Instanțele de dreptul muncii și instanțele de contencios social (Delovna sodišča in socialno sodiščeprve stopnje)
În temeiul dispozițiilor legale, instanțele de dreptul muncii au competența de a hotărî în conflicte de muncă individuale și colective, iar instanțele de contencios social au competență în litigii sociale.
Instanțele de dreptul muncii și instanțele de contencios social se pronunță în primul grad de jurisdicție. Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social (Višje delovno in socialno sodišče) soluționează căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor de prim grad de jurisdicție, în timp căile de atac și revizuirile introduse împotriva hotărârilor Înaltei Curți de dreptul muncii și de contencios social sunt soluționate de Curtea Supremă a Republicii Slovenia.
O instanță de dreptul muncii are competența de se pronunța în următoarele conflicte individuale de muncă:
- privind începerea, existența, durata și încetarea raporturilor de angajare;
- privind drepturile, obligațiile și responsabilitățile care rezultă din raportul de muncă dintre angajați și angajatori sau succesorii legali ai acestora;
- privind drepturile și obligațiile care rezultă în legătură cu raportul de muncă dintre angajați și clienții pentru care aceștia lucrează în temeiul unui contract;
- între angajați și candidați, în legătură cu procedurile de recrutare;
- privind drepturile și obligațiile care decurg din proprietatea industrială, convenite între angajat și angajator pe baza raporturilor de muncă;
- privind munca efectuată de copii sub vârsta de 15 ani, ucenici, elevi și studenți;
- privind bursele pentru personal, convenite între angajatori și elevi sau studenți;
- privind natura voluntară a perioadei de probă;
- privind aspectele prevăzute de lege.
O instanță de dreptul muncii are, de asemenea, competența de a hotărî dacă o societate de asigurări este copârât într-un litigiu privind daunele care este de jurisdicția unei instanțe de dreptul muncii.
În cazul în care reclamantul este un angajat, competența aparține nu numai instanței cu jurisdicție teritorială generală pentru reclamant, ci și instanței de pe teritoriul în care s-a desfășurat sau ar fi trebuit să se desfășoare activitatea, precum și instanței de pe teritoriul în care au fost încheiate acordurile de angajare.
O instanță de dreptul muncii are competența de a se pronunța în următoarele conflicte colective de muncă:
- privind validitatea unui contract colectiv și aplicarea acestuia între părțile care au încheiat contractul colectiv sau între părțile contractuale și o parte terță;
- privind competența de a purta negocieri colective;
- privind conformitatea cu legea a contractelor colective, conformitatea reciprocă a contractelor colective și conformitatea cu legea și cu contractele colective a actelor juridice generale elaborate de angajator;
- privind legalitatea grevelor și a altor acțiuni colective;
- privind participarea angajaților la activitatea de gestionare;
- privind competențele sindicatelor în ceea ce privește relațiile de angajare;
- privind hotărârile legate de reprezentativitatea sindicatelor;
- privind alte aspecte prevăzute de lege.
În soluționarea conflictelor colective de muncă în care un angajator este parte, instanța cu jurisdicție teritorială generală pentru angajator are competență teritorială.
