NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini germană a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Swipe to change

Instanțe judecătorești naționale

Austria

Această secțiune vă oferă informații privind instanțele de drept comun în materie civilă și penală din Austria.

Conținut furnizat de
Austria
Pentru această versiune lingvistică nu există o traducere oficială.
Puteți accesa aici versiunea realizată cu ajutorul instrumentului de traducere automată. Vă reamintim că traducerea automată servește numai la înțelegerea contextului. Proprietarul acestei pagini nu își asumă nicio răspundere cu privire la calitatea traducerii.

Instanțe de drept comun - introducere

Instanțele de drept comun sunt organizate pe patru niveluri. În prezent (noiembrie 2014), jurisprudența este constituită din hotărârile următoarelor instanțe:

  • 116 instanțe teritoriale (cantonale) (Bezirksgerichte)
  • 20 de instanțe regionale (Landesgerichte)
  • 4 instanțe regionale superioare (Oberlandsgerichte)
  • Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof)

De la începutul anului 2013, numărul instanțelor teritoriale (cantonale) a fost redus treptat, până la 116 (începând cu 1.7.2014), prin fuzionarea acestor instanțe în statele federate din Austria de Sus, Austria de Jos și Styrie. O nouă fuziune va avea loc la 1.7.2016, astfel că, de la această dată, numărul instanțelor teritoriale (cantonale) va fi de 115.

În materie penală, următoarele servicii ale Ministerului Public apără interesele publice:

  • 16 parchete (Staatsanwaltschaften)
  • parchetul central de urmărire a infracțiunilor economice și de corupție (Zentrale Staatsanwaltschaft zur Verfolgung von Wirtschaftsstrafsachen und Korruption)
  • 4 parchete pe lângă instanțele regionale superioare (Oberstaatsanwaltschaften)
  • Parchetul general de pe lângă Curtea supremă (Generalprokuratur)

De aplicarea pedepselor privative de libertate sunt responsabile 27 de penitenciare.

A. Organizarea instanțelor: instanțe civile și penale

În primă instanță, litigiile sunt fie de competența instanțelor teritoriale, fie de competența instanțelor regionale. În materie civilă, competențele sunt, în principiu, atribuite în funcție de natura litigiului (competențe proprii); pentru toate celelalte materii, competențele sunt atribuite în funcție de valoarea litigiului (competențe care depind de valoarea litigiului). Competențele proprii prevalează întotdeauna asupra competențelor care depind de valoarea litigiului.

În materie penală, competențele sunt atribuite în funcție de gravitatea pedepsei prin care este sancționată infracțiunea.

Instanțele teritoriale (primul grad de jurisdicție)

Instanțele teritoriale reprezintă primul grad de jurisdicție. Acestea sunt competente pentru:

  • judecarea cauzelor de drept civil atunci când valoarea pretenției este mai mică sau egală cu 15 000 EUR (competență care depinde de valoarea litigiului);
  • judecarea anumitor tipuri de cauze (indiferent de valoarea litigiului), în principal cauze care țin de dreptul familiei, de contractele de închiriere și de executare (competențe proprii);
  • judecarea cauzelor penale pentru fapte care se pedepsesc doar cu amendă, cu amendă însoțită de o pedeapsă cu închisoarea de până la 1 an sau doar cu o astfel de pedeapsă cu închisoarea (de exemplu, vătămare corporală comisă din neglijență, furt).

Instanțe regionale (al doilea grad de jurisdicție)

Instanțele regionale (în materie penală) și instanțele de fond (Gerichtshöfe erster Instanz) (în materie civilă) sunt competente:

  • pentru judecarea în primă instanță a cauzelor care nu intră în competența exclusivă a instanțelor teritoriale. În plus, aceste instanțe au competențe proprii în cazul acțiunilor intentate în baza legii privind responsabilitatea civilă în domeniul atomic, a legii privind responsabilitatea statului, a legii privind protecția datelor sau în cauze privind concurența sau drepturile de autor;
  • pentru judecarea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele teritoriale.

