Instanţele specializate
Legea organică privind puterea judiciară prevede existenţa următoarelor instanţe specializate:
INSTANŢE COMERCIALE
Instanţele comerciale, înfiinţate la 1 septembrie 2004, sunt instanţe specializate. Acestea sunt incluse în ordinul jurisdicţional civil.
SFERA TERITORIALĂ
În general, în fiecare provincie trebuie să existe una sau mai multe instanţe comerciale. Acestea exercită competenţă asupra acestui teritoriu şi au sediul în capitală.
De asemenea, pot fi constituite şi în alte localităţi decât capitala de provincie, dacă acest lucru se impune, ţinând seama de populaţie, de existenţa nucleelor industriale sau comerciale şi de activitatea economică, dimensiunea jurisdicţiei lor fiind delimitată de la un caz la altul.
De asemenea, pot fi constituite instanţe comerciale a căror jurisdicţie să se extindă asupra a două sau mai multor provincii ale aceleiaşi comunităţi autonome.
COMPETENŢE
Instanţele comerciale vor judeca toate cauzele în materie de insolvenţă, în conformitate cu dispoziţiile legii care reglementează acest aspect.
Instanţele comerciale vor judeca, de asemenea, toate cauzele care ţin de competenţa ordinului jurisdicţional civil, privind, printre altele, cererile prin care se exercită dreptul la acţiune privind concurenţa neloială, proprietatea industrială, proprietatea intelectuală şi publicitatea, precum şi toate celelalte cauze care, în cadrul acestui ordin jurisdicţional, sunt generate în cadrul reglementării societăţilor comerciale şi cooperativelor.
Instanţele comerciale vor avea competenţă în ceea ce priveşte recunoaşterea şi executarea sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti şi de arbitraj străine, atunci când acestea se referă la materii ce se înscriu în competenţa lor, cu excepţia cazurilor în care, în conformitate cu cele convenite în tratatele şi normele internaţionale, acest lucru este de competenţa altei instanţe.
CĂI DE ATAC
Instanţele provinciale judecă toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunalele comerciale, cu excepţia hotărârilor pronunţate în privinţa incidentelor de plată care soluţionează chestiuni ce se înscriu în domeniul dreptului muncii, pentru care trebuie să existe una sau mai multe secţii specializate, în conformitate cu prevederile articolului 98 din Legea organică privind puterea judiciară.
Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.
INSTANŢE PENTRU MĂRCILE DE COMERŢ COMUNITARE
Juzgados de Marca Comunitaria [Instanţele pentru mărcile de comerţ comunitare] sunt instanţele comerciale din Alicante în măsura în care îşi exercită competenţa pentru a judeca, în primă instanţă şi în mod exclusiv, toate litigiile care intră sub incidenţa Regulamentului nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară, şi a Regulamentului nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare.
În exercitarea acestei competenţe, aceste instanţe îşi vor extinde jurisdicţia asupra întregului teritoriu naţional.
Acestea fac parte din ordinul jurisdicţional civil.
De asemenea, secţia sau secţiile specializate ale Instanţei Provinciale din Alicante vor judeca, în instanţă secundă şi în mod exclusiv, toate căile de atac la care se referă articolul 101 din Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului Uniunii Europene din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară şi Regulamentul 6/2002 al Consiliului Uniunii Europene din 12 decembrie 2001 privind desenele şi modelele industriale comunitare. În exercitarea acestei competenţe, aceste instanţe îşi vor extinde jurisdicţia asupra întregului teritoriu naţional şi, doar în acest scop, vor fi numite instanţe pentru mărcile de comerţ comunitare.
INSTANŢELE DE SUPRAVEGHERE A EXECUTĂRII PEDEPSELOR:
Juzgados de Vigilancia Penitenciaria [Instanţele de supraveghere a executării pedepselor] vor avea funcţiile jurisdicţionale prevăzute de Legea generală privind executarea pedepselor în ceea ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi a măsurilor de siguranţă, controlul jurisdicţional al puterii disciplinare a autorităţilor penitenciare, respectarea drepturilor şi beneficiilor deţinuţilor din unităţile penitenciare şi alte aspecte prevăzute de lege. Aceste instanţe fac parte din ordinul jurisdicţional penal.
