconstituțională în cadrul controlului preventiv nu poate fi promulgată și nici pusă în aplicare.

O dispoziție declarată neconstituțională în urma unei întrebări prioritare privind constituționalitatea este abrogată de la momentul publicării deciziei Consiliului Constituțional sau de la o dată ulterioară stabilită prin această decizie. Consiliul Constituțional stabilește condițiile și limitele în care efectele pe care dispoziția le-a produs pot fi contestate.

Efectul deciziilor în materie de contencios electoral variază, mergând de la anularea buletinelor la anularea chiar a alegerilor și poate cuprinde o declarație conform căreia un candidat este neeligibil și/sau un oficial ales trebuie să demisioneze din funcție.

Deciziile sunt notificate părților și publicate în Jurnalul Oficial al Republicii Franceze (Journal officiel de la République française), împreună cu textul sesizării parlamentare și observațiile guvernului atunci când asumă rolul de control preventiv.

În sfârșit, toate deciziile Consiliului, de la început, sunt disponibile pe site-ul internet al Consiliului Constituțional.

Instanțele administrative

Funcțiile instanțelor administrative

Controlul actelor de administrare este asigurat de către instanțe administrative independente ale administrației (separarea funcțiilor administrativă și judiciară) și distincte de instanțele ordinare (dualism jurisdicțional, dualisme judiciaire). Un control poate fi asigurat, de asemenea, de către organismele administrative, însă deciziile acestor organisme fac obiectul unui control jurisdicțional.

Tribunalul administrativ (tribunal administratif) este instanța administrativă de drept comun în primă instanță. Instanțele administrative specializate sunt foarte numeroase și diverse, ca de exemplu:

  • instanțele financiare [camere regionale de conturi (chambres régionales des comptes) și Curtea de Conturi (Cour des comptes)];
  • Curtea Națională a Dreptului de Azil (Cour resortisant du droit d’asile);
  • instanțele disciplinare (Curtea de Disciplină Bugetară și Financiară, Consiliul Superior al Magistraturii, organismele disciplinare profesioniste, instanțele universitare etc.).

În principiu, hotărârile lor pot fi atacate prin apel în fața curților de apel administrative (cours administratifs d’appel) ale căror hotărâri țin, în casație, de competența Consiliului de Stat (Conseil d’État). Pe lângă rolul său de casație, în temeiul căruia nu exercită, ca și Curtea de Casație, decât un control al aplicării corecte a regulilor de procedură și de drept prin hotărâri judecătorești contestate în fața lui, Consiliul de Stat are, în anumite proceduri de contencios de tipul celor legate de măsurile de reglementare adoptate de către miniștri, și rolul de primă și de ultimă instanță.

Conflictele de competență între cele două ordine judiciare sunt soluționate de către Tribunalul pentru Conflictele de Competență (Tribunal des conflits), format în mod paritar din membri ai Curții de Casație și ai Consiliului de Stat.

Consiliul Constituțional asigură conformitatea legilor cu Constituția; nu pronunță hotărâri în legătură cu măsuri sau acțiuni ale administrației.

Organizarea internă a instanțelor administrative

Tribunalele administrative (în număr de 42) și curțile de apel administrative (în prezent, în număr de 8, însă în curând vor fi 9) sunt organizate în camere al căror număr și a căror specializare variază în funcție de membrii instanței și de alegerea organizării interne adoptate de către șeful instanței. În ceea ce privește Consiliul de Stat, acesta are o singură secție [Secția de Contencios (Section du contentieux)] cu funcție judiciară (celelalte secții, cunoscute sub denumirea de „administrative”, asigură funcția consultativă a Consiliului de Stat).

Secția de Contencios este formată din 10 subsecții specializate în anumite domenii ale contenciosului. Hotărârile în aspecte de drept comun sunt pronunțate de către două dintre aceste subsecții (nouă membri); În cazul în care cauza este mai delicată sau mai sensibilă, poate fi judecată în Secția de Contencios (care cuprinde președinții subsecțiilor, președintele secției și președinții adjuncți; 17 membri) sau în cadrul Adunării de Contencios (Assemblée du contentieux) (care cuprinde președinții secțiilor, fiind prezidată de către vicepreședintele Consiliului de Stat; 13 membri).

Statutul membrilor instanțelor administrative

Membrii instanțelor administrative nu au în mod tradițional calitatea de „judecători” (magistrats) în sensul Constituției Franceze, calitate rezervată membrilor instanțelor ordinare. Statutul lor ține de funcția publică. Din acest motiv textele aplicabile membrilor instanțelor administrative nu au inclus mult timp nicio regulă inedită comparativ cu cele aplicabile altor tipuri de funcționari. Totuși, această situație a cunoscut în anii optzeci o evoluție în ceea ce privește termenii și condițiile de numire a membrilor instanțelor administrative, evoluție care a consolidat independența statutară a acestora.

În decizia sa din 22 iulie 1980, Consiliul Constituțional a confirmat existența și independența instanțelor administrative, caracteristici care au fost incluse acum printre principiile fundamentale recunoscute de legile Republicii. Judecătorii administrativi beneficiază, astfel, de un statut care le garantează independența, în special, prin asigurarea inamovibilității acestora.

În plus, odată cu adoptarea Legii nr. 2016-483 din 20 aprilie 2016 privind conduita, drepturile și obligațiile funcționarilor, membrii tribunalelor administrative și ai curților de apel administrative sunt acum recunoscuți ca judecători (magistrats) cu drepturi depline [articolul L. 231-1 din Codul de justiție administrativă (code de justice administrative)].

În timp ce judecătorii instanțelor ordinare sunt grupați într-un singur organism (corps), judecătorii administrativi aparțin de două corpuri diferite: cel al membrilor Consiliului de Stat și cel al membrilor tribunalelor administrative și al curților de apel administrative.

Deși regulile care le erau aplicabile au fost incluse pentru o lungă perioadă în diferite texte, membrii Consiliului de Stat, precum și cei ai tribunalelor administrative și ai curților de apel administrative sunt supuși de acum înainte dispozițiilor Codului de justiție administrativă.

Bazele de date juridice în aceste domenii

Bazele de date juridice în Franța fac obiectul unui serviciu public de difuzare pe internet. Site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://www.legifrance.gouv.fr/ cuprinde astfel:

  • în baza sa de date „JADE” deciziile Consiliului de Stat, ale Tribunalului pentru Conflicte de Competență, ale curților de apel administrative și o selecție a hotărârilor tribunalelor administrative; și
  • în baza sa de date „CONSTIT” deciziile Consiliului Constituțional.

Accesul la baza de date este gratuit?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

Baza de date „JADE” cuprinde un stoc de 230 000 de hotărâri și dispune de un flux anual de 12 000 de hotărâri în timp ce baza de date „CONSTIT” dispune de un stoc de 3 500 de hotărâri și de un flux anual de 150.

Linkuri conexe

Competența instanțelor – Franța

Ultima actualizare: 12/05/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Croaţia

Instanțele specializate sunt instanțele comerciale (trgovački sudovi) și instanțele administrative (upravni sudovi) în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție, precum și Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (Visoki prekršajni sud Republike Hrvatske), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (Visoki trgovački sud Republike Hrvatske) și Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske) în calitate de instanțe de al doilea grad de jurisdicție.

În ceea ce privește competența lor:

Instanțele comerciale

Există nouă instanțe comerciale în Republica Croația (Zagreb, Split, Rijeka, Osijek, Bjelovar, Varaždin, Zadar, Pazin, Dubrovnik):

care:

  1. se pronunță cu privire la chestiuni contencioase și necontencioase, în cazul în care acest lucru este prevăzut de o lege specifică;
  2. intervin în chestiuni legate de înregistrare și țin registre judiciare;
  3. se pronunță cu privire la cererile legate de înființarea, funcționarea și închiderea unei societăți comerciale;
  4. se pronunță cu privire la propunerile de inițiere a procedurilor de faliment și urmăresc procedurile de prefaliment și de faliment;
  5. se pronunță cu privire la datele înscrise în Registrul navelor și al iahturilor în legătură cu chestiuni care țin de competența instanțelor comerciale în temeiul Codului maritim, cu privire la limitarea răspunderii proprietarilor de nave și la plângerile depuse împotriva temeiului definitiv al lichidării avariei comune, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel pentru o categorie specifică de cauze;
  6. desfășoară proceduri pentru recunoașterea hotărârilor judecătorești din alte țări, precum și a hotărârilor arbitrale în litigii comerciale;
  7. asigură elemente de probă în cadrul procedurilor care intră în competența lor;
  8. impun măsuri de protecție în cadrul procedurilor care intră în competența lor și în legătură cu aceste proceduri;
  9. oferă asistență judiciară internațională în obținerea de probe în materie comercială;
  10. îndeplinesc alte sarcini prevăzute de lege.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanțele comerciale din Republica Croația

Instanțele administrative

Există patru instanțe administrative în Republica Croația, și anume la Zagreb, la Split, la Rijeka și la Osijek, care:

  1. se pronunță cu privire la acțiunile formulate împotriva hotărârilor cu caracter individual ale organismelor de drept public;
  2. se pronunță cu privire la acțiunile formulate împotriva acțiunilor organismelor de drept public;
  3. se pronunță cu privire la acțiunile în constatarea omisiunii de a adopta hotărâri cu caracter individual sau acțiunile în constatarea omisiunii de a acționa în limita unui termen legal a unui organism de drept public;
  4. se pronunță cu privire la acțiunile împotriva acordurilor administrative și a executării acestor acorduri;
  5. se pronunță în alte cauze prevăzute de lege.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanțele administrative din Republica Croația

Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația

  1. se pronunță cu privire la căile de atac ordinare împotriva deciziilor instanțelor municipale în cazuri referitoare la delicte și a deciziilor organismelor de drept public care desfășoară proceduri în primă instanță de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în cazul în care acest lucru este prevăzut de o lege specifică;
  2. se pronunță cu privire la litigiile jurisdicționale între instanțe municipale în cazuri referitoare la delicte;
  3. se pronunță cu privire la căile de atac extraordinare împotriva deciziilor definitive și obligatorii privind un delict, în cazul în care o lege specifică prevede acest lucru;
  4. se pronunță cu privire la căile de atac în cazurile de cooperare judiciară internațională cu statele membre ale UE asupra unor chestiuni referitoare la delicte aflate în jurisdicția lor;
  5. supraveghează buna desfășurare a activității judecătorilor care tratează cazuri referitoare la delicte;
  6. îndeplinește alte sarcini prevăzute de lege.

Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația
Ulica Augusta Šenoe 30
10 000 Zagreb

Tel.: +385 1 480 75 10
Fax: +385 1 461 12 91

e-mail: Linkul se deschide într-o fereastră nouăpredsjednik@vpsrh.pravosudje.hr
Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://sudovi.pravosudje.hr/VPSRH/

Înalta Curte Comercială a Republicii Croația

  1. se pronunță cu privire la căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de instanțele comerciale;
  2. soluționează litigii în materie de competență teritorială între instanțele comerciale și se pronunță cu privire la delegarea competenței către instanțele comerciale;
  3. îndeplinește alte sarcini prevăzute de lege.

Înalta Curte Comercială a Republicii Croația
Berislavićeva 11
10 000 Zagreb

Tel.: +385 1 489 68 88
Fax: +385 1 487 23 29

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.vtsrh.hr/

Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația

  1. se pronunță cu privire la recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele administrative și cu privire la deciziile atacabile;
  2. se pronunță cu privire la legalitatea actelor cu caracter general;
  3. se pronunță cu privire la litigii în materie de competență între instanțele administrative;
  4. se pronunță în alte cauze prevăzute de lege.

Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația
Frankopanska 16
10 000 Zagreb

Tel.: +385 1 480 78 00
Fax: +385 1 480 79 28

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://www.upravnisudrh.hr/

Ultima actualizare: 20/05/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Italia

Această secțiune vă oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Italia.

Instanțe specializate – introducere

Justiția italiană este administrată în numele poporului italian, iar judecătorii, în temeiul Constituției, nu se supun decât legii. În temeiul articolului 102 din Constituția italiană, funcția jurisdicțională este exercitată de instanțele judecătorești obișnuite, care sunt instituite prin normele privind sistemul judiciar și reglementate de acestea: cu alte cuvinte, se interzice instituirea de instanțe extraordinare sau specializate (altele decât cele prevăzute în mod expres). Specializate în anumite materii, în cadrul instanțelor judecătorești obișnuite, se pot înființa numai secții ale căror judecători sunt asistați de cetățeni care nu sunt judecători de profesie. Cu toate acestea, chiar în Constituție se prevăd situații în care se pot institui organe judiciare care nu fac parte din sistemul judiciar (instanțele judecătorești obișnuite).

Instanțele specializate

În materia dreptului civil (în sens larg), instanțele judecătorești italiene se împart în două categorii: „obișnuite” și „administrative”. Instanțele administrative sunt competente să apere, împotriva administrației publice, interese legitime și, în domenii specifice prevăzute de lege, drepturi individuale: instanțele administrative sunt instanțele administrative regionale (Tribunale Amministrativo Regionale), de prim grad de jurisdicție, și Consiliul de Stat (Consiglio di Stato), instanța de apel. Instanțele judecătorești obișnuite sunt competente în cauzele legate de „drepturi individuale” (diritti soggettivi); instanțele administrative sunt competente în materie de „interese legitime” (interessi legittimi). Codul justiției administrative – care enumeră, de asemenea, diferitele tipuri de competență – este prevăzut în Decretul legislativ nr. 104 din 2010. Codul justiției administrative (Linkul se deschide într-o fereastră nouăcodice di giustizia amministrativa - CGA) este disponibil (gratuit) în limbile franceză, engleză și germană.

O altă entitate judiciară este Curtea de Conturi (Corte dei conti). Aceasta este competentă în materie de contabilitate publică și cu privire la alte aspecte prevăzute de lege. Codul de justiție contabilă (codice di giustizia contabile) este prevăzut în Decretul legislativ nr. 174 din 2016.

În Italia există, de asemenea, instanțe fiscale; normele de procedură ale acestora sunt prevăzute în Decretul legislativ nr. 546 din 1992. Competența în domeniul fiscal este exercitată de instanțele fiscale provinciale (commissioni tributarie provinciali, instanțe de prim grad de jurisdicție) și de instanțele fiscale regionale (commissioni tributarie regionali, instanțele de apel). Instanțele fiscale sunt competente pentru toate litigiile care au drept obiect impozite de orice tip, inclusiv impozitele regionale, provinciale și municipale, contribuțiile la serviciul național de sănătate (Servizio sanitario nazionale), suprataxele și cotele suplimentare de impozit, precum și sancțiunile aferente acestora, dobânzile și orice alte taxe auxiliare.

Împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele specializate pot fi introduse căi de atac la Curtea de Casație în caz de încălcare a legii (articolul 111 din Constituție).

Ultima actualizare: 18/01/2022

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Cipru

În Republica Cipru își desfășoară activitatea următoarele instanțe specializate:

Instanțe specializate

  • Tribunalul administrativ (Διοικητικό Δικαστήριο)

Tribunalul administrativ are competența judiciară exclusivă de a soluționa în primă instanță căile de atac în temeiul articolului 146 din Constituție cu privire la orice decizie, act sau omisiune a unor persoane sau organisme care exercită autoritatea administrativă. Tribunalul administrativ poate anula orice act administrativ cu caracter executoriu notificat cu privire la o încălcare sau la un abuz de putere ori care este contrar legii sau Constituției. În cazul în care calea de atac se referă la o chestiune fiscală sau la o procedură de protecție internațională, tribunalul poate să modifice, integral sau parțial, hotărârea sau actul în cauză.

