Organizarea instanțelor de drept comun
În afară de Curtea Constituțională (Tribunal Constitucional), care are competența specifică de a exercita justiția în materie de constituționalitate a legilor, în Portugalia există următoarele categorii de instanțe:
a) Curtea Supremă de Justiție (Supremo Tribunal de Justiça) și instanțele de prim grad și de al doilea grad de jurisdicție;
b) Curtea Supremă Administrativă (Supremo Tribunal Administrativo) și alte instanțe administrative și fiscale;
c) Curtea de Conturi (Tribunal de Contas).
De asemenea, există instanțe maritime, instanțe de arbitraj și instanțe ale magistraților.
Cauzele și completele de judecată în care jurisdicțiile menționate mai sus pot constitui, separat sau în comun, o instanță pentru soluționarea conflictelor sunt stabilite prin lege.
Fără a aduce atingere dispozițiilor privind instanțele militare, care pot fi create în timpul perioadelor de război, sunt interzise instanțele care au competența exclusivă de a se pronunța cu privire la anumite categorii de infracțiuni.
Instanțe de judecată
Curtea Supremă de Justiție (Supremo Tribunal de Justiça)
Curtea Supremă de Justiție este cel mai înalt organism în ierarhia instanțelor de judecată, fără a aduce atingere competenței Curții Constituționale. Curtea Supremă de Justiție cuprinde secțiile civilă, penală și socială.
Aceasta își are sediul la Lisabona, iar competența sa se întinde pe întreg teritoriul Portugaliei.
Curtea Supremă de Justiție își desfășoară activitatea sub conducerea unui președinte (judecătorul care prezidează) și se întrunește în ședință plenară a instanței (formată din toți judecătorii secțiilor), în secții specializate și pe secții.
Cu excepția cazurilor prevăzute de lege, Curtea Supremă de Justiție instrumentează numai aspecte de drept.
Curți de apel (Tribunais da Relação)
În principiu, curțile de apel sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție.
În prezent, curțile de apel își au sediul în Lisabona, Porto, Coimbra, Évora și Guimarães. Acestea își desfășoară activitatea sub conducerea unui președinte (judecătorul care prezidează) și se întrunesc în ședință plenară sau pe secții.
Curțile de apel cuprind secțiile civilă, penală și socială.
Instanțe de prim grad de jurisdicție (Tribunais judiciais de 1ª instância)
Instanțele de prim grad de jurisdicție sunt, de obicei, instanțele teritoriale (tribunais de comarca).
În principiu, raza de competență teritorială a instanțelor de judecată este districtul, deși pot exista instanțe care au competență asupra unuia sau mai multor districte sau zone definite în mod expres prin lege.
Instanțele de judecată au competență generală în materie civilă și penală și exercită, de asemenea, competență în toate materiile care nu sunt alocate altor instanțe.
În primul grad de jurisdicție pot exista instanțe de judecată cu o competență specifică (care instrumentează anumite materii reglementate în funcție de tipul de procedură aplicabil) și instanțe specializate care instrumentează anumite materii (indiferent de tipul de procedură aplicabil).
Instanțele de judecată pot fi împărțite în complete (cu o competență generică, specializată sau specifică) sau în secții care au competență specifică, atunci când acest lucru este justificat de volumul și de complexitatea cauzelor.
Fiecare instanță, complet de judecată sau secție are unul sau mai mulți judecători.
Instanțe administrative și fiscale (Tribunais Administrativos e Fiscais)
Instanțele administrative și fiscale au competența de a se pronunța cu privire la acțiunile și căile de atac referitoare la soluționarea litigiilor care decurg din raporturile juridice în materie administrativă și fiscală.
Curtea Supremă Administrativă (Supremo Tribunal Administrativo)
Curtea Supremă Administrativă este cel mai înalt organism în ierarhia instanțelor administrative și fiscale, fără a aduce atingere competenței Curții Constituționale.
Aceasta își are sediul la Lisabona, iar competența sa se întinde pe întreg teritoriul Portugaliei.
Curtea Supremă Administrativă cuprinde o secție pentru litigii administrative și o secție pentru litigii fiscale. Competența sa principală este de a se pronunța cu privire la căile de atac împotriva hotărârilor curților administrative centrale.
Curtea Supremă Administrativă își desfășoară activitatea sub conducerea unui președinte (judecătorul care prezidează), asistat de trei vicepreședinți.
În funcție de obiectul cauzei, curtea se întrunește în ședință plenară, în ședință plenară pentru fiecare secție sau pe secții. Numai ședința plenară sau ședința plenară pentru fiecare secție examinează aspecte de drept.
Curți administrative centrale (Tribunais centrais administrativos)
În principiu, curțile administrative centrale sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție. În prezent, există două curți administrative centrale (de nord și de sud).
Funcția lor principală este de a se pronunța asupra căilor de atac formulate împotriva hotărârilor curților administrative teritoriale (tribunais administrativos de círculo) și ale tribunalelor fiscale (tribunais tributários).
Fiecare curte administrativă centrală cuprinde o secție pentru litigii administrative și o secție pentru litigii fiscale.
Curțile administrative centrale funcționează sub conducerea unui președinte (judecătorul care prezidează), asistat de trei vicepreședinți.
Curțile administrative centrale instrumentează aspecte de fapt și de drept.
Curți administrative teritoriale și tribunalele fiscale (Tribunais administrativos de círculo e tribunais tributários)
Acestea sunt instanțe de prim grad de jurisdicție, a căror funcție principală este de a se pronunța cu privire la litigiile în materie administrativă și fiscală. Ele pot funcționa autonom, sub denumirea de curte administrativă teritorială (tribunais administrativos de círculo) și, respectiv, de tribunal fiscal (tribunal tributário) sau pot funcționa în comun, sub denumirea de instanță administrativă și fiscală (tribunal administrativo e fiscal).
Acestea își desfășoară activitatea sub conducerea unui președinte, numit de Consiliul Superior al Instanțelor Administrative și Fiscale (Conselho Superior dos Tribunais Administrativos e Fiscais), pentru un mandat cu o durată de cinci ani.
În principiu, acestea se întrunesc cu judecător unic, însă, în anumite cazuri, legislația prevede ca aceste instanțe să se întrunească într-un complet de judecată diferit.
Judecătorii de pace (Julgados de Paz)
Judecătoriile de pace sunt instanțe extrajudiciare, care au propriul mod de funcționare și propria organizare, propriile servicii de mediere și competența de a audia și de a soluționa acțiuni care sunt de competența instanțelor de prim grad de jurisdicție.