Instanțe regionale superioare (al treilea grad de jurisdicție)

Instanțele regionale superioare (Gerichtshöfe zweiter Instanz) constituie al treilea grad de jurisdicție. Acestea se află la Viena (având competență teritorială pentru Viena, Austria de Jos și Burgenland), la Graz (având competență teritorială pentru Styria și Carinthia), la Linz (având competență teritorială pentru Austria de Sus și Salzburg) și la Innsbruck (având competență teritorială pentru Tirol și Vorarlberg).

Aceste instanțe soluționează exclusiv căi de atac, atât în materie civilă, cât și în materie penală.

În plus, aceste instanțe au un rol special în organizarea sistemului judiciar. Președintele unei instanțe regionale superioare este responsabil de administrarea tuturor instanțelor din jurisdicția respectivă. În exercitarea acestei funcții, superiorul unic și imediat pe scara ierarhică al președintelui unei instanțe regionale superioare este Ministrul Federal al Justiției.

Curtea Supremă (al patrulea grad de jurisdicție)

Curtea Supremă din Viena este cea mai înaltă instanță pentru cauzele civile și penale. Ea constituie, alături de Curtea Constituțională (Verfassungsgericht) și de Curtea Administrativă (Verwaltungsgericht), ultimul grad de jurisdicție. Aceasta înseamnă că nu mai există nicio altă cale de atac (pe plan intern) împotriva hotărârilor sale.

Activitatea Curții Supreme are o contribuție extrem de importantă la aplicarea uniformă a legii pe întreg teritoriul țării.

Deși instanțele de la nivel inferior nu sunt obligate prin lege să țină seama de hotărârile pronunțate de instanțele superioare, în general, acestea respectă jurisprudența acestora.

B. Justiția civilă

Justiția civilă cuprinde procedura civilă generală, procedura derulată în fața instanțelor de muncă, cauzele comerciale și procedurile necontencioase (Außerstreitverfahren).

În cadrul procedurii civile generale, se pronunță hotărâri în cauzele de drept privat care nu sunt de competența instanțelor de comerț sau de muncă ori pentru care se prevede o procedură necontencioasă.

C. Gradele de jurisdicție

C.1. Gradele de jurisdicție în cauzele civile

În cadrul procedurii civile generale, există, în mod normal, două grade de jurisdicție, fiecare putând avea, la rândul său, alte trei niveluri. În primă instanță, litigiile sunt judecate fie de instanțele teritoriale, fie de cele regionale.

Hotărârile pronunțate în primă instanță de către instanțele teritoriale pot fi atacate la instanța regională. În cadrul acesteia, asupra căii de atac se pronunță un complet de judecată denumit Berufungssenat.

Hotărârile pronunțate în primă instanță de o instanță regională (fie de către un singur judecător, fie de către un complet de judecată) pot fi atacate la o instanță regională superioară, unde un complet de judecată pentru apeluri pronunță hotărâri în a doua instanță.

Instanța de al doilea grad de jurisdicție are doar rolul de a controla hotărârile pronunțate în primă instanță. Această instanță se pronunță numai pe baza concluziilor formulate de părți în urma procedurii orale în primă instanță și în urma prezentării faptelor la momentul respectiv. Instanța de al doilea grad de jurisdicție se poate pronunța asupra cauzei (confirmând sau modificând hotărârea pronunțată). În acest scop, instanța poate, în limitele concluziilor depuse de părți și ale argumentelor prezentate de acestea în primă instanță, să reia procedura integral sau parțial, să o completeze sau să anuleze hotărârea pronunțată de prima instanță, solicitând acesteia să emită o nouă hotărâre, ori să respingă calea de atac.

Pentru cauzele care necesită o hotărâre privind aspecte juridice de importanță fundamentală, se poate introduce o cale de atac suplimentară la Curtea Supremă.

Curtea Supremă nu mai hotărăște, în acest stadiu, decât în chestiuni de drept, bazându-se, așadar, în hotărârea sa, pe faptele constatate anterior. Curtea nu face altceva decât să aprecieze dacă hotărârea pronunțată pe această bază este bine întemeiată sau dacă există motive de anulare și, în anumite limite, vicii de procedură anterioare. Curtea Supremă nu are doar un rol de casație; ea poate pronunța o hotărâre într-o anumită cauză (confirmând sau modificând hotărârea pronunțată), poate anula hotărârile anterioare, poate solicita instanțelor din primul și al doilea grad de jurisdicție să se pronunțe din nou ori poate respinge calea de atac.