  • Tribunalul de dreptul familiei (Οικογενειακό Δικαστήριο)

Tribunalul de dreptul familiei are competența judiciară exclusivă de a soluționa cererile de divorț, de încredințare a copiilor și de întreținere, precum și litigiile patrimoniale dintre soți de confesiune ortodoxă.

Dacă părțile au o altă confesiune, și anume armeană, maronită sau romano-catolică, competența în materiile de mai sus revine Tribunalului de dreptul familiei pentru grupurile religioase.

Există trei Tribunale de dreptul familiei, unul pentru Nicosia și Kyrenia, unul pentru Limassol și Paphos și unul pentru Larnaca și Famagusta. Există, de asemenea, un singur Tribunal de dreptul familiei pentru grupurile religioase, cu sediul la Nicosia.

Cauzele înaintate Tribunalului de dreptul familiei sunt soluționate de un singur judecător, cu excepția cererilor de divorț, care sunt soluționate de un complet de trei judecători.

  • Tribunalul de dreptul muncii (Δικαστήριο Εργατικών Διαφορών)

Tribunalul de dreptul muncii are competența judiciară exclusivă de a soluționa toate litigiile de muncă rezultate din încetarea raporturilor de muncă, de exemplu plata unei compensații pentru concediere nelegală (cu excepția cazurilor în care suma solicitată depășește echivalentul salariilor pe doi ani, care țin de competența tribunalului districtual), plata unei indemnizații care ține loc de preaviz, plata unei indemnizații de concediere și creanțele rezultate din contractul de muncă, cum ar fi drepturile salariale restante, concediile anuale, al treisprezecelea salariu sau primele. Tribunalul de dreptul muncii are, de asemenea, competența de a soluționa orice acțiune civilă întemeiată pe Legea privind protecția maternității (Ο περί Προστασίας της Μητρότητας Νόμος), cauze privind inegalitatea de tratament și hărțuirea sexuală la locul de muncă, precum și litigii între fondurile de pensii (Ταμεία Πρόνοιας) și participanții la acestea.

Tribunalul de dreptul muncii este alcătuit dintr-un președinte sau un judecător, care este membru al Serviciului Judiciar al Republicii (Δικαστική Υπηρεσία της Δημοκρατίας), precum și din doi membri fără studii juridice, numiți la propunerea reprezentanților angajatorilor și, respectiv, ai salariaților. Membrii fără studii juridice au un rol pur consultativ.

În prezent, în Cipru există trei Tribunale de dreptul muncii, cu sedii la Nicosia, Limassol și Larnaca.

  • Tribunalul competent în materia locațiunii (Δικαστήριο Ελέγχου Ενοικιάσεων)

Tribunalul competent în materia locațiunii soluționează cauze privind redobândirea posesiei asupra unei proprietăți închiriate, stabilirea unei chirii corecte și orice alte aspecte accesorii sau suplimentare.

Fiecare Tribunal competent în materia locațiunii este alcătuit dintr-un președinte, care este membru al sistemului judiciar, și alți doi membri propuși de organizațiile care îi reprezintă pe chiriași și, respectiv, pe proprietari. Acești membri au un rol pur consultativ. Tribunalul are două camere.

  • Tribunalul Administrativ de Protecție Internațională (Διοικητικό Δικαστήριο Διεθνούς Προστασίας)

Tribunalul Administrativ de Protecție Internațională are competența judiciară exclusivă de a soluționa în primă instanță căile de atac introduse de solicitanții de azil în temeiul articolului 146 din Constituție împotriva unei decizii adoptate sau a unui act adoptat în temeiul Legii privind refugiații sau împotriva unei omisiuni privind dispozițiile legii menționate.

  • Tribunalul militar (Στρατιωτικό Δικαστήριο)

Tribunalul militar este competent să judece orice infracțiuni comise de militari cu încălcarea Codului penal militar (Στρατιωτικός Ποινικός Κώδικας), a Legii privind Garda Națională (Ο περί Εθνικής Φρουράς Νόμος), a Codului penal (Ποινικός Κώδικας) sau a oricărei alte legi, indiferent de gravitatea pedepsei prevăzute. În mod excepțional, civilii pot fi, de asemenea, aduși în fața Tribunalului militar, în cazul în care acest lucru este prevăzut în Codul penal militar sau în orice altă lege.

Dacă persoana acuzată are gradul de colonel sau un grad superior celui de colonel, Tribunalul militar se constituie după modelul Curții cu jurați.

Președintele tribunalului este un judecător, membru al Serviciului Judiciar al Republicii. Din complet fac parte și doi asesori, care sunt militari numiți de Consiliul Suprem al Magistraturii (Ανώτατο Δικαστικό Συμβούλιο).

Baze de date juridice

Nu există încă o bază de date juridice oficială. Există o serie de baze de date juridice private, care fie oferă servicii contra cost, fie permit accesul gratuit.

Bazele de date juridice conțin informații privind hotărârile pronunțate de instanțe și legislația primară.

Ultima actualizare: 10/07/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Letonia

Această secțiune oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor specializate din Letonia.

Instanțe specializate

Curtea Constituțională a Republicii Letonia

În temeiul Linkul se deschide într-o fereastră nouăConstituției Republicii Letonia (Latvijas Republikas Satversme, denumită în continuare „Constituția”), Letonia are o Curte Constituțională (Satversmes tiesa), o instituție judiciară independentă care examinează dacă, în cauzele care intră în sfera sa de competență, actele cu putere de lege și normele administrative sunt conforme cu Constituția, putând soluționa și alte cauze care îi sunt atribuite prin lege. Curtea Constituțională poate declara nule și neavenite legi și alte acte juridice sau părți din acestea.

În temeiul articolului 16 din Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind Curtea Constituțională (Satversmes tiesas likums), Curtea Constituțională examinează cauze privind:

  1. constituționalitatea legilor;
  2. constituționalitatea acordurilor internaționale semnate sau încheiate de Letonia [chiar înainte ca aceste acorduri să fie aprobate de Parlament (Saeima)];
  3. conformitatea actelor cu putere de lege și a normelor administrative sau a unor părți din acestea cu normele de drept cu forță juridică superioară;
  4. conformitatea cu legislația a altor acte (cu excepția actelor administrative) emise de către Parlament, Cabinet, președinte, președintele Parlamentului sau prim-ministru;
  5. conformitatea cu legislația a ordinelor prin care un ministru împuternicit de către Cabinet a suspendat deciziile unui consiliu local;
  6. conformitatea dispozițiilor dreptului intern leton cu acordurile internaționale încheiate de Letonia care nu sunt incompatibile cu Constituția.

Curtea Constituțională este formată din șapte judecători care sunt aprobați de majoritatea membrilor Parlamentului (minimum 51 de voturi). Trei judecători sunt aprobați la propunerea a cel puțin 10 membri ai Parlamentului, doi la propunerea Cabinetului și alți doi la propunerea plenului Curții Supreme. Candidații propuși de Curtea Supremă trebuie să fie selectați din corpul judecătoresc leton.

Curtea Constituțională nu poate să inițieze acțiuni din proprie inițiativă; aceasta examinează cauze numai în urma primirii unei cereri din partea persoanelor autorizate prin lege în acest sens.

Următoarele părți au dreptul de a introduce o acțiune în justiție privind constituționalitatea legilor și a acordurilor internaționale semnate sau încheiate de Letonia (chiar înainte ca aceste acorduri să fie aprobate de Parlament) sau conformitatea actelor cu putere de lege și a normelor administrative sau a unor părți din acestea cu normele de drept cu forță juridică superioară sau conformitatea dispozițiilor dreptului intern leton cu acordurile internaționale încheiate de Letonia care nu sunt incompatibile cu Constituția:

  1. președintele;
  2. Parlamentul;
  3. cel puțin 20 de membri ai Parlamentului;
  4. Cabinetul;
  5. procurorul general;
  6. Consiliul Oficiului Național de Audit (Valsts kontroles padome);
  7. un consiliu local;
  8. Ombudsmanul (tiesībsargs), în cazul în care instituția sau funcționarul care a emis actul contestat nu a rectificat deficiențele identificate în termenul stabilit de Ombudsman;
  9. o instanță care examinează o cauză civilă, penală sau administrativă;
  10. un judecător din cadrul unui oficiu de cadastru atunci când înregistrează bunuri imobile și drepturi conexe în cartea funciară;
  11. orice persoană ale cărei drepturi fundamentale conform Constituției au fost afectate;
  12. Consiliul Judiciar, în sfera sa de competență stabilită prin lege.

Următoarele părți au dreptul de a introduce o acțiune în justiție privind conformitatea cu legislația a altor acte (cu excepția actelor administrative) emise de către Parlament, Cabinet, președinte, președintele Parlamentului sau prim-ministru:

  1. președintele;
  2. Parlamentul;
  3. cel puțin 20 de membri ai Parlamentului;
  4. Cabinetul;
  5. Consiliul Judiciar, în sfera sa de competență stabilită prin lege.

Dreptul de a introduce o acțiune în justiție privind conformitatea cu legislația a unui ordin prin care un ministru împuternicit de către Cabinet a suspendat deciziile unui consiliu local îi revine consiliului local în cauză.

Cauzele referitoare la constituționalitatea legilor, a regulamentelor Cabinetului și a altor acte ale Cabinetului, conformitatea dispozițiilor dreptului intern leton cu acordurile internaționale încheiate de Letonia care nu sunt incompatibile cu Constituția și constituționalitatea acordurilor internaționale semnate sau încheiate de Letonia (chiar înainte ca aceste acorduri să fie aprobate de Parlament) și a actelor cu putere de lege sau a normelor administrative ori a unor părți din acestea sunt examinate de Curtea Constituțională cu un cvorum complet de judecători. Alte cauze sunt examinate de un complet format din trei judecători, cu excepția cazului în care Curtea Constituțională decide altfel.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și intră în vigoare la data pronunțării acesteia. O hotărâre a Curții Constituționale și interpretarea în cadrul hotărârii a unei dispoziții contestate sunt obligatorii pentru toate organismele și toți funcționarii administrației centrale și locale (inclusiv pentru instanțe), precum și pentru persoanele fizice și juridice.

O dispoziție pe care Curtea Constituțională a declarat-o incompatibilă cu o normă de drept cu forță juridică superioară se consideră a fi anulată începând de la data la care este publicată hotărârea Curții Constituționale, cu excepția cazului în care Curtea Constituțională stabilește altfel. În cazul în care Curtea Constituțională consideră că un acord internațional semnat sau încheiat de Letonia este neconstituțional, Cabinetul este obligat să asigure modificarea, denunțarea sau suspendarea aplicării acordului respectiv sau retragerea fără întârziere a aderării la acesta.

Curtea Economică

În temeiul dispozițiilor Legii privind puterea judecătorească (Likums par tiesu varu), pentru judecarea cauzelor menționate în Codul de procedură civilă (Civilprocesa likums) și în Codul de procedură penală (Kriminālprocesa likums), a fost înființată Curtea Economică (Ekonomisko lietu tiesa). Aceasta are sediul la Riga și are competență asupra întregului teritoriu al Letoniei.

În materie civilă, Curtea Economică este competentă să judece:

  1. cererile care decurg din contracte de reasigurare;
  2. cererile care decurg din contracte de servicii de investiții și servicii auxiliare de investiții;
  3. cererile de protecție a investițiilor formulate de alte state membre ale Uniunii Europene împotriva autorităților letone;
  4. cererile care decurg din raporturile juridice ale grupurilor de întreprinderi;
  5. cererile care decurg din raporturile juridice dintre membrii (acționarii) societăților pe acțiuni;
  6. cererile care decurg din contracte de garanție financiară;
  7. cererile care decurg din tranzacții de capital cu părți afiliate în sensul Dreptului comercial (Komerclikums) și al Legii privind piața instrumentelor financiare (Finanšu instrumentu tirgus likums);
  8. cererile care decurg din transferul de întreprinderi și din restructurarea întreprinderilor, cu excepția cererilor angajaților;
  9. cererile care decurg din obligațiile contractuale dintre operatorii de construcții, inclusiv subcontractanți, cu privire la construirea oricăror clădiri din clasa a doua sau a treia pentru care este necesară o autorizație de construcție, cu excepția clădirilor rezidențiale cu un singur apartament sau cu două apartamente și a structurilor funcționale aferente;
  10. cererile care decurg din încălcări ale legislației în domeniul concurenței;
  11. cererile care decurg din hotărâri ale adunărilor membrilor (acționarilor) structurilor de capital și
  12. cererile de lichidare și de insolvență a instituțiilor de credit.

În același timp, în materie penală, Curtea Economică este competentă să judece:

  1. finanțarea producerii, depozitării, circulației, utilizării sau distribuirii de arme de distrugere în masă, în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 73.1 alineatul (2) din Codul penal (Krimināllikums);
  2. acte de terorism, în cazul în care răspunderea pentru acestea decurge din articolul 79.2 alineatul (2) din Codul penal;
  3. spălarea produselor infracțiunii (articolul 195 din Codul penal);
  4. primirea de foloase necuvenite, în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 198 alineatul (2), (3) sau (4) din Codul penal;
  5. darea sau luarea de mită în scopuri comerciale, în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 199 alineatul (2) din Codul penal;
  6. luarea de mită (sub forma acceptării), în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 79.2 alineatul (3) sau (4) din Codul penal;
  7. luarea de mită (sub forma primirii), în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 321 alineatul (2), (3) sau (4) din Codul penal;
  8. intermedierea dării sau luării de mită, în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 322 alineatul (2) din Codul penal;
  9. darea de mită, în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 323 alineatul (2) sau (3) din Codul penal;
  10. traficul de influență, în cazul în care răspunderea pentru acesta decurge din articolul 326.1 alineatul (2) din Codul penal;
  11. solicitarea și primirea de foloase necuvenite, în cazul în care răspunderea pentru acestea decurge din articolul 326.2 alineatul (2) din Codul penal și
  12. darea de foloase necuvenite, în cazul în care răspunderea pentru aceasta decurge din articolul 326.3 alineatul (2) din Codul penal.

Hotărârile Curții Economice pot fi atacate la instanța regională Riga (Rīgas apgabaltiesa).

Baze de date juridice

Denumirea și adresa URL a bazei de date

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCauzele introduse la Curtea Constituțională (funcție de căutare)

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului bazei de date

Baza de date conține hotărârile judecătorești ale Curții Constituționale a Republicii Letonia.

Context

Interfața de căutare a bazei de date și hotărârile judecătorești sunt disponibile în limba letonă și în limba engleză.

Linkuri

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională a Republicii Letonia

Ultima actualizare: 26/01/2024

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Lituania

Această pagină vă oferă informații cu privire la instanțele specializate din Lituania.

Instanțe specializate

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională a Republicii Lituania (Lietuvos Respublikos Konstitucinis Teismas) asigură supremația Constituției în cadrul sistemului juridic. Aceasta se pronunță în probleme de justiție constituțională, analizând măsura în care legile și alte acte juridice adoptate de Parlament sunt în conformitate cu Constituția și măsura în care actele adoptate de Președintele sau de Guvernul Republicii Lituania respectă Constituția și legislația.

Instanțe administrative

În Lituania există șase instanțe administrative:

  • Curtea Supremă Administrativă a Lituaniei (Lietuvos Vyriausiasis administracinis teismas);
  • cinci instanțe administrative regionale.

Curtea Supremă Administrativă

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă Administrativă (Vyriausiasis administracinis teismas) este instanța de prim și ultim grad de jurisdicție pentru cauzele administrative atribuite prin lege jurisdicției sale. Aceasta soluționează căile de atac formulate împotriva deciziilor, sentințelor și ordinelor instanțelor administrative regionale și împotriva deciziilor instanțelor districtuale în cauzele de infracțiuni administrative.

