Instanțe naționale

Instituții naționale pentru protecția drepturilor omului

Ombudsman

Organisme specializate pentru protecția drepturilor omului

Altele

Instanţe naţionale

Instanțe regionale, instanțe administrative, instanțe districtuale și Curtea Supremă

Adrese:

Aceste instituții soluționează litigii. Există patru instanțe regionale: Instanța regională Harju, Instanța regională Viru, Instanța regională Tartu și Instanța regională Pärnu. Există, de asemenea, două instanțe administrative: Instanța administrativă Tallinn și Instanța administrativă Tartu. În al doilea grad de jurisdicție (faza apelului), Camerele administrative ale instanțelor regionale din Tallinn și Tartu revizuiesc hotărârile pronunțate de instanța administrativă. În ultimul grad de jurisdicție, hotărârile sunt revizuite de Camera administrativă a Curții Supreme.

În cazul în care o persoană fizică consideră că o persoană de drept public (cum ar fi statul sau administrația locală) i-a încălcat drepturile sau i-a restricționat libertățile printr-un act sau proces administrativ, aceasta poate introduce o acțiune înaintea instanței administrative. Litigiile cu privire la reforma proprietății sau reformele funciare, serviciile publice, administrația fiscală, aspecte privind cetățenia și imigrarea, precum și achizițiile publice, proprietatea publică, construcțiile, urbanismul și răspunderea statului sunt soluționate de instanța regională.

Instanța regională la care se introduce acțiunea verifică dacă plângerea sau întâmpinarea întrunește cerințele legale, dacă este însoțită de toate documentele justificative, dacă se încadrează în domeniul de competență a instanței regionale și dacă s-a achitat taxa judiciară către stat. În cazul în care vreuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită, instanța acordă persoanei care a depus plângerea sau întâmpinarea un termen de până la 15 zile pentru completarea dosarului. Dacă persoana care a depus plângerea sau întâmpinarea nu completează dosarul în termen, instanța regională îi returnează plângerea sau întâmpinarea fără preaviz. Dacă plângerea sau întâmpinarea îndeplinește condițiile, instanța admite acțiunea și urmează o procedură preliminară în cadrul căreia instanța pregătește cauza astfel încât aceasta să poată fi soluționată fără întrerupere, într-o singură ședință de judecată. La finalizarea procedurii preliminare, instanța citează părțile în cauză, comunicându-le data și locul în care instanța va examina cauza.

Cauzele care implică încălcări ale drepturilor în materie civilă, cum ar fi litigiile contractuale, cauzele de dreptul familiei, litigiile succesorale și de dreptul proprietății, aspectele privind activitățile și administrarea societăților comerciale și a organismelor non-profit, precum și litigiile privind drepturile de proprietate intelectuală, falimentele și aspectele ținând de dreptul muncii pot fi aduse în fața instanței regionale. Aceasta este o listă neexhaustivă a competenței materiale a instanțelor regionale în conformitate cu Codul de procedură civilă.

Persoanele care doresc să intenteze o acțiune înaintea instanței civile pentru protejarea drepturilor proprii (sau a drepturilor altora) trebuie să depună o cerere la instanța respectivă. Cererea constituie o acțiune civilă intentată în fața instanței civile. Cererea înaintată instanței trebuie să menționeze persoana împotriva căreia se intentează acțiunea, pretențiile, motivele (și anume, temeiul juridic al acțiunii) și probele existente în susținerea pretențiilor.

La primirea unei astfel de cereri, instanța civilă verifică dacă aceasta întrunește condițiile și dacă s-a achitat taxa judiciară către stat. Dacă dosarul este incomplet, instanța stabilește un termen pentru completarea acestuia. Dacă dosarul nu este completat în termen, instanța dispune încetarea procedurilor. Dacă cererea întrunește condițiile, instanța o notifică părții oponente în vederea formulării unui răspuns. Instanța se pronunță asupra cererii într-un termen rezonabil, printr-o încheiere de admitere sau respingere a cauzei.

Dacă sunteți victimă a unei infracțiuni, puteți denunța infracțiunea, oral sau în scris, unui organ de cercetare, de regulă poliția sau parchetul.

