Instanțe judecătorești specializate

Austria

Această secțiune oferă informații privind organizarea instanțelor specializate în materie de drept civil și penal în Austria.

Conținut furnizat de
Austria

Instanțe specializate

În principiu, toate instanțele judecă orice tip de cauze.

Însă în orașele cele mai mari din Austria, unele instanțe sunt specializate:

  • în Viena există cinci astfel de instanțe care se ocupă de cauze civile, cauze penale, cauze comerciale (două instanțe), cauze de dreptul muncii și cauze privind protecția socială;
  • în Graz există două instanțe, una se ocupă de cauzele penale, iar cealaltă de celelalte tipuri de cauze.

Cauzele de dreptul muncii constau în principal în litigiile civile privind relațiile de muncă ce sunt definite la articolul 50 din Legea privind instanțele specializate în domeniul dreptului muncii și al bunăstării sociale (Arbeits- und Sozialgerichtsgesetz — ASGG); acestea sunt reglementate de norme de procedură proprii similare celor din cauzele civile, dar cu o serie de norme speciale suplimentare.

În cauzele de dreptul muncii se introduc acțiuni în primă instanță la instanțele regionale (Landesgerichte), ale căror hotărâri pot fi atacate la instanțele regionale superioare – al doilea grad de jurisdicție (Oberlandsgerichte) și, în ultimă instanță, la Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof). Hotărârile sunt luate de un complet (Senat) al instanței corespunzătoare alcătuit din unul sau mai mulți judecători de profesie (Berufsrichter) și doi asesori (Laienrichter), unul reprezentând organizațiile angajatorilor, iar celălalt organizațiile lucrătorilor.

Căile de atac în cauzele de dreptul muncii sunt similare cu căile de atac în cauzele civile, însă cu mai puține restricții. De exemplu, un recurs (revizuire) poate fi introdus la Curtea Supremă fără a ține seama de valoarea litigiului, cu condiția cu condiția să fie vorba de tranșarea unei chestiuni de drept de o importanță deosebită.

Cauzele comerciale constau în principal din cauzele civile la care un comerciant este parte, care sunt definite la articolul 51 din Codul de competență judiciară (Jurisdiktionsnorm); cu câteva excepții, acestea fac obiectul procedurii obișnuite de drept civil. Un asesor care reprezintă comercianții face parte din completul de judecată, alături de judecători de profesie, atunci când cauza este soluționată de o secție a uneia dintre instanțele competente de primul sau al doilea grad de jurisdicție, dar nu la Curtea Supremă.

În procedurile jurisdicționale necontencioase (Verfahren außer Streitsachen) instanțele trebuie să țină seama de aspectele de drept privat care le sunt alocate având în vedere caracterul lor special (anumite tranzacții, chestiuni legate de custodia legală, precum și alte cauze în care nu există, de obicei, două părți cu interese contradictorii).

Ca regulă generală, astfel de cauze ar trebui să fie introduse în primul rând la instanțele teritoriale (Bezirksgerichte), ale căror hotărâri pot fi atacate la instanțele regionale și, în ultimă instanță, la Curtea Supremă. În primă instanță cauzele sunt soluționate de către un singur judecător sau de către magistrați cunoscuți ca Rechtspfleger, aceștia fiind funcționari cu o calificare specială; în a doua și a treia instanță ele sunt soluționate de complete alcătuite din trei sau cinci judecători de profesie.

Căile de atac în cadrul procedurilor jurisdicționale necontencioase sunt, de asemenea, similare cu cele din cauzele civile. Având în vedere natura specială a procedurilor, există totuși mai puține restricții. Există, de asemenea, posibilitatea de a aduce elemente noi în cadrul procedurii de atac, în plus față de argumentele și elementele prezentate de solicitant în primă instanță.

Datorită numeroaselor tipuri diferite de cauze soluționate în cadrul procedurii jurisdicționale necontencioase, există o mare varietate de norme speciale care reglementează anumite domenii.

Instanțele administrative

Începând cu 1 ianuarie 2014, organele administrative adoptă decizii care nu mai pot fi atacate în cadrul structurii administrative. Acestea pot fi contestate printr-o acțiune (Beschwerde) înaintea instanței administrative regionale sau federale. Instanța administrativă soluționează cauza respectivă în mod independent, fără a se raporta la autoritatea care a luat decizia atacată. Hotărârile judecătorești ale instanțelor administrative pot fi atacate, în anumite circumstanțe, pe motive de drept la Înalta Curte Administrativă (Verwaltungsgerichtshof).

Alte instanțe specializate

Statut special

Curtea Constituțională și Înalta Curte Administrativă au un statut special în sistemul judiciar al Austriei fiind cunoscute ca „instanțe de drept public” (Gerichtshöfe des öffentlichen Rechts). Acestea sunt instanțe independente, dar nici acestea, nici instanțele administrative care au fost înființate la 1 ianuarie 2014, nu sunt subordonate Ministerului Justiției, ci au autonomie organizatorică. Ambele curți menționate sunt situate în Viena și au competență teritorială asupra întregii țări.

Competența lor materială este distinctă de cea a instanțelor de drept comun. Acestea nu adoptă hotărâri în materie civilă și penală - nici chiar în căile de atac - dar au atribuții speciale în materie de drept public. Începând cu 1 ianuarie 2015 însă, părțile într-o cauză soluționată de o instanță de drept comun pot, în anumite condiții, să introducă o acțiune înaintea unei instanțe administrative în vederea anulării unei legi sau a unui regulament.

Curtea Constituțională

Principala misiune a Curții Constituționale (Verfassungsgerichtshof) este de a verifica conformitatea cu Constituția și cu drepturile fundamentale. Aceasta are drept sarcină specifică să examineze constituționalitatea:

  • legilor federale și a celor ale landurilor;
  • reglementărilor (Verordnungen) emise de organismele administrative;
  • deciziilor finale (Bescheide) luate de organismele administrative.

În cazul în care este necesar, instanța poate anula astfel de măsuri.

Spre deosebire de judecătorii altor instanțe, judecătorii Curții constituționale nu sunt judecătorii de profesie (Berufsrichter), ci judecători honoris causa (Honoratiorenrichter). Aceștia sunt personalități marcante care au o carieră juridică prestigioasă într-un altă funcție. Majoritatea își exercită mandatul cu fracțiune de normă și pot continua să își practice profesia anterioară (de exemplu, ca judecători sau profesori universitari, cu excepția funcționarilor publici care trebuie să fie degrevați de îndatoririle lor oficiale). Curtea Constituțională convoacă numai sesiuni care, de obicei, se desfășoară de patru ori pe an.

Înalta Curte Administrativă

Înalta Curte Administrativă (Verwaltungsgerichtshof) are drept sarcină examinarea legalității tuturor actelor administrației publice, cu excepția regulamentelor (Verordnungen), care pot fi examinate și, dacă este necesar, anulate numai de Curtea Constituțională. Înalta Curte Administrativă soluționează în principal căile de atac introduse pe motive de drept împotriva hotărârilor instanțelor administrative.

Baze de date juridice

Pagina principală de internet a Ministerului Justiției din Austria oferă informații generale cu privire la sistemul judiciar din Austria.

Este accesul la baza de date juridice gratuit?

Da.

Link-uri similare

Competența instanțelor – Austria

Ultima actualizare: 25/04/2017

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site