De asemenea, Curtea Supremă Administrativă soluționează cererile de redeschidere a cauzelor administrative închise, inclusiv a cauzelor de infracțiuni administrative în domenii specificate de lege. Curtea Supremă Administrativă a dezvoltat o practică judiciară uniformă de interpretare și aplicare a legilor și a altor acte juridice.

Instanțele administrative regionale (apygardų administraciniai teismai)

Instanțele administrative regionale sunt instanțe cu jurisdicție specială. Rolul acestora este acela de a soluționa plângerile (cererile) privind acțiunile administrative și acțiunile și omisiunile (neîndeplinirea obligațiilor) entităților administrației publice și interne.

Instanțele administrative regionale soluționează litigiile din domeniul administrației publice și tratează probleme legate de legalitatea actelor administrative de reglementare, litigii fiscale etc.

Înainte de a vă adresa unei instanțe administrative, actele juridice sau măsurile individuale ale entităților administrației publice pot fi contestate în faza prealabilă judecății. În astfel de cazuri, litigiile fac obiectul unor anchete desfășurate de comisii municipale de soluționare a litigiilor administrative, de comisii regionale de soluționare a litigiilor administrative și de Comisia principală de soluționare a litigiilor administrative (Vyriausioji administracinių ginčų komisija).

Ultima actualizare: 07/04/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Luxemburg

În această secțiune este prezentată o imagine de ansamblu asupra instanțelor specializate din Luxemburg.

Instanțele specializate din sistemul jurisdicțional de drept comun

Consiliul de arbitraj pentru asigurări sociale și Consiliul superior pentru asigurări sociale

Toate litigiile în materie de asigurări sociale legate de afiliere sau răspundere, de contribuții, amenzi administrative și prestații, cu excepția celor acoperite de articolul 317 sau referitoare la articolele 147 și 148 din Codul asigurărilor sociale (Code des assurances sociales), sunt judecate de Consiliul de arbitraj pentru asigurări sociale (Conseil arbitral de la sécurité sociale) sau, în recurs, de Consiliul superior pentru asigurări sociale (Conseil supérieur de la sécurité sociale). Hotărârile definitive pronunțate de Consiliul de arbitraj și hotărârile pronunțate de Consiliul superior pot fi atacate pentru o chestiune de drept la Curtea de Casație (Cour de cassation).

Instanțe administrative

Tribunalul administrativ

În absența unor dispoziții legale contrare, la Tribunalul administrativ (Cour administrative), cu sediul în Luxemburg, pot fi introduse căi de atac împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Administrativ de Primă Instanță (Tribunal administratifcu privire la cereri de anulare a unor decizii administrative individuale sau a unor decizii pronunțate în legătură cu măsuri administrative cu caracter normativ. De asemenea, Tribunalul Administrativ se pronunță în recurs și ca instanță de fond în proceduri de contestare a deciziilor altor tribunale administrative care au judecat acțiuni în reformare, în cazul în care anumite legi speciale acordă competență acelor instanțe.

Toți avocații care au dreptul de a pleda în fața instanțelor din Marele Ducat al Luxemburgului au, de asemenea, dreptul de a pleda în fața Tribunalului Administrativ; totuși, doar avocații incluși pe Lista I a cauzelor, întocmită în fiecare an de Consiliile Barourilor (conseils des ordres des avocats), au dreptul de a întreprinde măsurile pregătitoare și procedurale (reprezentarea legală).

Statul este reprezentat în fața Tribunalului Administrativ de către un funcționar al guvernului sau de un avocat.

Tribunalul Administrativ de Primă Instanță

Tribunalul Administrativ de Primă Instanță (Tribunal administratif), cu sediul în Luxemburg, se pronunță cu privire la acțiuni formulate pentru lipsă de autoritate, acțiuni cu abuz de putere, exercitarea inadecvată a autorității sau încălcarea legii sau a procedurilor destinate protejării intereselor private, împotriva oricăror decizii administrative cu privire la care nu este disponibilă nicio altă cale de atac în conformitate cu legislația și regulamentele și împotriva măsurilor administrative cu caracter normativ, indiferent de autoritatea care le-a emis. În general, acesta judecă, de asemenea, litigii legate de impozitarea directă și de impozitele și taxele locale.

Împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul Administrativ de Primă Instanță pot fi introduse recursuri la Tribunalul Administrativ.

Tribunalul Administrativ de Primă Instanță este instanța de fond pentru contestațiile formulate împotriva deciziilor șefului Autorității de Impozitare Directă (Administration des contributions directes) în situațiile în care legislația relevantă prevede astfel de acțiuni.

Alte instanțe specializate

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională (Cour Constitutionnelle) pronunță hotărâri cu privire la conformitatea legilor cu Constituția, cu excepția cazului în care o lege ratifică un tratat.

Atunci când o parte ridică problema conformității unei legi cu Constituția în fața unei instanțe de drept comun sau a unei instanțe administrative, instanța are obligația de a sesiza Curtea Constituțională, cu excepția cazului în care, în opinia sa: a) nu este necesară o decizie privind problema ridicată pentru a pronunța o hotărâre; b) problema ridicată este nefondată; c) Curtea Constituțională s-a pronunțat deja cu privire la o problemă în același scop.

Curtea Constituțională este formată din președintele Curții Supreme de Justiție (Cour supérieure de justice), președintele Tribunalului Administrativ, doi judecători ai Curții de Casație și cinci judecători numiți de Marele Duce cu avizul comun al Curții Supreme de Justiție și al Tribunalului Administrativ. Curtea Constituțională cuprinde o singură secție de cinci judecători.

Baze de date juridice în aceste domenii

Vă rugăm să consultați Linkul se deschide într-o fereastră nouăsecțiunea referitoare la instanțe de pe site-ul web al Ministerului Justiției.

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

Vă rugăm să consultați site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăConsiliului de arbitraj pentru asigurări sociale și al Consiliului superior pentru asigurări sociale

Vă rugăm să consultați site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanțelor administrative.

Vă rugăm să consultați site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterul Justiției

Ultima actualizare: 20/05/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Ungaria

Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Ungaria.

Instanțe specializate

Instanțe administrative și de dreptul muncii

Legea fundamentală a Ungariei definește sistemul instanțelor de judecată ca o structură cu mai multe niveluri și prevede înființarea de instanțe specializate pentru anumite tipuri de cauze. În cadrul sistemului judiciar, instanțele administrative și de dreptul muncii (közigazgatási és munkaügyi bíróságok) funcționează ca instanțe specializate.

Instanțele administrative și de dreptul muncii funcționează de la 1 ianuarie 2013. Anterior acestei date, sarcinile acestora erau îndeplinite de instanțele de dreptul muncii și de instanțele de drept comun.

Ca instanțe de fond, instanțele administrative și de dreptul muncii efectuează controlul judiciar al deciziilor administrative sau al deciziilor care privesc relațiile de muncă și relațiile juridice similare, precum și alte cazuri prevăzute prin lege. Instanțele regionale sau, în cazurile referitoare la controlul judiciar, Curtea Supremă de Justiție (Kúria) acționează ca al doilea grad de jurisdicție.

Curtea Constituțională (Alkotmánybíróság)

Curtea Constituțională este un organ independent și separat de sistemul de justiție.

Curtea Constituțională este principalul organism pentru protecția Legii fundamentale și are sediul la Budapesta.

Curtea Constituțională are în componență cincisprezece membri, aleși pentru un mandat de doisprezece ani cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului ungar. Președintele este ales din rândul membrilor Curții Constituționale cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului. Mandatul președintelui durează până la sfârșitul mandatului său de judecător al Curții Constituționale. Membrii Curții Constituționale nu pot fi membri ai partidelor politice și nu pot fi implicați în activități politice. Detaliile cu privire la competența, organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt prevăzute în legea constituțională.

  1. examinează constituționalitatea legilor adoptate, dar încă nepromulgate;
  2. examinează, la cererea unui judecător, constituționalitatea actelor juridice care urmează să fie invocate într-o anumită cauză;
  3. examinează, în urma introducerii unei acțiuni, constituționalitatea actelor juridice care urmează să fie invocate într-o anumită cauză;
  4. examinează, în urma introducerii unei acțiuni, constituționalitatea hotărârilor judecătorești;
  5. examinează constituționalitatea legilor, la cererea guvernului, a unui sfert din numărul de parlamentari sau a Comisarului pentru drepturi fundamentale (alapvető jogok biztosa);
  6. verifică respectarea tratatelor internaționale;
  7. exercită alte competențe și îndeplinește alte funcții prevăzute în legea fundamentală și în legi organice.

Acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctele (b), (c) și (d), Curtea Constituțională anulează actele juridice și alte decizii legislative care încalcă legea fundamentală;

acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctul (d), Curtea Constituțională anulează hotărârile judecătorești care încalcă legea fundamentală;

acționând în cadrul competențelor sale în conformitate cu punctul (f), Curtea Constituțională anulează actele juridice și alte decizii legislative care încalcă un tratat internațional;

sau dispune aplicarea consecințelor legale prevăzute de legea organică.

Bază de date juridică

Puteți găsi mai multe informații pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale a Republicii Ungare (Magyar Köztársaság Alkotmánybírósága).

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul web oficial al Curții Constituționale a Ungariei

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul web oficial al instanțelor din Ungaria

Ultima actualizare: 06/04/2017

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Malta

Această secțiune furnizează informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Malta.

Instanțe specializate

Curtea Constituțională (Il-Qorti Kostituzzjonali)

Al doilea grad de jurisdicție

Soluționează căi de atac

Această instanță soluționează căi de atac în cauze referitoare la presupuse încălcări ale drepturilor omului, interpretarea Constituției și validitatea legilor. De asemenea, este competentă să se pronunțe asupra sesizărilor privind calitatea de membru al Camerei Reprezentanților și asupra oricăror dosare care îi sunt înaintate cu privire la procedura de vot pentru alegerea membrilor Camerei Reprezentanților.

Este alcătuită dintr-un judecător care are funcția de președinte (Prim’Imħallef ) și alți doi judecători.

Prima Cameră a Curții Civile (Il-Prim’Awla tal-Qorti Ċivili)

Primul grad de jurisdicție

Prima Cameră a Curții Civile soluționează, de asemenea, cauze referitoare la presupuse încălcări ale drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, care sunt protejate de Constituția Maltei și de Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Este prezidată de un judecător.

Tribunalul de dreptul muncii (Tribunal Industrijali)

Primul grad de jurisdicție

Acest tribunal soluționează cauze referitoare la concedieri abuzive și la tratamente discriminatorii sau alte tratamente ilegale la locul de muncă.

Este prezidat de un președinte (chairperson).

Consiliul pentru reglementarea chiriilor (Bord li Jirregola l-Kera)

Primul grad de jurisdicție

Consiliul pentru reglementarea chiriilor soluționează cauze referitoare la modificarea condițiilor contractelor de închiriere, inclusiv majorări ale chiriilor și rezilierea contractelor de închiriere. Aceste cauze trebuie să se refere la contracte de închiriere care au fost încheiate înainte de 1 iunie 1995.

Este prezidat de un magistrat.

Consiliul de arbitraj funciar (Bord ta’ Arbitraġġ dwar Artijiet)

Primul grad de jurisdicție

Consiliul de arbitraj funciar soluționează cauze care se referă la clasificarea terenurilor expropriate, scopul public al exproprierii și valoarea despăgubirilor datorate proprietarilor.

Este prezidat de un magistrat.

Consiliul de control pentru contractele de arendare (Bord dwar il-Kontroll tal-Kiri tar-Raba’)

Primul grad de jurisdicție

Acest consiliu soluționează cauze care se referă la contracte de arendare și la cereri prezentate de proprietari în vederea rezilierii contractelor respective.

Este prezidat de un magistrat.

Tribunalul de contencios administrativ (Tribunal ta’ Reviżjoni Amministrattiva)

Primul grad de jurisdicție

Acest tribunal are competența de a verifica acte administrative.

Este prezidat de un judecător sau de un magistrat.

Tribunalul pentru partajul moștenirilor (Tribunal ta’ Arbitraġġ dwar il-Qsim ta’ Wirt)

Primul grad de jurisdicție

Acest tribunal soluționează cauze referitoare la partajul bunurilor deținute în comun de moștenitorii persoanelor decedate.

Este prezidat de un arbitru (arbitru).

Tribunalul de apel în domeniul concurenței și al protecției consumatorilor (It-Tribunal tal-Appell għall-Kompetizzjoni u għall-Konsumatur)

Soluționează căi de atac

Acest tribunal soluționează căi de atac împotriva unor hotărâri, ordine sau măsuri ale directorului general responsabil de concurență sau ale directorului general responsabil de protecția consumatorilor. Hotărârile tribunalului sunt definitive, acestea putând fi atacate doar în cazuri excepționale. Totuși, respectivele căi de atac se limitează la chestiuni de drept.

Este prezidat de un judecător, care este asistat de încă doi membri.

Curtea de revizuire a actelor notariale (Qorti ta’ Reviżjoni tal-Atti Nutarili)

Primul grad de jurisdicție

Aceasta este o instanță specializată care supraveghează activitatea tuturor notarilor, arhivele notariale și registrul public. Curtea are competența de a vizita și de a inspecta arhivele notariale, registrul public și birourile notariale și de a impune sancțiuni disciplinare. De asemenea, această instanță are competența de a dispune corectarea informațiilor eronate din registrul public.

Membrii Curții se numesc „viżitaturi”.

Instanțe administrative

Controlul judiciar este procesul prin care o decizie adoptată de un minister, o autoritate sau o agenție de stat poate să fie verificată și, în cele din urmă, revocată de instanță, dacă se constată că este ilegală.

Această acțiune poate fi înaintată de orice persoană care este nedreptățită de o decizie sau de o acțiune a statului. Instanțele au această competență în temeiul articolului 469A din capitolul 12 din Legislația Maltei. Totuși, chiar și în absența acestei dispoziții legislative, controlul judiciar poate fi considerat o competență inerentă a instanțelor, pe baza principiului separării puterilor care este adoptat de statele democratice.

Instanța de drept comun, și anume Prima Cameră a Curții Civile, are jurisdicție pentru cauzele de acest tip, hotărârile sale putând fi atacate la Curtea de Apel.

Legea privind justiția administrativă, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2009, a prevăzut instituirea Tribunalului de contencios administrativ. Acest tribunal independent și imparțial verifică actele administrative care îi sunt înaintate de orice persoană nedreptățită și, de asemenea, soluționează litigii în materie. Este condus de o persoană care ocupă sau a ocupat funcția de judecător sau de magistrat în Malta. Hotărârile tribunalului pot fi atacate la Curtea de Apel.

Alte instanțe specializate

Tribunalele locale (It-tribunali lokali)

Tribunalele locale (It-tribunali lokali) fac parte din sistemul judiciar din Malta. Acestea pot fi considerate o extensie a instanțelor și se pronunță asupra încălcărilor care, deși prezintă o gravitate redusă, pot fi foarte supărătoare pentru publicul larg. Tribunalele locale sunt prezidate de un comisar pentru justiție (Kummissarju għall-Ġustizzjacare), care este numit pentru o perioadă de doi ani și este revocat din funcție în același mod și din aceleași motive ca orice alt magistrat.  Această regulă garantează faptul că fiecare cetățean are posibilitatea de a înainta plângeri, asigurându-se, totodată, respectarea principiilor fundamentale ale unui proces echitabil. Există nouă tribunale locale, în cadrul cărora sunt grupate mai multe consilii locale (kunsilli lokali).

Baze de date juridice

Vă invităm să consultați secțiunea „Organizarea justiției în statele membre - Malta”, unde veți găsi informații detaliate cu privire la bazele de date relevante și linkurile către acestea.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterul Justiției, Culturii și Administrației Locale

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - hotărâri online

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - acțiuni în justiție

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - săli de judecată

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - statistici

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - vânzări judiciare prin licitație

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii judiciare - formulare în materie civilă (în limba malteză)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServicii juridice (Legislația Maltei)

Ultima actualizare: 04/05/2021

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini olandeză a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: engleză.