În primă instanță, de cele mai multe ori, hotărârea este pronunțată de un singur judecător (numai în cazul litigiilor a căror valoare depășește 100 000 EUR și la cererea uneia dintre părți se reunește un complet de judecată format din trei judecători). În a doua instanță, hotărârea este pronunțată de un complet de judecată format din trei judecători (cinci în cazul Curții Supreme). În cazul în care este vorba de o chestiune de drept fundamentală (de exemplu, atunci când este vorba de o modificare a jurisprudenței constante), Curtea Supremă se reunește în formulă extinsă, completul de judecată fiind format din 11 judecători.

C.2. Gradele de jurisdicție în cauzele penale

În cazul acțiunilor penale există două moduri de exercitare a căilor de atac.

O hotărâre pronunțată în primă instanță de către o instanță teritorială poate fi atacată prin următoarele mijloace:

  • introducerea unei căi de atac pentru anularea hotărârii de fond;
  • introducerea unei căi de atac împotriva verdictului de vinovăție și a cuantumului pedepsei.

Calea de atac este judecată la instanța de nivel superior, și anume la instanța regională, de un complet de judecată compus din trei judecători.

O hotărâre pronunțată în primă instanță de către un singur judecător al unei instanțe regionale (în cazul infracțiunilor de orice natură care pot fi sancționate cu o pedeapsă cu închisoarea de până la 5 ani, cum ar fi mărturia mincinoasă în instanță) poate fi atacată prin următoarele mijloace:

  • introducerea unei căi de atac pentru anularea hotărârii de fond;
  • introducerea unei căi de atac împotriva verdictului de vinovăție și a cuantumului pedepsei.

Calea de atac este judecată la instanța de nivel superior, și anume la instanța regională superioară, de un complet de judecată compus din trei judecători.

Atunci când hotărârea în primă instanță este pronunțată în cadrul unei instanțe regionale de un complet de judecată asistat de judecători consultanți (Schöffengericht) sau de jurați (Geschworenengericht), calea de atac pentru anularea hotărârii de fond trebuie depusă la Curtea Supremă. În cazul în care calea de atac se referă numai la cuantumul pedepsei, aceasta trebuie introdusă la instanța regională superioară.

D. Căi de atac

În cadrul procedurii civile generale, se poate introduce o cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță. În orice caz, se poate introduce o cale de atac pentru motive de nulitate sau de eroare privind încadrarea juridică; în anumite materii sau, în orice situație, în cazul unui litigiu cu o valoare de peste 2 700 EUR, se poate introduce o cale de atac pentru vicii de procedură sau stabilirea greșită a faptelor.

Hotărârile pronunțate în a doua instanță pot fi atacate printr-o nouă cale de atac, însă această cale de atac, introdusă la Curtea Supremă, este supusă, în funcție de materie, anumitor condiții. În principiu, Curtea Supremă nu se pronunță, în acest stadiu, decât asupra chestiunilor de drept de importanță fundamentală, aceasta fiind condiția necesară admiterii căii de atac de către Curtea Supremă. Pe de altă parte, hotărârile pronunțate în a doua instanță în anumite cauze sunt, în orice ipoteză, inatacabile în cazul în care valoarea litigiului este mai mică de 5 000 EUR; în plus, calea de atac înaintată Curții Supreme trebuie autorizată de instanța de al doilea grad de jurisdicție (direct sau prin depunerea unei cereri noi) în cazul litigiilor cu valoare mai mică de 30 000 EUR.

E. Baze de date juridice

Site-ul internet al Ministerului Justiției din Austria (http://www.justiz.gv.at/) oferă informații generale despre sistemul judiciar din Austria.

Este gratuit accesul la această bază de date?

Da, accesul la site-ul internet al Ministerului Justiției din Austria este gratuit.

Linkuri relevante

Jurisdicția instanțelor - Austria

Ultima actualizare: 18/12/2015

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

Opinia dvs.

Completați formularul de mai jos pentru a ne transmite observațiile dumneavoastră cu privire la noul nostru site