SFERA TERITORIALĂ
În fiecare provincie şi în cadrul ordinului jurisdicţional penal, vor exista una sau mai multe instanţe cu atribuţii speciale în ceea ce priveşte executarea pedepselor.
În oraşul Madrid, cu jurisdicţie pe întreg teritoriul Spaniei, pot exista una sau mai multe Juzgados Central de Vigilancia Penitenciaria [Instanţe centrale de supraveghere a executării pedepselor].
COMPETENŢE
Instanţele de supraveghere a executării pedepselor vor avea funcţiile jurisdicţionale prevăzute de Legea generală privind executarea pedepselor în ceea ce priveşte executarea pedepselor privative de libertate şi a măsurilor de siguranţă, controlul jurisdicţional al puterii disciplinare a autorităţilor penitenciare, respectarea drepturilor şi beneficiilor deţinuţilor din unităţile penitenciare şi alte aspecte prevăzute de lege.
CĂI DE ATAC
Instanţele Provinciale judecă toate căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de către instanţele de supraveghere a executării pedepselor din provincia respectivă.
Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.
INSTANŢELE PENTRU MINORI
SFERA TERITORIALĂ
În fiecare provincie, există una sau mai multe instanţe pentru minori cu jurisdicţie în întreaga provincie şi cu sediul în capitală.
În oraşul Madrid, cu jurisdicţie pe întreg teritoriul Spaniei, există o Juzgado Central de Menores [Instanţă centrală pentru minori] care judecă toate cazurile care îi sunt atribuite prin lege în ceea ce priveşte răspunderea penală a minorilor.
COMPETENŢE
Instanţele pentru minori deţin competenţa necesară pentru judecarea infracţiunilor şi contravenţiilor săvârşite de persoane cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani.
Judecătorii pentru minori trebuie să îndeplinească funcţiile prevăzute de lege în privinţa minorilor cu conduite clasificate de lege drept infracţiuni sau contravenţii sau alte funcţii legate de minori, definite prin lege.
CĂI DE ATAC
Instanţele provinciale judecă toate căile de atac prevăzute de lege, formulate împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele pentru minori din provincia respectivă.
Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.
INSTANŢELE PENTRU CAZURILE DE VIOLENŢĂ ÎMPOTRIVA FEMEILOR
SFERA TERITORIALĂ
În fiecare district există una sau mai multe Juzgados de Violencia sobre la Mujer [instanţe pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor], cu sediul în capitala districtului respectiv şi cu jurisdicţie la nivelul întregului teritoriu. Acestea preiau numele municipiului în care îşi au sediul.
În districtele judiciare în care există o singură judecătorie de primă instanţă şi de instrucţie, aceasta va prelua cauzele ce ţin de competenţa instanţelor pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor.
Aceste instanţe fac parte din ordinul jurisdicţional penal.
COMPETENŢE
În cadrul ordinului penal şi conform procedurilor şi căilor de atac prevăzute de Codul de procedură penală, instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor judecă, printre altele, următoarele tipuri de cauze:
- Judecarea cererilor de atragere a răspunderii penale în actele ilegale prevăzute de Codul penal, precum: homicid, avort, vătămare, vătămare a fătului, privare de libertate, violarea integrităţii morale şi a libertăţii sexuale sau orice alt tip de delict săvârşit cu violenţă sau prin intimidare, dacă a fost comis împotriva soţiei sau fostei soţii, sau altei femei cu care autorul are sau a avut o legătură emoţională similară, chiar dacă nu au locuit împreună, precum şi delictele săvârşite împotriva descendenţilor, proprii sau ai soţiei sau concubinei, sau asupra minorilor sau persoanelor cu handicap care locuiesc împreună cu autorul sau care se află sub autoritatea parentală, tutela, curatela, găzduirea sau protecţia soţiei sau concubinei, atunci când s-a produs un act de violenţă cu caracter sexist.
- Investigarea cererilor de atragere a răspunderii penale pentru orice act de încălcare a drepturilor şi îndatoririlor familiale, atunci când victima este una dintre persoanele prevăzute astfel la alineatul anterior.
- Adoptarea ordinelor de protecţie corespunzătoare în favoarea victimelor, fără a aduce atingere competenţelor atribuite Judecătorului de gardă.
Instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor pot judeca şi cauze civile, în conformitate cu procedurile şi căile de atac prevăzute de Codul de procedură civilă, printre altele, în aspecte legate de:
- Descendenţă, maternitate şi paternitate.
