NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini spaniolă a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Swipe to change

Instanțe judecătorești naționale

Spania

Articolul 117 din Constituția spaniolă din 1978 prevede că principiul unității sistemului jurisdicțional stă la baza organizării și funcționării instanțelor Acest principiu se materializează în existența unui sistem jurisdicțional unic, cu un corp unic de judecători și de magistrați, care constituie sistemul jurisdicțional de drept comun. Există numeroase instanțe, care își distribuie activitatea în funcție de criteriile de stabilire a competenței – materie, valoare, persoană, funcție sau teritoriu – întrucât unitatea puterii judecătorești nu împiedică existența mai multor instanțe cu domenii de competență diferite.

Conținut furnizat de
Spania
Pentru această versiune lingvistică nu există o traducere oficială.
Puteți accesa aici versiunea realizată cu ajutorul instrumentului de traducere automată. Vă reamintim că traducerea automată servește numai la înțelegerea contextului. Proprietarul acestei pagini nu își asumă nicio răspundere cu privire la calitatea traducerii.

Instanțele de drept comun – introducere

Constituția spaniolă din 1978 stipulează că Spania este constituită ca un stat de drept social și democratic care apără libertatea, justiția, egalitatea și pluralismul politic ca valori primordiale ale sistemului său juridic.

Titlul VI din Constituție este dedicat sistemului judiciar și prevede, la articolul 117, că principiul unității sistemului jurisdicțional (unidad jurisdiccional) stă la baza organizării și funcționării instanțelor.

Toate aceste principii stau la baza organizării instanțelor din Spania și se materializează în existența unui sistem jurisdicțional unic, cu un corp unic de judecători și de magistrați, care constituie sistemul jurisdicțional de drept comun.

Există numeroase instanțe, care își distribuie activitatea în funcție de criteriile de stabilire a competenței – materie, valoare, persoană, funcție sau teritoriu – întrucât unitatea sistemului jurisdicțional nu împiedică existența mai multor instanțe cu domenii de competență diferite.

Instanțele de drept comun sunt reglementate de Legea organică privind sistemul judiciar, prevăzută la articolul 122 din Constituția din 1978.

Trebuie să se facă distincție între trei aspecte fundamentale:

  • aspectul teritorial;
  • caracterul unipersonal sau colectiv al instanțelor;
  • competența.

Aspectul teritorial

În conformitate cu expunerea de motive din Legea organică nr. 6/1985 din 1 iulie 1985 privind sistemul judiciar, statul este organizat din punct de vedere teritorial, în scop judiciar, în municipii, districte (partidos), provincii și Comunități Autonome, asupra cărora își exercită autoritatea jurisdicțională următoarele tipuri de instanțe: judecătoriile de pace (Juzgados de Paz), instanțele de prim grad de jurisdicție și de instrucție (Juzgados de Primera Instancia e Instrucción), instanțele de contencios administrativ (Juzgados de lo Contencioso-Administrativo), instanțele de dreptul muncii (Juzgado de lo Social), instanțele de supraveghere a executării pedepselor (Juzgados de Vigilancia Penitenciaria) și instanțele pentru minori (Juzgados de Menores), instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) și Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales Superiores de Justicia).

Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional), Curtea Supremă (Tribunal Supremo), instanțele centrale de instrucție (Juzgados Centrales de Instrucción) și instanțele centrale de contencios administrativ (Juzgados Centrales de lo Contencioso-administrativo) au competență la nivel național.

Caracterul unipersonal sau colectiv al instanțelor

Toate instanțele sunt unipersonale, cu excepția Curții Supreme, a Curții Penale și Administrative Naționale, a Curților Superioare ale Comunităților Autonome și a instanțelor provinciale.

Curtea Supremă este compusă dintr-un președinte, președinții de secție (presidentes de sala) și judecătorii (magistrados) stabiliți prin lege pentru fiecare secție. Există cinci secții: secția civilă, secția penală, secția de contencios administrativ, secția de dreptul muncii și secția militară.

Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional) este formată dintr-un președinte, președinții de secție și judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție (de apel, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii).

Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales superiores de Justicia) sunt formate din patru secții (civilă, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii). Acestea sunt compuse dintr-un președinte, care este, de asemenea, președintele secțiilor civilă și penală, din președinții de secții și din judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție.

Instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) sunt alcătuite dintr-un președinte și doi sau mai mulți judecători. Acestea soluționează cauze civile și penale. Este posibil să existe secții cu aceeași componență.

Oficiul Judiciar (Oficina Judicial)

Legea organică privind sistemul judiciar descrie Oficiul Judiciar ca un organism administrativ care sprijină activitatea judiciară a judecătorilor și a instanțelor.