Instanța de contencios social are competența de a hotărî în următoarele litigii sociale:
1. în materie de pensie și asigurare în caz de invaliditate:
- privind dreptul la pensie și la asigurare în caz de invaliditate și drepturile care decurg din acestea;
- privind dreptul la asigurarea de pensie suplimentară și drepturile care decurg din aceasta;
- privind plata contribuțiilor pentru pensia obligatorie și asigurarea în caz de invaliditate, precum și la asigurarea de pensie suplimentară obligatorie;
- privind specificarea sau eliminarea posturilor pentru care includerea în schema de asigurare de pensie suplimentară este obligatorie;
- privind includerea în mod voluntar în schema de asigurare de pensie obligatorie și în caz de invaliditate și plata contribuțiilor pentru această asigurare;
- privind recunoașterea și răscumpărarea perioadei de asigurare;
- privind drepturile la o pensie de stat;
- în legătură cu documentele de asigurări sociale;
2. în materie de asigurări de sănătate:
- privind dreptul la asigurarea obligatorie de sănătate și drepturile care decurg din aceasta și privind plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;
3. în materie de șomaj și asigurare de șomaj:
- privind dreptul la asigurarea obligatorie de șomaj și drepturile care decurg din aceasta și plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;
- privind includerea în mod voluntar în schema de asigurare obligatorie de șomaj și plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;
- privind bursele la acordarea cărora inventarul activelor este esențial, precum și privind bursele de merit;
- privind împrumuturile pentru studii pe baza garanțiilor și a ratelor subvenționate ale dobânzilor la acordarea cărora inventarul activelor este esențial;
4. în materie de protecție părintească și prestații familiale:
- privind dreptul la asigurarea de protecție părintească și drepturile care decurg din aceasta și privind plata contribuțiilor la acest tip de asigurare;
- privind dreptul la prestații familiale;
5. în materie de prestații sociale:
- privind prestațiile de asigurări sociale;
- privind dreptul la prestații sociale din mai multe categorii, dacă scopul acestora este soluționarea situației solicitantului în ceea ce privește asigurările sociale și dacă un inventar al activelor este esențial pentru recunoașterea dreptului la o astfel de prestație.
De asemenea, instanțele de contencios social au competența de a hotărî în următoarele litigii:
- privind restituirea fondurilor obținute în mod necorespunzător;
- privind compensațiile pentru daunele cauzate de un organism oficial de stat sau de un deținător de autoritate publică unei persoane asigurate sau unui solicitant de asigurări sociale sau privind daunele pe care o persoană asigurată le-a cauzat unei instituții cu privire la raporturi de asigurare sau aferente exercitării drepturilor conferite de asigurările sociale.
Instanțele sociale au, de asemenea, competență în litigiile sociale prevăzute de lege.
Curțile de primă instanță din Republica Slovenia sunt următoarele:
- instanța de dreptul muncii Celje, cu sediul în Celje, cu jurisdicție pe teritoriul circumscripției judiciare Celje;
- instanța de dreptul muncii Koper, cu sediul în Koper, cu jurisdicție pe teritoriul circumscripțiilor judiciare Koper și Nova Gorica;
- instanța de dreptul muncii și instanța de contencios social Ljubljana, cu sediul în Ljubljana, cu competență în soluționarea litigiilor de muncă de pe teritoriul circumscripțiilor judiciare Kranj, Krško, Ljubljana și Novo mesto și în soluționarea litigiilor sociale de pe teritoriul Republicii Slovenia;
- instanța de dreptul muncii Maribor, cu sediul în Maribor, cu jurisdicție pe teritoriul districtelor judiciare Maribor, Murska Sobota, Ptuj și Slovenj Gradec.
Instanțele de primă jurisdicție soluționează litigiile de muncă la sediul instanței respective, cu excepția cazului în care se specifică soluționarea acestora în departamente externe.
În litigiile sociale și de muncă, o instanța de primă jurisdicție se pronunță într-un complet format dintr-un judecător, în calitate de președinte al completului de judecată, și doi judecători consultanți în calitate de membri, dintre care unul trebuie să fie ales de pe o listă de candidați care sunt angajați sau persoane asigurate, iar celălalt de pe o listă de candidați care sunt angajatori sau instituții.
Un singur judecător hotărăște în litigiile individuale sociale și de muncă cu privire la revendicări juridice materiale, dacă valoarea obiectului în litigiu nu depășește suma admisă pentru revizuire specificată în legea care reglementează procedura civilă. Indiferent de valoarea obiectului în litigiu, judecătorul trebuie să hotărască asupra unor aspecte importante, de exemplu, litigii individuale de muncă privind suspendarea unui contract de muncă, perioada de probă, orele suplimentare, pauzele, repausul, concediul și alte absențe de la locul de muncă, obligația de a lucra în temeiul unor circumstanțe excepționale, sancțiunile disciplinare, suspendarea temporară a prestării muncii din cauza inițierii unei proceduri disciplinare și repartiția temporară; litigiile sociale privind dreptul la o alocație pentru îngrijire, dreptul la o alocație de invaliditate în baza unei deficiențe fizice și dreptul la balneoterapie).
Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social (Višje delovno in socialno sodišče)
Instanțele de dreptul muncii au competența de a soluționa litigiile individuale și colective de muncă, iar instanțele de contencios social soluționează litigiile sociale în conformitate cu dispozițiile prevăzute de lege.
Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social se pronunță cu privire la căile de atac împotriva hotărârilor instanțelor de dreptul muncii și de contencios social de prim grad de jurisdicție. Curtea Supremă a Republicii Slovenia se pronunță cu privire la căile de atac și revizuirile introduse împotriva hotărârilor Înaltei Curți de dreptul muncii și de contencios social.
Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social are sediul în Ljubljana.
Înalta Curte de dreptul muncii și de contencios social se pronunță într-un complet de trei judecători.
Curtea Administrativă a Republicii Slovenia (Upravno sodišče Republike Slovenije)
Curtea Administrativă a Republicii Slovenia are competența de a se pronunța într-un litigiu administrativ în conformitate cu metodele și procedurile prevăzute de Legea privind litigiile administrative.
Într-un litigiu administrativ, protecția juridică a drepturilor și a intereselor legale ale persoanelor fizice și ale organizațiilor este asigurată cu respectarea deciziilor și a acțiunilor organismelor de stat, ale organismelor comunității locale și ale deținătorilor de autorizații publice în conformitate cu legea.
Într-un litigiu administrativ, Curtea trebuie:
- să hotărască asupra legalității actelor administrative finale care aduc atingere poziției juridice a reclamantului;
- să se pronunțe asupra legalității actelor și a acțiunilor individuale care aduc atingere drepturilor omului și libertăților fundamentale, cu excepția cazului în care a fost garantată o formă diferită a procesului corespunzător;
- să hotărască asupra legalității actelor adoptate de organismele de stat, organismele comunității locale și deținătorii de autorizații publice emise sub forma unei reglementări, atunci când acestea se referă la relații individuale.
Într-un litigiu administrativ, Curtea Administrativă a Republicii Slovenia hotărăște în primă instanță. Cu toate acestea, Curtea Supremă a Republicii Slovenia trebuie să se pronunțe asupra atacării sau a revizuirii unei hotărâri în primă instanță într-un litigiu administrativ.
Sediul central al Curții Administrative a Republicii Slovenia se află în Ljubljana.
Curtea Administrativă trebuie să se pronunțe la sediul central și la următoarele sedii locale:
- Departamentul Celje pentru zonele aflate sub jurisdicția Înaltei Curți din Celje;
- Departamentul Nova Gorica pentru zonele aflate sub jurisdicția Înaltei Curți Koper din Koper;
- Departamentul Maribor pentru zona aflată sub jurisdicția Înaltei Curți din Maribor.
Sediul local în care va avea loc procesul trebuie ales ținând cont de domiciliul sau sediul reclamantului.
În cazul în care reclamantul nu are domiciliul sau sediul în Republica Slovenia, Curtea Administrativă trebuie să se pronunțe la sediul local din zona în care a fost emis actul administrativ contestat în instanță.
Curtea Administrativă se pronunță într-un complet de trei judecători, cu excepția cazurilor prevăzute de lege în care hotărârea este luată de un singur judecător.
Curtea Supremă se pronunță asupra căilor de atac și a revizuirilor în complet de trei judecători; în litigiile care se referă la competență, completul este format din trei sau cinci judecători.
Baze de date juridice
Puteți găsi mai multe informații cu privire la instanțele din Slovenia pesite-ul internet oficial al Curții Supreme a Republicii Slovenia.
Linkuri conexe
Organisme judiciare