- Desfacerea căsătoriei, separare şi divorţ.
- Relaţiile paterno-filiale.
- Necesitatea consimţământului pentru adopţie.
Instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor vor avea competenţă exclusivă în ceea ce priveşte cauzele civile atunci când sunt îndeplinite simultan următoarele cerinţe:
- Când este vorba despre un proces civil care are ca obiect una din materiile indicate la alineatul precedent.
- Când una dintre părţile la procesul civil este victimă a actelor de violenţă cu caracter sexist.
- Când împotriva uneia dintre părţile la procesul civil i se aduce acuzaţia de a fi autorul, autorul moral sau complice la săvârşirea actelor de violenţă cu caracter sexist.
- Când a fost deschisă urmărirea penală în faţa Judecătorului pentru cazurile de violenţă împotriva femeilor pentru o infracţiune sau contravenţie care este rezultatul unui act de violenţă asupra femeii sau a fost adoptat un ordin de protecţie în favoarea unei victime a unui act de violenţă cu caracter sexist.
Atunci când judecătorul apreciază că actele aduse la cunoştinţa sa, în mod public, nu reprezintă un caz de violenţă cu caracter sexist, acesta poate respinge cererea, transferând-o către instanţa competentă.
În toate aceste cazuri medierea este interzisă.
CĂI DE ATAC
Instanţele Provinciale vor admite căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunţate de instanţele pentru cazurile de violenţă împotriva femeii din provincia respectivă.
Pot fi intentate şi alte căi de atac prevăzute de Legea organică privind puterea judiciară în cazurile definite de această lege.
ORGANISME SPECIALIZATE CU ACORDUL CONSILIULUI GENERAL AL PUTERII JUDICIARE
În Spania, crearea instanţelor specializate, care nu aduce atingere principiului unităţii jurisdicţionale prin faptul că acestea se integrează în cele cinci ordine jurisdicţionale, depinde nu doar de Legea organică privind puterea judiciară, cum este cazul instanţelor comerciale, instanţelor pentru minori sau instanţelor pentru cazuri de violenţă împotriva femeilor, ci pot fi şi rezultatul specializării realizate în conformitate cu articolul 98 din legea menţionată mai sus, de către Consiliul General al Puterii Judiciare, după cum este cazul instanţelor următoare: Juzgados de Familia [instanţe de familie], Juzgados de Ejecución Hipotecaria [instanţe de executare ipotecară] sau Juzgados de Ejecutorias [instanţe pentru proceduri de executare].
Alte instanţe specializate
Articolul 117 din Constituţia Spaniei din 1978 prevede că principiul unităţii jurisdicţionale stă la baza organizării şi funcţionării instanţelor.
Acest principiu se materializează prin existenţa unei jurisdicţii unice, formată dintr-un corp unic de judecători şi magistraţi care constituie jurisdicţia de drept comun.
Cu toate acestea, însăşi Constituţia prevede existenţa unei serii de instanţe speciale. Este vorba despre instanţe care beneficiază de independenţă şi imparţialitate totale şi se supun pe deplin legii.
Aceste instanţe sunt:
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Curtea constituţională spaniolă este configurată ca organism aflat în afara puterii judiciare de drept comun, însă cu caracter jurisdicţional, în temeiul articolului 159 din Constituţia Spaniolă din 1978.
Este interpretul suprem al Constituţiei, independent, unic în ordinul său şi îşi extinde jurisdicţia asupra întregului teritoriu naţional.
COMPONENŢĂ
Curtea Constituţională este formată din doisprezece magistraţi numiţi de către Rege, patru la propunerea Congresului, cu majoritatea a trei cincimi dintre membrii săi, patru, la propunerea Senatului, cu aceeaşi majoritate, doi la propunerea guvernului şi doi la propunerea Consiliului General al Puterii Judiciare. Din rândul acestor membri sunt desemnaţi ulterior un preşedinte şi un vicepreşedinte.
COMPETENŢE
Curtea constituţională are competenţa de a judeca, în cazurile şi în formele prevăzute de lege:
- Recursurile în privinţa neconstituţionalităţii legilor, dispoziţiilor normative sau actelor cu caracter de lege.