Oficiul Judiciar a fost conceput să îmbunătățească eficiența, eficacitatea și transparența procedurilor judiciare, să accelereze soluționarea cauzelor și să încurajeze cooperarea și coordonarea între diferitele administrații. Prin urmare, crearea oficiului constituie un răspuns la angajamentul de a asigura un serviciu public de calitate, care este aproape de cetățeni, care respectă valorile constituționale și care este în concordanță cu nevoile reale ale cetățenilor.

Acesta reprezintă un nou model de organizare care introduce tehnici moderne de gestionare, fiind bazat pe o combinație între diferite unități administrative: unitățile care oferă sprijin direct pentru procedurile judiciare, echivalente cu vechile instanțe (juzgados), care sprijină judecătorul în îndatoririle sale judiciare, și serviciile procedurale comune conduse de grefieri (Secretarios Judiciales), care efectuează și au putere de decizie cu privire la toate sarcinile care nu au caracter strict judiciar, cum ar fi primirea documentelor, gestionarea citațiilor, executarea deciziilor, procedurile extrajudiciare, admiterea cererilor de începere a unui proces, notificarea părților, remedierea unor deficiențe de ordin procedural etc.

Există trei tipuri de servicii procedurale comune:

  • Serviciul comun general
  • Serviciul comun de gestionare a cauzelor
  • Serviciul comun de executare.

Noul model de organizare a fost lansat în Burgos și Murcia în noiembrie 2010. În februarie 2011, Oficiul Judiciar a fost înființat în Cáceres și Ciudad Real, iar în iunie 2011, în Leon, Cuenca și Mérida. Acesta va fi introdus, de asemenea, în Ceuta și Melilla în 2013. Noul model coexistă cu modelul precedent de instanțe (juzgados și tribunales), care se regăsește în restul Spaniei.

Competența

Pe lângă aspectul teritorial, materiile sau chestiunile care pot fi aduse în fața instanței sunt de naturi diferite și sunt soluționate în cadrul a patru sisteme de instanțe:

Instanțele civile: judecă litigiile care nu sunt atribuite în mod explicit altui tip de instanță. Prin urmare, acestea pot fi descrise ca instanțe de drept comun.

Instanțele penale: cauzele și procedurile penale trebuie să fie judecate în sistemul penal. Cu toate acestea, în dreptul spaniol, o acțiune de drept civil rezultată dintr-o faptă penală poate fi introdusă în același timp cu acțiunea penală. În acest caz, despăgubirile care urmează a fi plătite pentru a repara prejudiciul cauzat de infracțiune sau de contravenție vor fi stabilite de instanța penală.

Instanțele de contencios administrativ: controlează legalitatea acțiunilor întreprinse de către autorități și examinează cererile de atragere a răspunderii patrimoniale înaintate împotriva acestora.

Instanțele de dreptul muncii: examinează cererile înaintate în temeiul dreptului muncii, atât în cazul litigiilor individuale dintre angajați și angajatori, izvorâte din contractul de muncă, cât și în cazul negocierilor colective, precum și cererile privind asigurările sociale sau cele înaintate împotriva statului, atunci când acesta din urmă este răspunzător în temeiul dreptului muncii.

Pe lângă cele patru sisteme de instanțe, în Spania există, de asemenea, instanțe militare.

Instanțele militare reprezintă o excepție de la principiul unității puterii judecătorești.

Constituția stabilește principiile care reglementează activitatea judiciară și impune unitatea sistemului jurisdicțional, menținând, în același timp, dispoziția specială privind instanțele militare în domeniul strict militar și în stare de asediu, acestea fiind supuse în permanență principiilor constituționale stabilite la articolul 117 alineatul (5) din Constituție.

Pe timp de pace, competențele instanțelor militare sunt limitate strict la domeniul militar, vizând, mai precis, judecarea cauzelor legate de un comportament calificat drept infracțiune în codul penal militar. Competența acestora este extinsă la orice tip de infracțiune în cazul trupelor staționate în străinătate. Pe timp de război, Legea organică nr. 4/1987 privind competențele și organizarea instanțelor militare permite modificarea competenței, deși decizia în acest sens trebuie să fie adoptată de Parlament (Cortes Generales) sau, în cazul în care acesta este autorizat în acest sens, de către guvern.

Instanțele militare sunt alcătuite din personal militar de profesie, membri ai forțelor armate și reprezentanți ai Ministerului Apărării.

Sistemul de instanțe militare este alcătuit din: instanțe militare regionale (Juzgados Togados Territoriales), instanțe militare centrale (Juzgados Togados Centrales), instanțe militare regionale superioare (Tribunales Militares Territoriales) și Curtea Militară Centrală (Tribunal Militar Central). Cu toate acestea, cea mai înaltă instanță a sistemului judiciar militar este cea de a cincea secție a Curții Supreme.