Instanțe judecătorești specializate - Ţările de Jos

Această pagină conține informații privind organizarea instanțelor specializate din Țările de Jos.

Instanțe administrative

Instanțele administrative din Țările de Jos sunt:

  • Tribunalul regional (Rechtbank): tribunalul de primă instanță competent pentru toate cauzele administrative
  • Curtea de Apel (Gerechtshof): instanța de apel competentă pentru cauzele în materie fiscală
  • Curtea Supremă (Hoge Raad): instanța supremă competentă pentru cauzele în materie fiscală
  • Tribunalul Central de Apel (Centrale Raad van Beroep): organismul de apel (și de ultimă instanță) competent pentru cauzele în materie de securitate socială
  • Tribunalul de Apel în Materie Comercială și Industrială (College van Beroep voor het bedrijfsleven): organism profesional (și de ultimă instanță) competent pentru litigii în domeniul dreptului administrativ socio-economic.
  • Secția Administrativă Jurisdicțională a Consiliului de Stat (Afdeling Bestuursrechtspraak van de Raad van State): organismul de apel (și de ultimă instanță) competent pentru toate cauzele administrative care nu sunt tratate de către alte instanțe de apel

Baze de date juridice

Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul dedicat Linkul se deschide într-o fereastră nouăsistemului judiciar din Țările de Jos.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInformații privind instanțele specializate (în limba engleză)

Ultima actualizare: 27/05/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Austria

Secțiunea de mai jos oferă informații privind instanțele specializate în materie de drept civil și penal în Austria.

Instanțe specializate

În principiu, orice instanță de drept comun soluționează toate cauzele în materie civilă și penală care sunt atribuite nivelului său organizațional [instanță districtuală (Bezirksgericht) sau instanță de primul sau al doilea grad de jurisdicție].

Cele mai mari orașe din Austria au și instanțe specializate:

  • există cinci astfel de instanțe în Viena și anume Tribunalul Regional în Materie Penală din Viena (Landesgericht für Strafsachen Wien), Tribunalul Regional în Materie Civilă din Viena (Landesgericht für Zivilrechtssachen Wien), Tribunalul pentru Litigii de Muncă și Securitate Socială din Viena (Arbeits- und Sozialgericht Wien), Tribunalul Comercial din Viena (Handelsgericht Wien) și Tribunalul Districtual pentru Cauze Comerciale din Viena (Bezirksgericht für Handelssachen Wien); și
  • două în Graz și anume: Tribunalul Regional în Materie Penală din Graz (Landesgericht für Strafsachen Graz) și Tribunalul Regional în Materie Civilă din Graz (Landesgericht für Zivilrechtssachen Graz).

Cauzele de dreptul muncii constau în principal în litigii civile privind relațiile de muncă, astfel cum sunt definite la articolul 50 din Legea privind instanțele specializate în domeniul dreptului muncii și al securității sociale [Arbeits- und Sozialgerichtsgesetz (ASGG)]. Acestea sunt reglementate de norme de procedură proprii, care sunt similare celor din cauzele civile, dar care sunt completate cu o serie de norme speciale.

În cauzele de dreptul muncii, în primul grad de jurisdicție, acțiunile se introduc la instanțele regionale sau, în Viena, la Tribunalul pentru Litigii de Muncă și Securitate Socială; în al doilea grad de jurisdicție, la instanțele regionale superioare (Oberlandsgerichte) și, în ultimul grad de jurisdicție, la Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof). Hotărârile sunt pronunțate de un complet (Senat) al instanței corespunzătoare alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie [Berufsrichter(innen)] și doi asesori [Laienrichter(innen)], unul reprezentând organizațiile angajatorilor, iar celălalt organizațiile lucrătorilor.

Căile de atac în cauzele de dreptul muncii sunt similare cu căile de atac în cauzele civile, însă cu mai puține restricții. De exemplu, un recurs asupra unei chestiuni de drept (revizuire) poate fi introdus la Curtea Supremă indiferent de valoarea litigiului, cu condiția să fie vorba de tranșarea unei chestiuni de drept de o importanță deosebită.

Cauzele comerciale constau în principal în litigiile civile care implică un comerciant, astfel cum este definit la articolul 51 din Legea privind competența instanțelor (Jurisdiktionsnorm). Acestea se supun procedurii obișnuite de drept civil, cu câteva norme speciale. Atunci când o cauză comercială este audiată de o secție a unei instanțe de primul sau al doilea grad de jurisdicție, un asesor care reprezintă comercianții face parte din completul de judecată. (Acest lucru nu este valabil la Curtea Supremă.)

Cauzele privind cartelurile, astfel cum sunt definite în Legea privind cartelurile (Kartelgesetz), sunt introduse în fața Instanței Regionale Superioare din Viena, care acționează în calitate de instanță competentă în materie de carteluri (Kartellgericht) de prim grad de jurisdicție. Aceasta are competență teritorială asupra întregii țări. Căile de atac împotriva hotărârilor instanței în materie de carteluri sunt introduse în al doilea și ultimul grad de jurisdicție la Curtea Supremă, care acționează în calitate de Instanță Superioară în materie de carteluri (Kartellobergericht). Hotărârile sunt pronunțate de un complet, care, în ambele instanțe, este alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie și doi asesori calificați. Camera de comerț federală a Austriei (Wirtschaftskammer Österreich) și, cu câteva excepții, Camera federală a muncitorilor și a angajaților (Bundeskammer für Arbeiter und Angestellte) aleg fiecare câte un asesor.

În procedurile jurisdicționale necontencioase (Verfahren außer Streitsachen) instanțele decid cu privire la unele aspecte de drept privat care au caracteristici speciale (de regulă, tranzacții, chestiuni legate de custodia legală, precum și alte cauze în care nu există, de obicei, două părți cu interese contradictorii). Acestea urmează o procedură similară cu cea a competenței voluntare.

În marea lor majoritate, aceste cauze sunt soluționate în primul grad de jurisdicție de instanțele districtuale, în al doilea grad de jurisdicție de instanțele regionale și în ultimă instanță de Curtea Supremă. În primul grad de jurisdicție, cauzele sunt soluționate de un singur judecător [Einzelrichter(in)] sau de un funcționar judiciar cu calificare specială [Rechtspfleger(in)]. În al doilea și al treilea grad de jurisdicție, ele sunt soluționate de complete alcătuite din trei sau cinci judecători de profesie.

Căile de atac în cadrul procedurilor jurisdicționale necontencioase sunt, de asemenea, similare cu cele din cauzele civile. Având în vedere natura specială a procedurilor, există totuși mai puține restricții. Există, de asemenea, o posibilitate limitată de a aduce elemente noi în cadrul celui de al doilea grad de jurisdicție, în plus față de argumentele și elementele prezentate de solicitant în primă instanță.

Datorită numeroaselor tipuri diferite de cauze soluționate în cadrul procedurii jurisdicționale necontencioase, există adesea o mare varietate de norme speciale care reglementează anumite domenii.

Instanțe administrative

Austria are următoarele instanțe administrative:

  • nouă instanțe administrative regionale (Landesverwaltungsgerichte), câte una în fiecare land;
  • două instanțe administrative federale și anume: Instanța Administrativă Federală (Bundesverwaltungsgericht) și Instanța Fiscală Federală (Bundesfinanzgericht);
  • Curtea Administrativă Supremă (Verwaltungsgerichtshof).

Instanțele administrative soluționează, în special, căile de atac împotriva hotărârilor și a actelor administrative neprocedurale ale organelor administrative, precum și plângerile împotriva inacțiunii autorităților administrative în termenul stabilit (Säumnisbeschwerden).

Instanța Fiscală Federală soluționează căile de atac referitoare la impozite și taxe publice (cu câteva excepții) și la legislația fiscală penală, cu condiția ca aceste aspecte să fie gestionate direct de către autoritățile fiscale sau financiare federale. Instanța Administrativă Federală soluționează în principal căile de atac împotriva hotărârilor care au fost emise de către autoritățile federale în contextul administrării federale directe. În caz contrar, instanțele administrative regionale soluționează, de regulă, căile de atac în materie administrativă.

Hotărârile judecătorești ale instanțelor administrative pot fi atacate, în anumite circumstanțe, la Curtea Administrativă Supremă. Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof) poate fi sesizată în cauze care implică încălcarea constituției, în special încălcări ale drepturilor fundamentale.

Alte instanțe specializate

Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof)

Alături de Curtea Supremă și Curtea Administrativă Supremă, Curtea Constituțională este a treia instanță supremă a Austriei. Precum celelalte două instanțe supreme, Curtea Constituțională are sediul în Viena și are competență teritorială asupra întregii țări.

Principala misiune a Curții Constituționale este de a verifica conformitatea cu Constituția. Aici se include și respectarea drepturilor fundamentale. Aceasta are drept sarcină specifică să examineze, la cerere, constituționalitatea următoarelor legi, reglementări și hotărâri judecătorești:

  • a legilor federale și a celor ale landurilor;
  • a reglementărilor emise de organismele administrative;
  • a hotărârilor instanțelor administrative.

În cazul în care este necesar, instanța poate anula astfel de măsuri.

Spre deosebire de alte instanțe, Curtea Constituțională nu are judecători de profesie, ci judecători honoris causa [Honoratiorenrichter(innen)]. Aceștia trebuie să fie persoane marcante care au avut o carieră juridică prestigioasă într-o altă funcție. Majoritatea își exercită mandatul cu fracțiune de normă și pot continua să își practice profesia anterioară (de exemplu, ca judecători sau profesori universitari, cu excepția funcționarilor publici - în acest ultim caz, trebuie să fie degrevați de îndatoririle lor oficiale). Curtea Constituțională convoacă numai „sesiuni” care, de obicei, se desfășoară de patru ori pe an.

Baze de date juridice

Pagina principală de internet a Ministerului Justiției din Austria (link Linkul se deschide într-o fereastră nouăaici) oferă informații generale cu privire la sistemul judiciar din Austria.

Este accesul la baza de date gratuit?

Da.

Linkuri utile

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCompetența instanțelor – Austria

Ultima actualizare: 25/10/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini polonă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: engleză.

Instanțe judecătorești specializate - Polonia

Această secțiune vă oferă informații privind organizarea instanțelor specializate din Polonia.

Instanțe specializate

În Polonia există mai multe instanțe și tribunale specializate.

Curtea Supremă (Sąd Najwyższy)

Curtea Supremă este cea mai înaltă autoritate judiciară. Acesta exercită controlul judiciar asupra deciziilor tuturor instanțelor, asigurând consecvența interpretării legislative și a practicii judiciare.

Curtea Supremă nu este o instanță de drept comun. Aceasta revizuiește cauzele de casare și alte căi de atac introduse împotriva hotărârilor judecătorești. De asemenea, adoptă rezoluții menite să clarifice dispozițiile juridice care produc confuzii sau a căror aplicare generează discrepanțe în procesul de luare a deciziilor judiciare. Totodată, adoptă rezoluții pentru soluționarea aspectelor juridice cu care este sesizată în cazuri specifice.

Curtea Supremă din Polonia (Sąd Najwyższy) publică deciziile sale, împreună cu motivările, pe site-ul său web, Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă din Polonia, care este disponibil și în limba engleză.

Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny)

În sistemul juridic din Polonia, Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny) nu este considerat o instanță de drept comun.

Tribunalul Constituțional se pronunță asupra:

  • constituționalității legislației naționale și a acordurilor internaționale
  • conformității legislației naționale cu acordurile internaționale ratificate, a căror ratificare este necesară înaintea de a fi aprobate de către parlament
  • constituționalității reglementărilor adoptate de către autoritățile centrale ale statului, a acordurilor internaționale ratificate și a actelor legislative
  • constituționalității obiectivelor sau activităților partidelor politice
  • plângerilor constituționale.

Toate deciziile sale sunt făcute publice, împreună cu motivările aferente, pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurții Constituționale din Polonia, care este disponibil și în limba engleză.

Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu)

Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu) se pronunță cu privire la cauze în care persoanele care ocupă (sau care au ocupat) cele mai înalte poziții în stat sunt acuzate de încălcarea Constituției sau a altor acte legislative.

Puteți găsi mai multe informații pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalului de Stat din Polonia.

Instanțele Administrative

Sistemul instanțelor administrative include Înalta Curte Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) și instanțele administrative regionale – una în fiecare voievodat sau provincie (wojewódzkie sądy administracyjne).

Înalta Curte Administrativă:

  • pronunță hotărâri privind legalitatea/nelegalitatea hotărârilor autorităților administrației publice locale sau a actelor de reglementare ale autorităților interimare ale administrației de stat (terenowe organy administracji publicznej)
  • pronunță hotărâri privind plângerile împotriva deciziilor administrative; privind deciziile pronunțate în procedurile administrative ca răspuns la plângeri (sau încheie astfel de proceduri); și privind deciziile care pot fi atacate pe baza fondului cauzei
  • decide cu privire la anumite hotărâri ale autorităților municipale sau ale asociațiilor unor asemenea autorități
  • prezintă răspunsuri la aspectele juridice cu care este interpelată de către organele de apel de la nivelul administrației locale.

Curtea Supremă Administrativă publică toate deciziile sale, împreună cu motivările aferente, începând de la 1 octombrie 2007. Deciziile pronunțate anterior încă sunt în curs de introducere în baza de date. Site-ul web al curții este numai în limba poloneză.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) publică deciziile sale, împreună cu motivările aferente, pe site-ul său web.

Ultima actualizare: 10/12/2012

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Portugalia

Această pagină oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Portugalia.

Tribunale de primă instanță (Tribunais judiciais de 1.ª instância)

Tribunalele de primă instanță sunt, în general, tribunalele de district (tribunais de comarca). Acestea sunt responsabile pentru judecarea cauzelor cu privire la toate aspectele care nu țin de competența altor instanțe. Tribunalele de district au atât competență generală, cât și specializată.

Tribunalele de district sunt împărțite în completuri cu competență specializată sau generală, precum și în completuri locale. Denumirile completurilor țin seama de competența acestora și de numele municipiului în care sunt situate.

Pot fi create următoarele completuri cu competență specializată:

  1. Central civil (Central cível);
  2. Local civil (Local cível);
  3. Central penal (Central criminal);
  4. Local penal (Local criminal);
  5. Local pentru infracțiuni minore (Local de pequena criminalidade);
  6. De instrucție penală (Instrução criminal);
  7. Pentru familie și minori (Família e menores);
  8. Pentru litigii de muncă (Trabalho);
  9. Comercial (Comércio);
  10. De executare (Execução).

Următoarele instanțe specializate au o competență teritorială mai amplă:

  1. Instanța pentru proprietate intelectuală (Tribunal da propriedade intelectual);
  2. Instanța pentru concurență, reglementare și supraveghere (Tribunal da concorrência, regulação e supervisão);
  3. Instanța maritimă (Tribunal Marítimo);
  4. Instanța pentru executarea pedepselor (Tribunal de execução das penas);
  5. Instanța centrală de instrucție penală (tribunal central de instrução criminal).