- Recursurile în privinţa încălcării drepturilor şi libertăţilor publice menţionate la articolul 53 alineatul 2 din Constituţie.
- Conflictele constituţionale în materie de competenţă între Stat şi Comunităţile Autonome sau între acestea din urmă.
- Conflicte între organismele constituţionale ale statului.
- Declaraţii privind constituţionalitatea Tratatelor internaţionale.
Pentru informaţii suplimentare, a se consulta: Curtea Constituţională.
CURTEA DE CONTURI
El Tribunal de Cuentas [Curtea de Conturi] este organismul fiscal suprem responsabil de controlul conturilor şi gestiunea economică a statului şi a sectorului public.
Fără a aduce atingere propriei sale jurisdicţii, se află la acelaşi nivel cu puterea legislativă şi se subordonează direct Cortes Generales.
COMPONENŢĂ
Curtea de Conturi are doisprezece membri, auditori de conturi, şase dintre aceştia fiind desemnaţi de către Congresul Deputaţilor, şase de către Senat. Membrii săi beneficiază de aceeaşi independenţă şi inamovibilitate şi sunt supuşi aceloraşi incompatibilităţi ca şi judecătorii.
FUNCŢII
Curtea de Conturi are două funcţii:
- Funcţia de control fiscal, caracterizată ca fiind externă, permanentă şi consultativă, constă în verificarea activităţii economico-financiare a sectorului public pentru a stabili dacă respectă principiile legalităţii, eficienţei şi economiei.
- Funcţia jurisdicţională constă în judecarea răspunderii contabile a celor care se ocupă de gestionarea bunurilor, capitalurilor sau efectelor publice şi are ca obiect despăgubirea fondurilor publice prejudiciate prin delapidare, prin justificare incorectă, incompletă sau nulă sau prin orice alte cauze sau acţiuni.
Pentru informaţii suplimentare, a se consulta: Curtea de Conturi.
INSTANŢELE DE DREPT CONSUETUDINAR
Articolul 125 din Constituţie recunoaşte instanţele consuetudinare drept una dintre formele de participare populară la Administraţia Justiţiei.
Articolul 19 din Legea organică privind puterea judiciară recunoaşte ca instanţe de drept consuetudinar: Tribunal de las Aguas de la Vega Valencia [Tribunalul apelor din câmpiaValenciei] şi Consejo de Hombres Buenos de Murcia [Consiliul Oamenilor Buni din Murcia].
TRIBUNALUL APELOR DIN CÂMPIA VALENCIEI
Îşi exercită competenţa pe teritoriul Valenciei.
Este format din opt reprezentanţi ai agricultorilor, aleşi în mod democratic de irigatorii din zona fertilă numită Huerta Valenciana, iar competenţelor lor sunt: distribuţia echitabilă a apelor între diverşii proprietari de terenuri agricole, soluţionarea chestiunilor de fapt survenite între irigatori şi impunerea de sancţiuni pentru infracţiunile prevăzute de aşa-numitele Ordenanzas de Riego [Ordonanţe privind irigaţiile].
CONSILIUL OAMENILOR BUNI DIN MURCIA
Consiliul Oamenilor Buni (Consejo de Hombres Buenos) este instituţionalizat şi reglementat încă din 1849 drept instanţă supremă de justiţie din zona agricolă Murcia. Consiliul este format dintr-un preşedinte, un secretar şi cinci membri.
Consiliul Oamenilor Buni din Murcia îşi desfăşoară şedinţele în mod public, în fiecare zi de joi, în sala de şedinţe a primăriei. Soluţionează toate cazurile în aceeaşi şedinţă sau cel mai târziu, în şedinţa următoare. Hotărârile sunt eliberate fără întârziere şi cu majoritate de voturi, iar în caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este decisiv. Sancţiunile rezultate în urma deliberării Consiliului Oamenilor Buni din Murcia sunt exclusiv de natură pecuniară. Hotărârile pronunţate de această instanţă au caracter definitiv, ferm şi executoriu.
Pentru informaţii suplimentare, a se consulta: Consiliul Oamenilor Buni.
Linkuri relevante
CONSILIUL GENERAL AL PUTERII JUDICIARE DIN SPANIA
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ DIN SPANIA
CURTEA DE CONTURI DIN SPANIA
INSTANŢELE DE DREPT CONSUETUDINAR DIN SPANIA