Crearea unei secții militare în cadrul Curții Supreme, care se supune acelorași norme precum celelalte secții în ceea ce privește procedurile și statutul membrilor săi, implică faptul că există unitate la cel mai înalt nivel al celor două structuri judiciare care fac parte din puterea judecătorească.

Membrii acestei secții provin atât din instanțele de drept comun, cât și din instanțele militare, fapt care reprezintă o garanție a echilibrului procedurilor judiciare la cel mai înalt nivel: de regulă, secția respectivă are misiunea de a analiza căile de atac bazate pe chestiuni de drept și revizuirile, deși aceasta este competentă, bineînțeles, pentru a judeca anumite cauze care implică personal cu înalte grade militare.

În Spania, nu există un sistem de instanțe extraordinare; cu toate acestea, în cadrul sistemelor de instanțe menționate, au fost create instanțe speciale pentru aspecte specifice, de exemplu, instanțe care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor, instanțe de supraveghere a executării pedepselor și instanțe pentru minori. Acestea sunt instanțe de drept comun, însă sunt specializate într-un anumit domeniu. Pentru informații suplimentare, a se vedea fișa informativă privind instanțele specializate din Spania.

În prezentarea de mai jos a celor patru sisteme judiciare din Spania, se analizează competența diferitelor instanțe vizate.

Sistemul de justiție civilă

Următoarele instanțe: secția întâi a Curții Supreme (Sala 1 del Tribunal Supremo), secția civilă și penală a Curților Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (la Sala de lo Civil y Penal del Tribunal Superior de Justicia), secțiile civile ale instanțelor provinciale (las Secciones Civiles de las Audiencias Provinciales), instanțele de prim grad de jurisdicție (los Juzgados de Primera Instancia), judecătoriile de pace (los Juzgados de Paz) și anumite instanțe specializate [instanțele de dreptul familiei (Juzgados de Familia), instanțele comerciale (Juzgados Mercantiles), instanțele pentru mărcile de comerț comunitare (Juzgados de Marca Comunitaria), instanțele care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor (Juzgados de Violencia sobre la Mujer)] au competență în sistemul de justiție civilă.

Instanțele comerciale, instanțele pentru mărcile de comerț comunitare și instanțele care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor sunt prezentate în detaliu în fișa informativă cu privire la instanțele specializate din Spania.

Sistemul de justiție penală

Următoarele instanțe: secția a doua a Curții Supreme (la Sala 2ª del Tribunal del Supremo), secția penală a Curții Penale și Administrative Naționale (la Sala de lo Penal de la Audiencia Nacional), secțiile civilă și penală ale Curților Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (la Sala Civil y Penal de los Tribunales Superiores de Justicia), secțiile penale ale instanțelor provinciale (las Secciones Penales de la Audiencias Provinciales), instanțele penale (los Juzgados de lo Penal), instanțele de instrucție (los Juzgados de Instrucción), instanțele pentru minori (Juzgados de Menores), instanțele de supraveghere a executării pedepselor (Juzgados de Vigilancia Penitenciaria), instanțele care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor (Juzgados de Violencia contra la Mujer) și judecătoriile de pace (Juzgados de Paz) au competență în sistemul de justiție penală.

Instanțele pentru minori, instanțele de supraveghere a executării pedepselor și instanțele care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor sunt prezentate în detaliu în fișa informativă referitoare la instanțele specializate din Spania.

Sistemul de justiție administrativă

Instanțele competente din cadrul sistemului de justiție administrativă sunt următoarele: secția a treia a Curții Supreme (Sala 3ª del Tribunal Supremo), secția de contencios administrativ a Curții Penale și Administrative Naționale (Sala Contencioso-Administrativa de la Audiencia Nacional), secția de contencios administrativ a Curților Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (la Sala Contencioso-Administrativa de los Tribunales Superiores de Justicia) și instanțele de contencios administrativ (los Juzgados de lo Contencioso Administrativo).

Sistemul de justiție în domeniul muncii

Sistemul de justiție în domeniul muncii este constituit din secția a patra a Curții Supreme (la Sala 4ª del Tribunal Supremo), secția de muncă a Curții Penale și Administrative Naționale (la Sala de lo Social de la Audiencia Nacional), secția de muncă a Curților Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (la Sala de lo Social de los Tribunales Superiores de Justicia) și instanțele de muncă.

Competența tuturor instanțelor menționate anterior este specificată în Legea organică privind sistemul judiciar.

Linkuri relevante

CONSILIUL GENERAL AL PUTERII JUDICIARE DIN SPANIA

LEGEA ORGANICĂ PRIVIND SISTEMUL JUDICIAR

Ultima actualizare: 12/03/2019

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site