Completuri care au competență specifică

Dintre acestea, următoarele completuri sunt deosebit de relevante:

Central civil

Aceste completuri au competență pentru:

  • judecarea acțiunilor în constatare în cadrul procedurii comune pentru valori care depășesc 50 000 EUR;
  • îndeplinirea, în cadrul procedurilor de executare în materie civilă pentru valori care depășesc 50 000 EUR, a atribuțiilor prevăzute în Codul de procedură civilă legate de zonele geografice pentru care nu există completuri sau instanțe competente;
  • judecarea procedurilor urgente provizorii cu privire la aspecte care țin de competența lor;
  • îndeplinirea celorlalte responsabilități care le sunt atribuite prin lege.
  • Completurile pentru familie și minori

În materiile legate de starea civilă a persoanelor și de familie, aceste completuri judecă:

  1. proceduri necontencioase dintre soți;
  2. proceduri necontencioase în situații de uniune liberă sau referitoare la persoane care locuiesc împreună ca o gospodărie comună;
  3. acțiuni legate de separarea persoanelor și separația de bunuri, precum și de divorț;
  4. acțiuni de declarare a nulității sau a anulării căsătoriei civile;
  5. acțiuni inițiate în temeiul articolului 1647 și al articolului 1648 alineatul (2) din Codul Civil, aprobat prin Decretul-lege nr. 47344 din 25 noiembrie 1966;
  6. acțiuni pentru plățile de întreținere între soți și între foști soți, precum și executări ale acestor plăți;
  7. alte acțiuni legate de starea civilă a persoanelor și de familie.

Pe lângă competențele în acest domeniu, respectivele completuri exercită, de asemenea, competențe pe care legislația le atribuie instanțelor în legătură cu procedurile de inventar care rezultă din separarea persoanelor și separația de bunuri, divorț sau declararea nulității sau a anulării căsătoriei civile, precum și în legătură cu cazurile speciale de separație de bunuri care sunt acoperite de legislația adecvată.

În domeniul minorilor și al copiilor majori, completurile au competență pentru:

  1. a stabili tutela și administrarea activelor;
  2. a numi o persoană care să efectueze tranzacții legale în numele minorului și, de asemenea, pentru a numi un tutore general care să reprezinte, în mod extrajudiciar, minorul care este supus responsabilității părintești;
  3. a încuviința adopții;
  4. a guverna exercitarea responsabilității părintești și pentru a judeca probleme legate de aceasta;
  5. a stabili plățile de întreținere care sunt datorate minorilor și copiilor majori sau minorilor emancipați, menționate la articolul 1880 din Codul Civil, aprobat prin Decretul-lege nr. 47344 din 25 noiembrie 1966, și pentru a judeca acțiuni pentru executarea plăților de întreținere;
  6. a dispune plasamentul minorilor în îngrijire în așteptarea adopției;
  7. a stabili plasamentul în cadrul măsurii de promovare și protecție la persoana selectată pentru adopție sau într-o instituție în vederea adopției viitoare;
  8. a stabili o relație de încredințare civilă (apadrinhamento civil) și pentru a revoca astfel de decizii;
  9. a autoriza reprezentantul legal al minorului să realizeze anumite acțiuni, pentru a le valida pe cele care au fost deja efectuate fără autorizare și pentru a întreprinde demersuri legate de acceptarea donațiilor;
  10. a adopta decizii cu privire la plata garanției financiare pe care părinții trebuie să o constituie în favoarea copiilor lor minori;
  11. a stabili interzicerea totală sau parțială a exercitării responsabilității părintești sau pentru a stabili limitele acesteia, astfel cum se prevede la articolul 1920 din Codul Civil, aprobat prin Decretul-lege nr. 47344 din 25 noiembrie 1966;
  12. a efectua stabilirea oficială a maternității și a paternității și pentru a judeca contestații și investigații legate de aspecte de maternitate și paternitate;
  13. a decide, atunci când părinții nu ajung la un acord, cu privire la prenumele și numele de familie al minorului.

Pe lângă competențele din acest domeniu, completurile sunt responsabile, de asemenea, pentru:

  1. a stabili remunerația tutorelui sau a administratorului, atunci când există tutela sau administrarea activelor; a judeca și a stabili eliberarea din funcție, demisia sau demiterea tutorelui, a administratorului sau a membrului consiliului de familie; a solicita și a evalua conturile, pentru a autoriza substituirea ipotecii legale și a stabili consolidarea și înlocuirea garanției furnizate, precum și pentru a numi un tutore special care să reprezinte minorul în mod extrajudiciar;
  2. a numi un tutore special care să reprezinte minorul în toate procedurile privind tutela;
  3. a modifica, a revoca și a revizui adopția; a solicita și a evalua conturile adoptatorului și pentru a stipula suma de bani din venit care urmează să fie cheltuită pentru întreținerea persoanei adoptate;
  4. a decide cu privire la majorarea și substituirea garanției furnizate în favoarea copiilor minori;
  5. a solicita și a evalua conturile pe care părinții trebuie să le asigure;
  6. a decide cu privire la orice alte aspecte legate de procedurile menționate la literele anterioare [(a)-(m)].

În legătură cu aspecte legate de tutela pentru educație și de protecție, instanțele sunt responsabile pentru:

  • judecarea procedurilor de promovare și protecție;
  • aplicarea măsurilor de promovare și protecție și monitorizarea punerii lor în aplicare atunci când este necesar, ori de câte ori un copil sau un tânăr se află într-o situație de risc și când nu este aplicabilă intervenția comitetului de protecție;
  • efectuarea actelor jurisdicționale necesare pentru investigarea tutelei pentru educație;
  • evaluarea faptelor care se califică drept infracțiuni în temeiul legii, comise de minori cu vârsta cuprinsă între 12 și 16 ani, în vederea aplicării măsurilor de tutelă;
  • punerea în aplicare și revizuirea măsurilor de tutelă;
  • declararea încetării sau a eliminării măsurilor de tutelă;
  • judecarea recursurilor formulate împotriva deciziilor de aplicare a măsurilor disciplinare pentru minori care fac obiectul ordinelor de custodie.

Completuri pentru litigii de muncă

Acestea judecă, în materie civilă sau de alt tip, problemele care rezultă din relațiile dintre angajator și angajat și din relațiile stabilite în vederea semnării contractelor de muncă, în legătură cu accidente profesionale și boli profesionale, a semnării unor contracte care sunt comparabile conform legii cu contractele de muncă și a contractelor de ucenicie la locul de muncă și de stagiu, precum și probleme referitoare la aspecte civile legate de grevă.

Completurile comerciale

Aceste completuri judecă:

  1. proceduri de insolvență și măsuri de restructurare speciale;
  2. acțiuni de declarare a inexistenței, a nulității și a rezoluțiunii actelor constitutive și a statutelor;
  3. acțiuni legate de exercitarea drepturilor unei societăți;
  4. acțiuni pentru suspendarea sau anularea rezoluțiilor unei societăți;
  5. acțiuni pentru lichidarea judiciară a societăților;
  6. acțiuni pentru lichidarea societăților înființate în temeiul statutului societății europene (statutul SE);
  7. acțiuni pentru lichidarea societăților holding;
  8. acțiunile menționate în Codul de înmatriculare a societăților;
  9. acțiuni pentru lichidarea instituțiilor de credit și a societăților financiare.

Aceste completuri sunt responsabile, de asemenea, pentru judecarea contestațiilor privind ordinele emise de funcționarii oficiilor Registrului societăților comerciale, precum și a contestațiilor privind deciziile adoptate de acești funcționari în cadrul procedurilor administrative desfășurate pentru lichidarea societăților.

Completuri de executare

Aceste completuri sunt responsabile pentru procedurile de executare în materie civilă, prevăzute în Codul de procedură civilă, cu excepția cauzelor atribuite Instanței pentru proprietate intelectuală, Instanței pentru concurență, reglementare și supraveghere, Instanței maritime, completurilor pentru familie și minori, completurilor pentru litigii de muncă și completurilor comerciale. De asemenea, completurile de executare se ocupă de executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în proceduri penale care, în conformitate cu dreptul procesual penal, nu ar trebui să fie judecate de o instanță civilă.

Instanțe cu competență teritorială mai amplă

Instanțele pentru proprietate intelectuală

judecă chestiuni legate de:

  1. acțiuni al căror obiect se referă la drepturile de autor și drepturile conexe;
  2. acțiuni al căror obiect se referă la proprietatea industrială, în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege;
  3. acțiuni de invalidare și anulare a brevetelor, a certificatelor suplimentare de protecție, a modelelor de utilitate și a topografiilor semiconductorilor prevăzute de Codul proprietății industriale (Código da Propriedade Industrial) și de alte acte legislative aplicabile, precum și cereri de declarare a invalidării sau a anulării înregistrării unor desene sau modele, mărci, logotipuri, recompense, denumiri de origine și indicații geografice care fac obiectul cererilor reconvenționale;
  4. recursuri formulate împotriva unor decizii adoptate de Institutul Național de Proprietate Industrială (Instituto Nacional da Propriedade Industrial, I. P. - INPI, I. P.), prin care acesta acordă sau respinge orice tip de drepturi de proprietate industrială sau împotriva unor decizii legate de transferuri, licențe sau declarații a caducității sau de orice alte acte care afectează, modifică sau sting drepturi de proprietate industrială;
  5. contestarea și revizuirea deciziilor sau oricăror altor măsuri care pot fi contestate în mod legal și care sunt adoptate de Institutul Național de Proprietate Industrială în cauze legate de încălcări și amenzi;
  6. acțiuni în constatare al căror obiect se referă la nume de domeniu internet;
  7. recursuri formulate împotriva deciziilor adoptate de Fundația pentru Analiză Științifică Națională (Fundação para a Computação Científica Nacional), care este autoritatea competentă responsabilă pentru înregistrarea, respingerea sau reînnoirea numelor de domeniu .pt;
  8. acțiuni al căror obiect se referă la societăți sau denumiri ale societăților;
  9. recursuri formulate împotriva deciziilor adoptate de Institutul de Arhive și Notariat (Instituto dos Registos e do Notariado, I. P. - IRN, I. P.) în legătură cu admisibilitatea societăților și a denumirilor comerciale în conformitate cu cadrul juridic al Registrului Național al Entităților Juridice (Registo Nacional de Pessoas Coletivas);
  10. acțiuni al căror obiect se referă la săvârșirea faptelor de concurență neloială sau de încălcare a secretelor comerciale legate de proprietatea industrială;
  11. măsuri pentru obținerea și păstrarea dovezilor și pentru furnizarea de informații, atunci când este necesar pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și a drepturilor de autor.

Instanța pentru concurență, reglementare și supraveghere

Printre altele, această instanță judecă aspecte legate de contestarea, revizuirea și executarea deciziilor, a ordinelor și a altor măsuri care rezultă din cazuri de încălcare care pot fi contestate în mod legal și care sunt emise de mai multe organisme de reglementare, și anume Autoritatea de concurență (Autoridade da Concorrência), Autoritatea Aeronautică Civilă din Portugalia (Autoridade Nacional da Aviação Civil), Banca Portugaliei (Banco de Portugal) și Comisia pentru piața valorilor mobiliare din Portugalia (Comissão do Mercado de Valores Mobiliários).

Instanțele maritime

judecă chestiuni legate de:

  1. despăgubirea pentru prejudicii cauzate sau suferite de nave, ambarcațiuni și alte vase sau care rezultă din utilizarea acestora pe mare în conformitate cu dispozițiile legale generale;
  2. contracte pentru construirea, repararea, achiziția și vânzarea de nave, ambarcațiuni și alte vase, cu condiția ca acestea să fie destinate utilizării maritime;
  3. contracte de transport pe mare sau contracte de transport combinat sau multimodal;
  4. contracte de transport fluvial sau pe canale navigabile, în limitele stabilite în tabelul nr. 1 atașat la regulamentul general pentru porturi (Regulamento Geral das Capitanias), aprobat prin Decretul-lege nr. 265/72 din 31 iulie 1972;
  5. contracte pentru navlosirea sau închirierea de nave, ambarcațiuni și alte vase maritime;
  6. contracte pentru asigurarea navelor, a ambarcațiunilor și a altor vase destinate utilizării maritime, precum și a încărcăturilor acestora;
  7. ipoteci și privilegii cu privire la nave sau ambarcațiuni și orice garanții cu privire la vase și încărcăturile acestora;
  8. proceduri speciale legate de nave, ambarcațiuni și alte vase și încărcăturile acestora;
  9. proceduri urgente de măsuri provizorii în legătură cu nave, ambarcațiuni și alte vase, încărcăturile acestora și păcura grea pentru acestea și alte active care aparțin navelor, ambarcațiunilor și altor vase, precum și cereri preliminare adresate căpitanului de port pentru a sprijini ieșirile de articole care fac obiectul acestor proceduri;
  10. aspecte de avarie comună sau avarie particulară, inclusiv cele care se referă la alte vase pentru utilizare maritimă;
  11. asistență și salvare maritimă;
  12. contracte de remorcare și pilotaj;
  13. eliminarea deșeurilor;
  14. răspundere civilă în legătură cu poluarea mării și a altor ape care țin de competența lor;
  15. utilizarea, pierderea, găsirea sau însușirea unor metode sau echipamente pentru pescuit sau pentru colectarea de fructe de mare, moluște și alge marine, obiecte feroase, echipamente, arme, provizii și alte obiecte pentru utilizarea navigației sau a pescuitului, precum și prejudicii cauzate sau suferite de aceste materiale;
  16. prejudicii cauzate activelor care aparțin domeniului public maritim;
  17. deținerea în proprietate și posesia unor deșeuri provenite de la vase, care au ajuns pe mal, precum și a unor articole sau a oricăror resturi existente care își au originea în ocean sau provin din ocean și care sunt depuse pe sol sau în subsol ori care provin din apele continentale sau există în acestea, dacă acest lucru este de interes maritim;
  18. sechestrări;
  19. orice aspecte generale privind elemente de drept maritim comercial;
  20. recursuri formulate împotriva deciziilor adoptate de căpitanul de port în cazuri de încălcări maritime.

Instanța pentru executarea pedepselor

Această instanță monitorizează și supraveghează executarea și adoptă decizii cu privire la modificarea, substituirea și încetarea pedepsei sau a măsurii de privare de libertate stabilite în hotărârea judecătorească după ce a avut loc pronunțarea sentinței. Această instanță are competență pentru:

  • a stabili executarea pedepsei suplimentare de deportare, a declara încetarea pedepsei cu închisoarea și a stabili punerea în aplicare anticipată a pedepsei suplimentare de deportare;
  • a declara încetarea unei pedepse cu închisoarea, a unei pedepse fără termen fix prevăzut de lege (pena relativamente indeterminada) sau a unei măsuri de securitate de internare;
  • a emite mandate de arestare, de reținere și de eliberare;
  • a emite o declarație de neconformitate și un ordin de punere sub sechestru a bunurilor în legătură cu o persoană condamnată care s-a sustras, complet sau parțial, de la punerea în aplicare a unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de privare de libertate;
  • a decide cu privire la anularea provizorie a faptelor sau a deciziilor care au fost introduse într-un cazier judiciar.

Instanța centrală de instrucție penală

Această instanță efectuează instrucții penale, adoptă decizii de condamnare și are competență asupra anchetei atunci când activitatea infracțională are loc în districte aflate în competența diferitelor Curți de Apel (Tribunais da Relação) și ori de câte ori sunt implicate următoarele infracțiuni:

  1. infracțiuni împotriva păcii și crime împotriva umanității;
  2. infracțiuni de organizare în scopuri teroriste și terorism;
  3. infracțiuni de punere în pericol a securității statului, cu excepția infracțiunilor electorale;
  4. traficul de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori de droguri, cu excepția situațiilor de distribuție directă către consumator, precum și asocierea infracțională legată de trafic;
  5. spălarea banilor;
  6. corupție, deturnare de fonduri publice și corupție individuală;
  7. insolvență rău intenționată;
  8. administrarea defectuoasă a organizațiilor din sectorul public independente din punct de vedere economic;
  9. frauda legată de obținerea sau deturnarea de granturi, atribuiri sau împrumuturi;
  10. infracțiuni economice și financiare comise într-un mod organizat, în special care implică utilizarea tehnologiei informației;
  11. infracțiuni economice sau financiare de natură internațională sau transnațională.
Ultima actualizare: 29/01/2024

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - România

Această pagină vă oferă informații cu privire la instanțele specializate din România.

