Această pagină vă oferă informații privind instanțele judecătorești din România.
Informații pe regiuni
Sistemul judiciar din România este structurat după cum urmează:
În calitate de instanță supremă în România, aceasta reprezintă singura instituție judiciară care deține puterea de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe. Recursul în interesul legii reprezintă principala procedură prin care se poate realiza acest lucru.
Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții, fiecare având propriile competențe:
Cele patru complete de cinci judecători, Secțiile Unite, Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii și Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt alte structuri din cadrul instanței supreme care au propriile competențe de judecată.
Secția I civilă, Secția a II-a civilă și Secția de contencios administrativ și fiscal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă recursurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de curțile de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, precum și recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătorești, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nicio altă cale, iar cursul judecății a fost întrerupt în fața curților de apel.
Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție judecă:
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile svârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Conform art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Completele de 5 judecători judecă apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor pronunţate în apel de completele de 5 judecători după admiterea în principiu, soluţionează contestaţiile împotriva încheierilor pronunţate în cursul judecăţii în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, soluţionează cauzele în materie disciplinară potrivit legii şi alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum și recursurile împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curţii Constituţionale, pronunţate de un alt complet de 5 judecători. Conform art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, republicată, Completele de 5 judecători judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunțate de Consiliul Superior al Magistraturii în materie disciplinară.
Înalta Curte de Casație și Justiție se constituie în Secții Unite pentru:
Curțile de Apel din România sunt conduse de un președinte, care poate fi asistat de unul sau doi vice-președinți.
În cadrul Curții de Apel funcționează secții sau complete specializate pentru:
Cele 15 curți de apel au personalitate juridică, fiecare dintre acestea acoperind jurisdicția mai multor tribunale (aproximativ 3).
În primă instanță, cererile în materie de contencios administrativ și fiscal, potrivit legii speciale;
În calitate de instanțe de apel, apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță;
În calitate de instanțe de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.
În primă instanță:
În calitate de instanțe de apel, judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii și de tribunale în primă instanță pentru cauze penale.
Curțile de apel soluționează de asemenea conflictele de competență dintre tribunale sau dintre judecătorii și tribunalele din circumscripția lor sau dintre judecătoriile aflate sub jurisdicția unor tribunale diferite aflate în circumscripția Curții de Apel.
Curțile de apel hotărăsc de asemenea cu privire la cererile de extrădare sau de transfer în străinătate al persoanelor condamnate.
Cele 42 de tribunale naționale au personalitate juridică și sunt organizate la nivel de județ. În circumscripția fiecărui tribunal intră toate judecătoriile de la nivelul județului în care este situat tribunalul.
În cadrul Tribunalelor funcționează secții sau complete specializate pentru:
În primă instanță, tribunalul judecă toate cererile care nu sunt date prin lege în competența altor instanțe.
În calitate de instanță de apel, judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță.
În calitate de instanță de recurs, recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului şi în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.
În primă instanță:
Tribunalul soluționează conflictele de competență dintre judecătoriile din circumscripția sa, precum și contestațiile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorie în cazurile prevăzute de lege.
Judecătoriile nu dețin personalitate juridică, fiind înființate la nivelul județelor și Municipiului București.
De asemenea, judecătoriile judecă căile de atac împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege și orice alte cereri date prin lege în competența lor.
În general, toate tipurile de infracțiuni, cu excepția celor care trebuie judecate, conform legii, în primă instanță de tribunale, curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Informații cu privire la instanțe sunt valabile pe portalul instanțelor Ministerului Justiției din România .
Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:
Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.