Introducere în sistemul judiciar din România

Sistemul judiciar din România este structurat după cum urmează:

Instanțe judecătorești și parchete

Nivelul 1

1. Judecătorii (176)
2. Parchete

Nivelul 2

1. Tribunale (42)
2. Tribunale Specializate (3)
3. Tribunalul pentru Minori și Familie (1)
4. Parchete

Nivelul 3

1. Curți de Apel (15)
2. Parchete

Nivelul 4

1. Înalta Curte de Casație și Justiție
2. Parchet

• Sistemul judiciar din România include Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești

Instanțe

Înalta Curte de Casație și Justiție

În calitate de instanță supremă în România, aceasta reprezintă singura instituție judiciară care deține puterea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe. Recursul în interesul legii reprezintă principala procedură prin care se poate realiza acest lucru.

Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții, fiecare având propriile competențe:

• Secția I civilă;
• Secția a II-a civilă;
• Secția penală;
• Secția de contencios administrativ și fiscal

Cele patru complete de cinci judecători, Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt alte structuri din cadrul instanței supreme care au propriile competențe de judecată.

Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.

Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:

1. în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile svârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

2. apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel şi de Curtea Militară de Apel;
3. contestaţiile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de Curtea Militară de Apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
4. apelurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel;
5. recursurile în casaţie împotriva hotărârilor penale definitive, în condiţiile prevăzute de lege;
6. sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept;
7. conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict;
8. cererile de strămutare de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel;
9. alte cauze anume prevăzute de lege.

Completele de 5 Judecători

Conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători. Conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, Completele de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii în materie disciplinară.

Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:

1. soluționarea sesizărilor privind schimbarea jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție;
2. sesizarea Curții Constituționale pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgarea acestora.

Curtea de apel

Curțile de Apel din România sunt conduse de un președinte, care poate fi asistat de unul sau doi vice-președinți.

În cadrul Curții de Apel funcționează secții sau complete specializate pentru:

• cauze civile,
• cauze penale,
• cauze cu minori și de familie,
• cauze de contencios administrativ și fiscal,
• cauze cu privire la conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii și
• cauze maritime și fluviale.

Cele 15 curți de apel au personalitate juridică, fiecare dintre acestea acoperind jurisdicția mai multor tribunale (aproximativ 3).

În materie civilă, curțile de apel soluționează următoarele cauze:

În primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;

În calitate de instanțe de apel, apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;

În calitate de instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.

În materie penală, curțile de apel soluționează următoarele cauze:

În primă instanță:

• infracțiunile prevăzute de Codul Penal în art. 394 – 397, 399 – 412 și 438 - 445;
• infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale;
• infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe;
• infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi;
• infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
• infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de apel și Curtea Militară de Apel, precum și de procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe;
• infracțiunile săvârșite de membrii Curții de Conturi, de președintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncții Avocatului Poporului și de chestori;
• cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege.

În calitate de instanțe de apel, judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și de tribunale în primă instanță pentru cauze penale.

Curțile de apel soluționează de asemenea conflictele de competență dintre tribunale sau dintre judecătorii și tribunalele din circumscripția lor sau dintre judecătoriile aflate sub jurisdicția unor tribunale diferite aflate în circumscripția Curții de Apel.

Curțile de apel hotărăsc de asemenea cu privire la cererile de extrădare sau de transfer în străinătate al persoanelor condamnate.

Tribunal

Cele 42 de tribunale naționale au personalitate juridică și sunt organizate la nivel de județ. În circumscripția fiecărui tribunal intră toate judecătoriile de la nivelul județului în care este situat tribunalul.

În cadrul Tribunalelor funcționează secții sau complete specializate pentru:

• cauze civile,
• cauze penale,
• cauze cu minori și de familie,
• cauze de contencios administrativ și fiscal,
• cauze cu privire la conflicte de muncă și asigurări sociale, societăți, registrul comerțului, insolvență, concurență neloială sau pentru alte materii și
• cauze maritime și fluviale.

În materie civilă tribunalul judecă următoarele cauze

În primă instanță, tribunalul judecă toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.

În calitate de instanță de apel, judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.

În calitate de instanță de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.

În materie penală, tribunalul soluționează următoarele cauze

În primă instanță:

• infracțiuni contra vieții, integrității corporale și sănătății, infracțiuni contra libertății persoanei, distrugerea calificată, infracțiuni care au produs consecințe deosebit de grave, traficul de migranți, tortura, infracțiuni de corupție și serviciu, divulgarea informațiilor secrete de stat, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, obținerea ilegală de fonduri, deturnarea de fonduri, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, nerespectarea regimului materiilor explozive, transmiterea sindromului imunodeficitar dobândit, infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice, constituirea unui grup infracțional organizat;
• infracțiuni săvârșite cu intenție depășită care au avut ca urmare moartea unei persoane;
• infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare;
• infracțiunea de spălare a banilor, precum și infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

• alte infracțiuni date prin lege în competența sa.

Tribunalul soluționează conflictele de competență dintre judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.

Judecătoria

Judecătoriile nu dețin personalitate juridică, fiind înființate la nivelul județelor și Municipiului București.

În materie civilă, Judecătoriile soluționează în principal următoarele cauze:

• cererile date de Codul civil în competența instanței de tutelă și de familie, în afară de cazurile în care prin lege se prevede în mod expres altfel;
• cererile referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, potrivit legii;
• cererile având ca obiect administrarea clădirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spații aflate în proprietatea exclusivă a unor persoane diferite, precum și cele privind raporturile juridice stabilite de asociațiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, după caz;
• cererile de evacuare;
• cererile referitoare la zidurile și șanțurile comune, distanța construcțiilor și plantațiilor, dreptul de trecere, precum și la orice servituți sau alte limitări ale dreptului de proprietate prevăzute de lege, stabilite de părți ori instituite pe cale judecătorească;
• cererile privitoare la strămutarea de hotare și cererile în grănițuire;
• cererile posesorii;
• cererile privind obligațiile de a face sau de a nu face neevaluabile în bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu excepția celor date de lege în competența altor instanțe;

• cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane;

• cererile de împărțeală judiciară, indiferent de valoare;
• cererile în materie de moștenire, indiferent de valoare;
• cererile privind uzucapiunea, indiferent de valoare;
• cererile în materia fondului funciar, cu excepția celor date prin lege special în competența altor instanțe;
• orice alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști.

De asemenea, judecătoriile judecă căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege și orice alte cereri date prin lege în competența lor.

În materie penală, Judecătoriile soluționează în principal următoarele cauze:

În general, toate tipurile de infracțiuni, cu excepția celor care trebuie judecate, conform legii, în primă instanță de tribunale, curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Informații cu privire la instanțe sunt valabile pe portalul instanțelor Ministerului Justiției din România .

Baze de date juridice

Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:

• jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este publicată pe propriul site web;
• instanțele publică rezumate ale hotărârilor emise de acestea pe portalul privind instanțele. A se vedea de exemplu rezumatul hotărârilor Curții de Apel București;
• deținută și administrată de Consiliul Legislativ al României, Jurisdicția instanțelor – România