Instanțe specializate

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov

Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov soluționează cauzele cu privire la infracțiunile comise de minori sau împotriva minorilor. Anterior înființării tribunalului specializat, acestea erau de competența Tribunalului Brașov.

Tribunale specializate

Există 3 tribunale specializate (fostele tribunale comerciale):

  • Tribunalul Specializat Cluj
  • Tribunalul Specializat Mureș
  • Tribunalul Specializat Argeș

Acestea soluționează cauzele cu profesionişti. Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere.

Instanțele militare

Competențele instanțelor militare sunt prevăzute în Codul de Procedură Penală. Fiecare instanță militară are statutul de unitate militară.

Ierarhia instanțelor militare este următoarea:

  • 4 tribunale militare (în București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara)
  • Tribunalul Militar Teritorial București
  • Curtea Militară de Apel București

În cadrul instanțelor militare își desfășoară activitatea judecători militari, funcționari, arhivari și alți angajați.

Tribunalele Militare

În România există 4 tribunale militare în:

  • București;
  • Cluj-Napoca;
  • Iași;
  • Timișoara

În calitate de instanță de prim grad de jurisdicție, tribunalul militar poate soluționa toate infracțiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, precum și alte cauze anume prevăzute de lege.

Curtea Militară de Apel București

Curtea militară de apel soluționează:

  • în calitate de primă instanță, infracțiuni contra securității naționale: trădarea, trădarea prin transmitere de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, acțiunii împotriva ordinii constituționale, acțiuni ostile contra statului, spionajul, atentatul care pune în pericol securitatea națională, atentatul contra unei colectivități, actele de diversiune, comunicarea de informații false, propaganda pentru război, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea națională, infracțiuni contra persoanelor care se bucură de protecție internațională, nedenunțarea unor infracțiuni contra securității naționale, săvârșite de militari, infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale, săvârșite de militari, infracțiunile săvârșite de judecătorii tribunalelor militare și de procurorii militari de la parchetele militare care funcționează pe lângă aceste instanțe, infracțiunile săvârșite de generali, mareșali și amirali, cererile se strămutare, în cazurile prevăzute de lege;
  • în calitate de instanță de apel, apelurile împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunalele militare;
  • soluționează conflictele de competență ivite între tribunalele militare din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de acestea în cazurile prevăzute de lege.

Instanțele administrative

În România nu există instanțe administrative. Secțiile administrative speciale din cadrul instanțelor dețin competența de a judeca cauzele administrative.

Alte instanțe speciale

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională este formată din 9 judecători, desemnați pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit sau reînnoit. 3 judecători sunt numiți de Camera Deputaților, 3 de Senat și 3 de Președintele României. Judecători Curții Constituționale aleg președintele Curții Constituţionale prin vot secret pentru un mandat de 3 ani. Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani.

În conformitate cu articolul 146 din Constituția României, Curții Constituționale i se acordă următoarele atribuții:

  • se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României; a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului; a Guvernului; a Înaltei Curți de Casație și Justiție; a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
  • se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau  altor acorduri internaționale, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori;
  • se pronunță asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a unui grup parlamentar, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau a cel puțin 25 de senatori;
  • hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau  de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului;
  • soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere ale Parlamentului, a primului ministru sau a Președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
  • veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului;
  • aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României;
  • constată existența împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției de Președinte al României și comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului;
  • veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia;
  • verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni;
  • hotărăște asupra  contestațiilor care au ca obiect constituționalitatea unui partid politic;
  • îndeplinește și alte atribuții prevăzute de legea organică a Curţii (Legea 47/1992 republicată)

Baze de date juridice

Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:

Accesul la baza de date juridice este gratuit?

Da, accesul la baza de date este gratuit.

Linkuri relevante

Linkul se deschide într-o fereastră nouăJurisdicția instanțelor– România

Ultima actualizare: 16/09/2019

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Slovenia

Această secțiune vă oferă informații cu privire la modul de organizare a instanțelor specializate din Slovenia.

Tribunale de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță (Delovna sodišča in socialno sodišče prve stopnje)

În temeiul dispozițiilor prevăzute de lege, tribunalele de dreptul muncii au competența de a soluționa conflicte de muncă individuale și colective, iar tribunalele de contencios social au competență în litigii sociale.

Tribunalele de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță se pronunță în primul grad de jurisdicție. Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social (Višje delovno in socialno sodišče) soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de tribunalele de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță, în timp ce căile de atac și cererile de revizuire introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social sunt soluționate de Curtea Supremă a Republicii Slovenia.

Un tribunal de dreptul muncii are competența de a soluționa următoarele conflicte individuale de muncă:

  • privind începerea, existența, durata și încetarea raporturilor de angajare;
  • privind drepturile, obligațiile și responsabilitățile care rezultă din raportul de muncă dintre angajați și angajatori sau succesorii legali ai acestora;
  • privind drepturile și obligațiile care rezultă din raportul de muncă dintre angajați și clienții pentru care aceștia lucrează în temeiul unui contract încheiat între angajați și clienți;
  • între angajați și candidați, în ceea ce privește procedurile de recrutare;
  • privind drepturile și obligațiile care decurg din proprietatea industrială, convenite între angajat și angajator pe baza raporturilor de muncă;
  • privind munca efectuată de copiii care nu au împlinit încă 15 ani, de ucenici, de elevi și de studenți;
  • privind bursele pentru personal, convenite între angajatori și elevi sau studenți;
  • privind neremunerarea perioadei de probă;
  • privind aspectele prevăzute de lege.

Un tribunal de dreptul muncii are, de asemenea, competența de a hotărî dacă o societate de asigurări este copârât într-un litigiu privind repararea unui prejudiciu care este de jurisdicția unui tribunal de dreptul muncii.

Un tribunal de dreptul muncii are competența de a soluționa următoarele conflicte colective de muncă:

  • privind validitatea unui contract colectiv și aplicarea acestuia între părțile care au încheiat contractul colectiv sau între părțile contractuale și o parte terță;
  • privind competența de a purta negocieri colective;
  • privind conformitatea contractelor colective cu legislația aplicabilă sau cu alte contracte colective și conformitatea actelor juridice generale elaborate de angajator cu legislația aplicabilă și cu contractele colective;
  • privind legalitatea grevelor și a altor acțiuni colective;
  • privind participarea angajaților la activitatea de gestionare;
  • privind competențele sindicatelor în ceea ce privește relațiile de angajare;
  • în legătură cu hotărârile referitoare la reprezentativitatea sindicatelor;
  • privind aspectele prevăzute de lege.

Tribunalul de contencios social are competența de a soluționa următoarele litigii sociale:

1. în materie de pensii și de asigurare în caz de invaliditate:

  • privind drepturile la asigurarea obligatorie de pensie și în caz de invaliditate și privind drepturile care decurg din aceasta;
  • privind drepturile la asigurarea obligatorie de pensie suplimentară și drepturile care decurg din aceasta;
  • privind plata contribuțiilor pentru asigurarea obligatorie de pensie și în caz de invaliditate, precum și asigurarea obligatorie de pensie suplimentară;
  • privind stabilirea sau eliminarea posturilor pentru care includerea în schema de asigurare de pensie suplimentară este obligatorie;
  • privind includerea în mod voluntar în schema de asigurare obligatorie de pensie și în caz de invaliditate și plata contribuțiilor pentru această asigurare;
  • privind recunoașterea și răscumpărarea perioadei de asigurare;
  • privind drepturile la o pensie de stat;
  • în legătură cu registrul de stare civilă;

2. în materie de asigurări de sănătate:

  • privind drepturile la asigurarea obligatorie de sănătate și drepturile care decurg din aceasta și privind plata contribuțiilor la această asigurare;

3. în materie de șomaj și asigurare de șomaj:

  • privind drepturile la asigurarea obligatorie de șomaj și drepturile care decurg din aceasta și privind plata contribuțiilor la această asigurare;
  • privind includerea în mod voluntar în schema de asigurare obligatorie de șomaj și plata contribuțiilor la această asigurare;
  • privind bursele acordate în funcție de venituri și privind bursele de merit;
  • privind împrumuturile pentru studii pe baza garanțiilor și a ratelor subvenționate ale dobânzilor care se acordă în funcție de venituri;

4. în materie de protecție părintească și de prestații familiale:

  • privind drepturile la asigurare în materie de protecție părintească și drepturile care decurg din aceasta și privind plata contribuțiilor la această asigurare;
  • privind dreptul la prestații familiale;

5. în materie de prestații sociale:

  • privind prestațiile de asigurări sociale;
  • privind dreptul la diverse tipuri de prestații sociale care au ca obiect soluționarea situației solicitantului în ceea ce privește asigurările sociale și care se acordă în funcție de venituri.

De asemenea, tribunalul de contencios social are, în domeniile menționate mai sus, competența de a soluționa următoarele litigii sociale:

  • privind restituirea fondurilor obținute în mod necorespunzător;
  • privind compensațiile pentru un prejudiciu cauzat de un organism oficial de stat sau de un deținător de autoritate publică unei persoane asigurate sau unui solicitant de asigurări sociale sau pentru un prejudiciu pe care o persoană asigurată l-a cauzat unei instituții în cadrul unei relații de asigurare sau pentru un prejudiciu cauzat în cadrul exercitării drepturilor de asigurări sociale.

Tribunalul de contencios social are și competența de a soluționa litigiile sociale prevăzute de lege.

În Republica Slovenia există următoarele tribunale de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță:

  • Tribunalul de dreptul muncii Celje, cu sediul în Celje, cu jurisdicție asupra teritoriului circumscripției judiciare Celje;
  • Tribunalul de dreptul muncii Koper, cu sediul în Koper, cu jurisdicție asupra teritoriului circumscripțiilor judiciare Koper și Nova Gorica;
  • Tribunalul de dreptul muncii și de contencios social Ljubljana, cu sediul în Ljubljana, cu competență în soluționarea litigiilor de muncă de pe teritoriul circumscripțiilor judiciare Kranj, Krško, Ljubljana și Novo Mesto și în soluționarea litigiilor sociale de pe teritoriul Republicii Slovenia;
  • Tribunalul de dreptul muncii Maribor, cu sediul în Maribor, cu jurisdicție asupra teritoriului circumscripțiilor judiciare Maribor, Murska Sobota, Ptuj și Slovenj Gradec.

Tribunalele de primă instanță soluționează litigiile de muncă la sediu, cu excepția cazului în care se specifică faptul că soluționarea acestora trebuie să se efectueze în secții externe (zunanjih oddelkih).

În litigiile sociale și de muncă, un tribunal de primă instanță se pronunță în complet format dintr-un judecător, în calitate de președinte al completului de judecată, și doi judecători consultanți în calitate de membri, dintre care unul trebuie să fie ales de pe o listă de candidați care sunt angajați sau persoane asigurate, iar celălalt de pe o listă de candidați care sunt angajatori sau instituții.

Un singur judecător hotărăște în litigiile individuale sociale și de muncă cu privire la revendicări juridice materiale, dacă valoarea obiectului litigiului nu depășește suma de 40 000 EUR. Indiferent de valoarea obiectului litigiului, judecătorul trebuie să hotărască asupra unor aspecte importante (de exemplu, litigii individuale de muncă privind suspendarea unui contract de muncă, perioada de probă, orele suplimentare, pauzele, repausul, concediul și alte absențe de la locul de muncă, obligația de a lucra în temeiul unor circumstanțe excepționale, sancțiunile disciplinare, suspendarea temporară a prestării muncii din cauza inițierii unei proceduri disciplinare și repartizarea temporară; litigiile sociale privind dreptul la o alocație de îngrijire, dreptul la o alocație de invaliditate în baza unei deficiențe fizice și dreptul la balneoterapie).

Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social (Višje delovno in socialno sodišče)

Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de tribunalele de dreptul muncii și de contencios social de primă instanță. Curtea Supremă a Republicii Slovenia soluționează căile de atac și cererile de revizuire introduse împotriva hotărârilor Tribunalului superior de dreptul muncii și de contencios social.

Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social își are sediul în Ljubljana.

Tribunalul superior de dreptul muncii și de contencios social se pronunță în complet de trei judecători.

Tribunalul de contencios administrativ al Republicii Slovenia (Upravno sodišče Republike Slovenije)

Tribunalul de contencios administrativ al Republicii Slovenia are competența de a soluționa litigii de contencios administrativ în conformitate cu metodele și procedurile prevăzute de Legea privind litigiile de contencios administrativ (Zakon o upravnem sporu).

Într-un litigiu de contencios administrativ, protecția judiciară a drepturilor și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și ale organizațiilor este asigurată cu respectarea deciziilor și a acțiunilor organismelor de stat, ale organismelor comunității locale și ale deținătorilor de prerogative de autoritate publică, în conformitate cu legea.

Într-un litigiu de contencios administrativ, tribunalul hotărăște:

  • asupra legalității actelor administrative definitive care aduc atingere poziției juridice a reclamantului;
  • asupra legalității actelor și a acțiunilor individuale care aduc atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale ale unei persoane, în cazul în care nu se asigură nicio altă protecție judiciară;
  • asupra legalității actelor adoptate de organismele de stat, de organismele comunității locale și de deținătorii de prerogative de autoritate publică emise sub forma unei reglementări, atunci când acestea se referă la relații individuale;
  • asupra litigiilor de drept public dintre stat și comunitățile locale, între comunitățile locale sau între comunitățile locale și deținătorii unei autorizații publice, în cazul în care acest lucru este prevăzut de lege sau în cazul în care nu se prevede o altă formă de protecție judiciară în constituție sau în lege;
  • asupra legalității altor acte, în cazul în care acest lucru este prevăzut de lege.

Într-un litigiu de contencios administrativ, Tribunalul de contencios administrativ al Republicii Slovenia hotărăște în primă instanță. Curtea Supremă a Republicii Slovenia se pronunță însă asupra căilor de atac sau a cererilor de revizuire introduse împotriva unei hotărâri în primă instanță într-un litigiu de contencios administrativ.

Sediul central al Tribunalului de contencios administrativ al Republicii Slovenia este la Ljubljana.

Tribunalul de contencios administrativ judecă la sediul central și la următoarele sedii locale:

  • secția Celje, pentru zonele aflate sub jurisdicția Tribunalului superior din Celje;
  • secția Nova Gorica, pentru zonele aflate sub jurisdicția Tribunalului superior Koper din Koper;
  • secția Maribor, pentru zona aflată sub jurisdicția Tribunalului superior din Maribor.

Tribunalul de contencios administrativ se pronunță în complet de trei judecători, cu excepția cazurilor prevăzute de lege în care hotărârea este luată de un singur judecător.

Curtea Supremă judecă în complet de un singur judecător suspendarea procedurii; în căi de atac și în cereri de revizuire - în complet de trei judecători; în litigii în materie de competență între Tribunalul de contencios administrativ și o instanță de drept comun sau o instanță specializată - în complet de trei judecători; în litigii în materie de competență între Tribunalul de contencios administrativ și Curtea Supremă - în complet de cinci judecători.

Baze de date juridice

Puteți găsi mai multe informații cu privire la instanțele din Slovenia pe Linkul se deschide într-o fereastră nouăsite-ul web oficial al Curții Supreme a Republicii Slovenia.

Linkuri conexe:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunale de dreptul muncii

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul de contencios administrativ al Republicii Slovenia

Ultima actualizare: 27/05/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Slovacia

Această pagină oferă informații cu privire la organizarea instanțelor specializate din Slovacia.

Instanțe administrative

Chestiunile de drept administrativ sunt, în principal, de competența instanțelor regionale (krajský súd) și a Curții Supreme a Republicii Slovace (Najvyšší súd Slovenskej republiky).

Republica Slovacă nu are instanțe administrative separate, existând, mai degrabă, camere separate formate din judecători administrativi.

Instanțe specializate

Curtea Constituțională

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Constituțională a Republicii Slovace (Ústavný súd Slovenskej republiky) este o autoritate judiciară independentă împuternicită să se pronunțe cu privire la Linkul se deschide într-o fereastră nouăconstituționalitatea legislației.

Sediul Curții Constituționale se află la Košice, la adresa Hlavná 110, Košice 042 65, cu o sucursală în Bratislava la adresa Župné námestie 12.

Competențe

În conformitate cu Constituția Republicii Slovace, Curtea Constituțională hotărăște dacă:

  • legile respectă Constituția, legile constituționale și tratatele internaționale aprobate de Consiliul Național al Republicii Slovace, ratificate și promulgate conform dispozițiilor legale;
  • reglementările guvernamentale și dispozițiile legale cu caracter general obligatoriu ale ministerelor și ale altor organisme ale administrației centrale respectă Constituția, legile constituționale și tratatele internaționale aprobate de Consiliul Național al Republicii Slovace, ratificate și promulgate conform dispozițiilor legale;
  • reglementările cu caracter general obligatoriu respectă Constituția (articolul 68), legile constituționale și tratatele internaționale aprobate de Consiliul Național al Republicii Slovace, ratificate și promulgate conform dispozițiilor legale, precum și legislația, cu excepția cazului în care o altă instanță este chemată să se pronunțe;
  • dispozițiile legale cu caracter general obligatoriu ale organismelor administrației locale și reglementările cu caracter general obligatoriu ale organismelor locale care se autoguvernează [în temeiul articolului 71 alineatul (2)] respectă Constituția, legile constituționale și tratatele internaționale promulgate conform dispozițiilor legale, legislația, reglementările guvernamentale și dispozițiile legale cu caracter general obligatoriu ale ministerelor și ale altor organisme ale administrației centrale, cu excepția cazului în care o altă instanță este chemată să se pronunțe.

De asemenea, Curtea Constituțională trebuie:

  • să pronunțe hotărâri cu privire la conformitatea tratatelor internaționale negociate, pentru care sunt necesare atât avizul conform al Consiliului Național al Republicii Slovace, cât și respectarea Constituției și/sau a unei legi constituționale;
  • să hotărască dacă subiectul unui referendum care urmează să fie organizat în urma unei petiții a cetățenilor sau a unei rezoluții a Consiliului Național al Republicii Slovace [în temeiul articolului 95 alineatul (1)] respectă Constituția sau o lege constituțională;
  • să soluționeze litigiile referitoare la competențe dintre organismele administrației centrale, cu excepția cazului în care legislația prevede că o altă autoritate a statului trebuie să se pronunțe cu privire la aceste litigii;
  • să soluționeze plângerile formulate de persoane fizice sau juridice privind încălcarea drepturilor sau a libertăților fundamentale ale omului în temeiul unui tratat internațional ratificat de Republica Slovacă și promulgat conform dispozițiilor legale, cu excepția cazului în care o altă instanță trebuie să pronunțe hotărâri cu privire la protecția acestor drepturi și libertăți;
  • să soluționeze plângerile formulate de organismele locale care se autoguvernează privind neconstituționalitatea sau caracterul ilegal al deciziilor sau a intervențiilor în materie de autoguvernare locală, cu excepția cazului în care o altă instanță trebuie să pronunțe hotărâri cu privire la protecția acestora;
  • să interpreteze Constituția sau o lege constituțională atunci când o cauză suscită controverse;
  • să soluționeze plângerile formulate împotriva unei decizii de confirmare sau de respingere a mandatului unui membru al parlamentului;
  • să pronunțe hotărâri cu privire la constituționalitatea sau legalitatea alegerilor (alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Slovace, pentru Consiliul Național al Republicii Slovace, pentru organismele locale care se autoguvernează și pentru Parlamentul European);
  • să soluționeze plângerile formulate împotriva rezultatului unui referendum sau a rezultatului unui plebiscit privind înlăturarea președintelui Republicii Slovace;
  • să hotărască dacă o decizie de dizolvare a unui partid politic ori a unei mișcări politice sau de suspendare a activităților sale este în conformitate cu legile constituționale și cu alte legi;
  • să hotărască cu privire la punerea sub acuzare, inițiată de către Consiliul Național, a președintelui Republicii Slovace pentru încălcarea Constituției săvârșită cu intenție sau pentru trădare;
  • să hotărască dacă o decizie privind declararea unei stări de circumstanțe excepționale sau a unei stări de urgență, precum și alte decizii luate în legătură cu o astfel de decizie au fost adoptate în conformitate cu Constituția sau cu o lege constituțională.

Componența Curții

Curtea Constituțională este formată din 13 judecători.

Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți de președintele Republicii Slovace pentru un mandat de 12 ani, în urma unei propuneri a Consiliului Național al Republicii Slovace. Consiliul Național trebuie să desemneze de două ori mai mulți candidați judiciari decât numărul judecătorilor care vor fi numiți de către președinte.

Alte informații relevante

Hotărârile Curții Constituționale trebuie să fie adoptate de un complet de judecată format din trei membri sau în sesiune plenară.

Hotărârile Curții Constituționale sunt definitive: prin urmare, nu poate fi formulat recurs împotriva acestora.

Curtea Constituțională poate iniția proceduri în urma primirii unei moțiuni depuse de:

  • cel puțin o cincime din totalul membrilor Consiliului Național al Republicii Slovace,
  • președintele Republicii Slovace,
  • Guvernul Republicii Slovace,
  • o instanță,
  • procurorul general (generálny prokurátor),
  • orice persoană ale cărei drepturi sunt judecate în cazurile prevăzute la articolul 127 (recursuri formulate de persoane fizice sau juridice) și la articolul 127a (recursuri formulate de organisme locale care se autoguvernează),
  • Biroul Suprem de Audit al Republicii Slovace (Najvyšší kontrolnýúrad Slovenskej republiky) în cazurile prevăzute la articolul 126 alineatul (2) (indiferent dacă Biroul Suprem de Audit are competență sau nu),
  • președintele Consiliului Judiciar al Republicii Slovace în chestiuni legate de constituționalitatea legislației prevăzute la articolul 125 alineatul (1) privind administrarea justiției,
  • Ombudsmanul în chestiuni legate de constituționalitatea legislației prevăzute la articolul 125 alineatul (1), în cazul în care continuarea aplicării respectivei legislații poate pune în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori drepturile omului și libertățile fundamentale prevăzute de un tratat internațional ratificat de Republica Slovacă și promulgat conform dispozițiilor legale,
  • orice persoană care contestă activitatea de audit a Biroului Suprem de Audit al Republicii Slovace în cazul prevăzut la articolul 126 alineatul (2).

Baze de date juridice

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul web al Curții Constituționale a Republicii Slovace oferă accesul gratuit la:

  • hotărârile Curții,
  • rapoarte privind constatările și hotărârile,
  • comunicate de presă,
  • activități internaționale,
  • informații despre Curte.

Curtea Penală Specială

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Penală Specială (Špecializovaný trestný súd) a fost înființată în 2009 pentru a lua locul Curții Speciale. Curtea Penală pronunță hotărâri în materie penală și în alte chestiuni hotărâte în cadrul unor acțiuni în justiție prevăzute în legislație (Codul de Procedură Penală). Aceasta este un tribunal de primă instanță care are statutul unei instanțe regionale. Secțiunea 14 din Legea nr. 301/2005, Codul de Procedură Penală, stabilește competențele și funcțiile acestei instanțe.

Datele de contact ale Curții Penale Speciale a Republicii Slovace:

Adresa: Suvorovova č. 5/A, P.O.BOX 117, 902 01 Pezinok
Tel.: +421 33 69 031 14
Fax: +421 33 69 032 72

Competențe

Curtea Penală Specială are competență să soluționeze cauze care implică următoarele infracțiuni:

  • omor calificat,
  • manipularea achizițiilor publice și a licitațiilor publice în temeiul secțiunii 266 alineatul (3) din Codul Penal,
  • falsificare și contrafacere de monedă și de titluri de valoare în temeiul secțiunii 270 alineatul (4) din Codul Penal,
  • neglijență în exercitarea unei funcții publice în temeiul secțiunii 326 alineatele (3) și (4) din Codul Penal coroborată cu infracțiunile prevăzute la literele (b), (c), (e), (f), (g), (h), (i), (l) sau (m),
  • luarea de mită în temeiul secțiunilor 328-330 din Codul Penal,
  • darea sau luarea de mită în temeiul secțiunilor 332-334 din Codul Penal,
  • corupție indirectă în temeiul secțiunii 336 din Codul Penal,
  • darea sau luarea de mită electorală în temeiul secțiunii 336a din Codul Penal,
  • corupție în sport în temeiul secțiunii 336b din Codul Penal,
  • crearea, organizarea sau promovarea unui grup infracțional, în special infracțiuni grave săvârșite de organizații criminale,
  • terorism,
  • infracțiuni contra patrimoniului, conform titlului patru din partea specială a Codului Penal, sau infracțiuni economice, conform titlului cinci din partea specială a Codului Penal, în cazul în care infracțiunea a avut ca rezultat un prejudiciu sau foloase de cel puțin 25 000 de ori mai mari decât valoarea prejudiciului minor prevăzut de Codul Penal sau în cazul în care amploarea infracțiunii săvârșite reprezintă de cel puțin 25 000 de ori valoarea prejudiciului minor prevăzut de Codul Penal,
  • prejudicierea intereselor financiare ale Uniunii Europene,
  • infracțiuni legate de cele enumerate la literele (a)-(l) sau (m), n cazul în care se întrunesc condițiile pentru proceduri conexe,
  • extremism în temeiul secțiunii 140a din Codul Penal.
Ultima actualizare: 27/02/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Finlanda

Această secțiune vă oferă informații privind instanțele speciale din Finlanda.

Instanțe speciale

În Finlanda există instanțe speciale, ale căror atribuții sunt prevăzute în legi separate. Instanțele speciale au fost înființate pentru cauzele care nu pot fi tratate de instanțele generale sau de instanțele administrative deoarece necesită expertiză specială. Componența instanțelor speciale reflectă de obicei expertiza corespunzătoare domeniului în cauză. Instanțele speciale sunt:

  • Tribunalul Muncii
  • Tribunalul Comercial
  • Tribunalul de Asigurări Sociale și
  • Înalta Curte de Punere sub Acuzare.

Tribunalul Muncii

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul Muncii examinează și soluționează litigiile privind interpretarea următoarelor acte normative: Legea privind contractele de muncă, Legea privind contractele funcționarilor publici ai statului, Legea privind contractele funcționarilor publici municipali și Legea care reglementează contractele funcționarilor publici aflați în slujba Bisericii Evanghelice Luterane. Acest tribunal soluționează, de asemenea, litigiile legate de contractele funcționarilor publici ai statului și de contractele colective ale angajaților.

Tribunalul Comercial

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul Comercial este o instanță specializată în dreptul concurenței și asigurarea respectării normelor din acest domeniu, dreptul de proprietate intelectuală și dreptul comercial.

Tribunalul de Asigurări Sociale

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul de Asigurări Sociale este o instanță specială competentă să soluționeze litigiile în materie de asigurări sociale. De exemplu, dreptul la pensie de vârstă, la pensie națională sau la șomaj al unei persoane sau dreptul la pensie în urma unui accident de muncă, a unei boli profesionale, a unui prejudiciu apărut ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni, a unei invalidități sau a unui accident survenite în context militar.

Înalta Curte de Punere sub Acuzare

Linkul se deschide într-o fereastră nouăÎnalta Curte de Punere sub Acuzare este o instanță specială care soluționează cauze ce implică acuzații de comportament ilegal în exercitarea funcției împotriva membrilor guvernului finlandez, a judecătorilor Curții Supreme și ai Curții Supreme Administrative și a anumitor funcționari publici la nivel înalt. Înalta Curte de Punere sub Acuzare se reunește numai atunci când este necesar.

Informații suplimentare

Linkul se deschide într-o fereastră nouăSite-ul internet al instanțelor finlandeze cuprinde informații privind sistemul judiciar din Finlanda. Acesta reprezintă un portal unic care pune la dispoziție informații despre instanțele judecătorești, procurori, autoritățile de asigurare a respectării legii și asistența judiciară.

Site-ul include, de exemplu, cea mai recentă jurisprudență a curților de apel și a instanțelor administrative și linkuri către site-urile web ale tuturor instanțelor.

Ultima actualizare: 02/02/2021

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Suedia

Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor specializate în Suedia.

Instanțele specializate

Au fost înființate o serie de instanțe specializate pentru a soluționa anumite tipuri de cauze și probleme:

  • Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul muncii (Arbetsdomstolen) soluționează litigiile legate de contractele de muncă. Un litigiu de muncă este orice litigiu privind relația dintre angajatori și angajați. Tribunalul muncii este, în mod normal, prima și singura instanță competentă în materie de litigii de muncă. Cu toate acestea, anumite tipuri de litigii de muncă sunt soluționate mai întâi de către o instanță districtuală, după care se poate introduce o cale de atac la Tribunalul muncii, care în aceste cazuri devine instanță de al doilea și ultim grad de jurisdicție.
  • Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalul comercial (Marknadsdomstolen) soluționează, printre altele, litigii în temeiul Legii concurenței și al Legii privind practicile comerciale.
  • Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea de apel pentru brevete (Patentbesvärsrätten) soluționează căile de atac formulate împotriva deciziilor emise de Oficiul suedez de proprietate intelectuală (Patent- och registreringsverket), competent în materie de brevete, mărci, desene și modele industriale. Căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de această curte de apel se depun la Linkul se deschide într-o fereastră nouăCurtea Supremă Administrativă (Högsta förvaltningsdomstolen).

Linkul se deschide într-o fereastră nouăTribunalele funciare și de mediu (Mark- och miljödomstolar) soluționează cazuri legate de obținerea de permise pentru lucrări hidrografice și lucrări potențial periculoase pentru mediu, aspecte legate de protecția sănătății, conservarea naturii, colectarea deșeurilor, zonele poluate și deșeurile periculoase, pagube legate de mediu și aspecte legate de despăgubiri, autorizații de construcție, de demolare și de urbanism în temeiul Legii privind proiectarea și construirea, arendarea terenurilor, recursuri în materie de planificare, împărțirea terenurilor în parcele, servituți și expropriere. Există cinci tribunale funciare și de mediu, care funcționează la sediul instanțelor districtuale din Nacka, Vänersborg, Växjö, Umeå și Östersund. Căile de atac împotriva hotărârilor tribunalelor funciare și de mediu pot fi depuse la Curtea de apel competentă în această materie (Mark- och miljööverdomstolen), care funcționează în cadrul Curții de Apel din Svea. Apelurile în cauzele introduse la tribunalele funciare și de mediu și care au fost supuse căilor de atac soluționate de către Curtea de apel funciară și de mediu pot fi depuse la Curtea Supremă de Justiție (Högsta domstolen).

Tribunalele maritime (Sjörättsdomstolar) soluționează cauze în temeiul Codului maritim din Suedia (1994:1009). Există șapte tribunale maritime care funcționează în cadrul instanțelor districtuale din Luleå, Sundsvall, Stockholm, Kalmar, Malmö, Gothenburg și Värmland.

Linkul se deschide într-o fereastră nouăInstanțele competente în materie de migrație (Migrationsdomstolar) revizuiesc deciziile emise de Agenția suedeză de migrație (Migrationsverket) în cazuri privind străinii și cetățenia. Acestea sunt instanțe specializate care funcționează în cadrul instanțelor administrative din Malmö, Göteborg si Stockholm și Luleå. Căile de atac împotriva hotărârilor și deciziilor instanțelor competente în materie de migrație pot fi depuse la Curtea de Apel competentă în materie de migrație (Migrationsöverdomstolen), care funcționează în cadrul Curții Administrative de la Stockholm.

Anumite tipuri de litigii care au ca obiect chiriile, relațiile între chiriași și proprietari și contractele de închiriere sunt soluționate de către Linkul se deschide într-o fereastră nouătribunalele competente în această materie (hyres- och arrendenämnder). Acestea sunt organisme cvasi-judiciare cu competențe similare instanțelor.

Alte instanțe specializate

În Suedia nu există o curte constituțională sau un alt organism cu un rol similar.

Ultima actualizare: 09/11/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Anglia şi Ţara Galilor

În această pagină sunt prezentate informații despre unele dintre instanțele specializate din Anglia și Țara Galilor, printre care se numără și tribunalele.

Instanțe administrative

Legea din 2007 privind instanțele judecătorești și executarea hotărârilor pronunțate de acestea (Tribunals and Courts Enforcement Act 2007) a creat o structură unificată din care fac parte majoritatea tribunalelor. Această structură este formată din Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și Tribunalul Superior (Upper Tribunal), fiecare având camere separate, care reunesc jurisdicții similare și sunt competente în materii diferite. Informații detaliate cu privire la acestea sunt publicate pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciului „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service).

Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal)

Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) are competență generală. Principala sa atribuție este de a soluționa căile de atac introduse împotriva hotărârilor administrative în domeniile sale de competență. În unele materii are competență pe întreg teritoriul Regatului Unit. În prezent, Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) are șase camere:

  • Camera pentru drepturi sociale (Social Entitlement Chamber);
  • Camera pentru sănătate, educație și asistență socială (Health, Education and Social Care Chamber);
  • Camera pentru pensii de război și compensații acordate militarilor (War Pensions and Armed Forces Compensation);
  • Camera în materie fiscală (Tax Chamber);
  • Camera care soluționează căi de atac introduse împotriva deciziilor autorităților de reglementare (General Regulatory Chamber);
  • Camera pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Chamber);
  • Camera pentru litigii în materie de proprietate (Property Chamber).

Tribunalul Superior (Upper Tribunal)

Tribunalul Superior (Upper Tribunal) soluționează, în principal, dar nu exclusiv, căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal). Este o instanță superioară care păstrează o evidență în scris a tuturor actelor și procedurilor sale (court of record) și are, de asemenea, competența de a soluționa cauze de control jurisdicțional în anumite circumstanțe.

Tribunalul Superior (Upper Tribunal) are următoarele camere:

  • Camera pentru căi de atac în materia contenciosului administrativ (Administrative Appeals Chamber);
  • Camera pentru bunuri imobile (Lands Chamber):
  • Camera competentă în materie fiscală (Tax and Chancery Chamber);
  • Camera pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Chamber);

Membrii completului tribunalelor au cunoștințe de specialitate în materia care face obiectul căilor de atac. Judecătorii sunt experți în ramura dreptului de competența tribunalului, iar membrii completului fără studii juridice fie au calificare profesională, fie au experiență practică în domeniul în cauză. Structura completelor care soluționează cauzele depinde de obiectul căii de atac.

Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii (Employment Tribunal) și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal)

Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii (Employment Tribunal) și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal) nu fac parte din structura unificată a tribunalelor, dar beneficiază de sprijinul Serviciului „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service), și îndeplinesc sarcinile administrative necesare pentru a permite soluționarea cauzelor ce le sunt înaintate.

În Anglia și Țara Galilor, Curtea Administrativă (Administrative Court) are competență în materie de drept administrativ pe întreg teritoriul Angliei și Țării Galilor, precum și competență de control jurisdicțional asupra instanțelor inferioare.

Instanțe specializate

În Anglia și Țara Galilor există mai multe instanțe specializate:

  • Coroners' Courts: în cadrul acestora, un funcționar cu atribuții judiciare și administrative (coroner) investighează cauzele deceselor violente, nenaturale și care ridică suspiciuni sau ale deceselor subite în cazul cărora motivele sunt necunoscute; în unele cazuri, acesta este asistat de un juriu (coroner's jury);
  • Court of Protection: pronunță hotărâri privind patrimoniul, asistența medicală și bunăstarea personală a adulților (și a copiilor, într-un număr limitat de cazuri) lipsiți de discernământ. De asemenea, are competența de a emite declarații cu privire la capacitatea unei persoane de a lua o anumită decizie. Este o instanță superioară care păstrează o evidență în scris a tuturor actelor și procedurilor sale (court of record) și stabilește precedente;
  • Courts Martial: soluționează cauze de drept militar introduse împotriva membrilor forțelor armate;
  • Ecclesiastical Courts: soluționează cauze legate de Biserica Anglicană și de dreptul ecleziastic;
  • Commercial/Mercantile Courts: soluționează litigii comerciale;
  • Technology and Construction Courts: soluționează litigii legate de lucrări de construcții sau de contracte din domeniul informatic.

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service)

Ultima actualizare: 28/05/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Irlanda de Nord

Această pagină vă oferă informații privind instanțele cărora Serviciul instanțe al Irlandei de Nord (Northern Ireland Courts and Tribunals Service - NICTS) le oferă sprijin administrativ.

Ministerul Justiției este responsabil de administrarea mai multor instanțe din Irlanda de Nord. În practică, această sarcină este realizată de Serviciul instanțe al Irlandei de Nord, o agenție executivă a ministerului.

Ministerul are în responsabilitatea sa, conform legii, următoarele instanțe:

  • Care Tribunal (Tribunalul competent în materie de obligații de întreținere)
  • Charity Tribunal (Tribunalul pentru acțiunile de caritate)
  • Criminal Injuries Compensation Appeals Panel for Northern Ireland (Comisia de apel pentru despăgubirea daunelor de natură penală în Irlanda de Nord)
  • Lands Tribunal (Tribunalul pentru probleme funciare)
  • Mental Health Review Tribunal (Instanța specializată în evaluarea sănătății mintale)
  • Northern Ireland Health and Safety Tribunal (Tribunalul pentru sănătate și securitate din Irlanda de Nord)
  • Northern Ireland Traffic Penalty Tribunal (Tribunalul pentru sancțiuni rutiere din Irlanda de Nord)
  • Northern Ireland Valuation Tribunal (Tribunalul de evaluare financiară al Irlandei de Nord)
  • Social Security Commissioners and Child Support Commissioners (Biroul comisarilor pentru securitate socială și al comisarilor pentru alocațiile copiilor)
  • Special Educational Needs and Disability Tribunal (Tribunalul pentru cerințe educaționale speciale și dizabilități)
  • Tribunalul instituit prin articolul 11 din Ordinul din 1972 privind sănătatea și serviciile sociale (din Irlanda de Nord)

În aprilie 2010, NICTS și-a asumat răspunderea administrativă și pentru Serviciul competent în materie de căi de atac (Appeals Service) și Comisia pentru evaluarea chiriilor (Rent Assessment Panel), ambele fiind gestionate în temeiul unui acord interservicii de Ministerul Comunităților (Department for Communities). În cadrul programului de reformă se preconizează ca ambele organisme să fie transferate legal în minister.

De asemenea, NICTS oferă sprijin administrativ, în temeiul unui acord interservicii, instanțelor de pe întreg teritoriul Regatului Unit care își au sediul în Irlanda de Nord, inclusiv instanțelor fiscale (Tax Tribunals), instanțelor pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Tribunals), instanței pentru confidențialitatea informațiilor (Information Tribunal) și Camerei de apel pentru chestiuni administrative (Upper Tribunal Administrative Appeals Chamber).

Mai multe informații cu privire la activitatea desfășurată de instanțele care se încadrează în domeniul de activitate al Serviciului instanțe judecătorești din Irlanda de Nord, inclusiv datele de contact pentru fiecare, pot fi găsite pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciului instanțe judecătorești din Irlanda de Nord

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul instanțe judecătorești din Irlanda de Nord

Ultima actualizare: 10/07/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Instanțe judecătorești specializate - Scoţia

În această pagină sunt prezentate informații despre unele dintre instanțele specializate din Scoția.

Instanțe administrative

Legea din 2007 privind instanțele judecătorești și executarea hotărârilor pronunțate de acestea (Tribunals and Courts Enforcement Act 2007) a creat o structură unificată din care fac parte majoritatea tribunalelor cu un domeniu de competență rezervat guvernului Regatului Unit. Această structură este formată din Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și Tribunalul Superior (Upper Tribunal), fiecare având camere separate, care reunesc jurisdicții similare și sunt competente în materii diferite. Informații detaliate cu privire la acestea sunt publicate pe site-ul web al Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciului „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service).

Legea din Scoția din 2014 privind tribunalele [Tribunals (Scotland) Act 2014] a instituit un singur Tribunal de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și un singur Tribunal Superior (Upper Tribunal) pentru Scoția. Primele tribunale au fost transferate în cadrul noii structuri la 1 decembrie 2016.

În temeiul articolului 39 din Legea privind Scoția din 2016 (Scotland Act 2016), gestionarea și funcționarea mai multor tribunale cu un domeniu de competență rezervat au fost descentralizate, intrând în sfera de responsabilitate a Scoției.

Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) din Regatul Unit

Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) din Regatul Unit este o instanță cu competență generală. Principala sa atribuție este de a soluționa căile de atac introduse împotriva hotărârilor administrative în domeniile sale de competență. În unele materii are competență pe întreg teritoriul Regatului Unit, inclusiv în Scoția. În prezent, Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) are șapte camere:

  • Camera pentru drepturi sociale (Social Entitlement Chamber);
  • Camera pentru sănătate, educație și asistență socială (Health, Education and Social Care Chamber);
  • Camera pentru pensii de război și compensații acordate militarilor (War Pensions and Armed Forces Compensation);
  • Camera în materie fiscală (Tax Chamber);
  • Camera care soluționează căi de atac introduse împotriva deciziilor autorităților de reglementare (General Regulatory Chamber);
  • Camera pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Chamber);
  • Camera pentru litigii în materie de proprietate (Property Chamber).

Tribunalul Superior (Upper Tribunal) din Regatul Unit

Tribunalul Superior (Upper Tribunal) din Regatul Unit soluționează, în principal, dar nu exclusiv, căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal) din Regatul Unit. Este o instanță superioară care păstrează o evidență în scris a tuturor actelor și procedurilor sale (court of record) și are, de asemenea, competența de a soluționa cauze de control jurisdicțional în anumite circumstanțe.

Tribunalul Superior (Upper Tribunal) din Regatul Unit are următoarele camere:

  • Camera pentru căi de atac în materia contenciosului administrativ (Administrative Appeals Chamber);
  • Camera pentru bunuri imobile (Lands Chamber):
  • Camera competentă în materie fiscală (Tax and Chancery Chamber);
  • Camera pentru imigrație și azil (Immigration and Asylum Chamber).

Membrii completului tribunalelor au cunoștințe de specialitate în materia care face obiectul căilor de atac. Judecătorii sunt experți în ramura dreptului de competența tribunalului, iar membrii completului fără studii juridice fie au calificare profesională, fie au experiență practică în domeniul în cauză. Structura completelor care soluționează cauzele depinde de obiectul căii de atac.

Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii (Employment Tribunal) și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal)

Tribunalul pentru litigii în materie de dreptul muncii (Employment Tribunal) și Tribunalul pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal) nu fac parte din structura unificată a tribunalelor, dar beneficiază de sprijinul Serviciului de instanțe judecătorești al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service), care îndeplinește sarcinile administrative necesare pentru a permite soluționarea cauzelor înaintate celor două tribunale. Scoția are propriul său Tribunal pentru soluționarea căilor de atac în materie de dreptul muncii (Employment Appeal Tribunal).

Tribunalele din Scoția

În Scoția își desfășoară activitatea o serie de tribunale, majoritatea fiind conduse de propriul președinte și având propriile competențe în materie de executare. Tribunalele din Scoția au competență în materii diverse, de la soluționarea căilor de atac introduse împotriva amenzilor pentru parcare ilegală la măsuri obligatorii de tratament și internare pentru persoanele cu boli mintale grave.

Căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de tribunalele din Scoția sunt soluționate de instanțele civile din Scoția și pot fi examinate de Sheriff Court și de Court of Session.

Reforma tribunalelor din Scoția

Legea din Scoția din 2014 privind tribunalele [Tribunals (Scotland) Act 2014] a instituit o structură simplificată pe două niveluri. Judecătorul cu cel mai înalt rang din Scoția, Lord President, conduce noile structuri, la fel ca în cazul modelului din Regatul Unit, descris mai sus. Lord President a delegat o serie de funcții către Lady Smith, care a fost numită în funcția de președintă a Tribunalului din Scoția.  Tribunalul Superior (Upper Tribunal) va soluționa majoritatea căilor de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Tribunalul de Primă Instanță (First-tier Tribunal), această competență fiind astfel retrasă celorlalte instanțe. Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul „Instanțe judecătorești” din Scoția (Scottish Courts and Tribunals Service) se va ocupa de administrarea Tribunalului de Primă Instanță (First-tier Tribunal) și a Tribunalului Superior (Upper Tribunal). Tribunalele vor fi transferate în cadrul noii structuri a tribunalelor din Scoția în etape, primul transfer având loc în decembrie 2016.

Practica tribunalelor

În ansamblu, procedura tribunalelor din Regatul Unit și din Scoția tinde să fie mai puțin formală decât cea a altor instanțe. Din complete pot face parte specialiști în alte domenii decât cel juridic sau experți, cum ar fi medici și persoane fără pregătire juridică, însă președintele are aproape întotdeauna studii juridice.

În Scoția, cauzele de drept administrativ (control jurisdicțional) sunt soluționate de Court of Session. Informații suplimentare privind tribunalele din Scoția sunt publicate pe site-ul web al serviciului „Instanțe judecătorești” din Scoția.

Instanțe specializate

În Scoția, dacă o cauză (civilă sau penală) ridică probleme constituționale rezultate în urma descentralizării puterii în Regatul Unit (de exemplu, în materia drepturilor omului), atunci cauza poate fi soluționată de Curtea Supremă (Supreme Court) a Regatului Unit.

Sheriff Personal Injury Court (instanță specializată în cauze având ca obiect prejudicii personale)

Această instanță a fost înființată la 22 septembrie 2015 pentru a îndeplini rolul de centru național de expertiză în cauze având ca obiect prejudicii personale. Sheriff Personal Injury Court soluționează doar cauze în care valoarea despăgubirilor solicitate este mai mare de 5 000 GBP. De asemenea, părțile au posibilitatea de a solicita despăgubiri de orice valoare pentru prejudicii personale prin sesizarea Sheriff Court de la nivel local. Prejudiciile personale suferite la locul de muncă fac obiectul unor reglementări speciale: cererile de despăgubire de peste 1 000 GBP pot fi introduse direct la Sheriff Personal Injury Court; tot Sheriff Personal Injury Court soluționează și cererile mai mici de 1 000 GBP, dacă i-au fost trimise de Sheriff Court de la nivel local, care a considerat că respectivele cereri au un grad suficient de importanță sau de dificultate, Începând cu 22 septembrie 2015, Court of Session nu mai poate soluționa cauze în care despăgubirile solicitate pentru prejudicii personale sunt mai mici 100 000 GBP.

Alte instanțe:

Linkuri conexe

Linkul se deschide într-o fereastră nouăServiciul „Instanțe judecătorești” al Majestății Sale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service)

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCourt of the Lord Lyon

Linkul se deschide într-o fereastră nouăScottish Land Court

Ultima actualizare: 28/05/2020

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.