Denunțul trebuie să cuprindă datele dumneavoastră personale și de contact, descrierea infracțiunii, data și semnătura. Nu este necesar un formular special, dar poliția vă poate pune la dispoziție un formular de denunț. Formularul pe care trebuie să îl trimiteți parchetului este disponibil și pe site-ul internet al acestuia.

Denunțul pe care îl faceți fie oral, fie prin telefon este înregistrat, iar denunțarea unei infracțiuni prin telefon poate fi, de asemenea, înregistrată.

În termen de maximum zece zile de la primirea denunțului, poliția sau parchetul trebuie să vă anunțe dacă refuză începerea procedurilor penale. Acest termen poate fi prelungit cu cel mult zece zile dacă sunt necesare informații suplimentare de la persoana care a formulat denunțul pentru a decide inițierea sau nu a unei proceduri penale. Autorul denunțului este informat în legătură cu această prelungire, precum și în legătură cu motivele acesteia.

La finalizarea cercetării, poliția pregătește un dosar și îl transmite parchetului, care:

• îl trimite spre informare atât presupusului infractor, cât și victimei [la cerere, a se vedea articolul 224 alineatul (2) din Codul de procedură penală] în cazul în care consideră finalizată cercetarea, iar apoi pregătește actul de punere sub acuzare și în transmite instanței;
• solicită poliției desfășurarea de cercetări suplimentare, sau
• dispune încetarea procedurilor.

Instituţii naţionale pentru drepturile omului

Estonia nu deține în prezent nicio autoritate națională sau o altă organizație care să fi solicitat acreditare ca organizație națională pentru protecția drepturilor omului.

Ombudsman

Acest rol este îndeplinit de Cancelarul Justiției

În capacitatea sa de Ombudsman, Cancelarul Justiției monitorizează activitatea autorităților care îndeplinesc sarcini publice și verifică dacă autoritățile statului respectă drepturile și libertățile omului și buna practică administrativă. Cancelarul Justiției monitorizează:

• activitățile organismelor și autorităților statului;
• activitățile organismelor și autorităților administrației locale;
• activitățile organismelor și autorităților persoane juridice de drept public sau ale entităților private care îndeplinesc funcții publice.

Orice persoană are dreptul de a adresa o cerere Cancelarului Justiției solicitând verificarea activităților autorităților care îndeplinesc sarcini publice.

În cazul în care Cancelarul Justiției constată că activitățile unei autorități care îndeplinește funcții publice sunt nelegale, acesta comunică un aviz autorității respective indicând privința în care aceasta a încălcat legea și, după caz, recomandă modul în care se poate respecta buna practică administrativă conform legii sau face propuneri de reparare a încălcării. În ambele cazuri, înainte de emiterea avizului, acesta examinează dacă autoritatea în cauză a respectat legea și dacă raporturile cu persoana privată afectată au fost în conformitate cu buna practică administrativă. În avizul său, Cancelarul Justiției poate critica, da un aviz sau oferi recomandări concrete pentru repararea încălcării.

Cancelarul Justiției

Orice persoană are dreptul de a adresa o cerere Cancelarului Justiției pentru a-i solicita acestuia să verifice dacă o lege sau un alt act legislativ respectă Constituția și alte legi. Cancelarul Justiției monitorizează respectarea Constituției și a altor legi de către puterea legislativă și cea executivă și de către administrațiile locale, în activitatea acestora de emitere de norme.

Cancelarul Justiției monitorizează respectarea Constituției și a altor legi:

• de către legile în vigoare;
• de regulamentele Guvernului Republicii;
• de regulamentele ministeriale;
• de regulamentele consiliilor autorităților locale și ale autorităților municipale și orășenești;
• precum și legalitatea actelor legislative emise de persoane juridice de drept public.

În cazul în care Cancelarul Justiției constată că un act legislativ este neconstituțional sau nu respectă dispozițiile altor legi, acesta:

• poate prezenta o propunere către autoritatea care a emis actul pentru alinierea acestuia la Constituție și celelalte legi. Legiuitorul are obligația de a-și comunica avizul către Cancelarul Justiției în termen de 20 de zile. În lipsa unui răspuns, Cancelarul Justiției înaintează Curții Supreme o cerere de declarare a actului legislativ drept neconstituțional sau nevalid.
• poate înainta un memorandum către autoritatea care a emis actul, pentru alinierea acestuia la Constituție și celelalte legi, stabilind un termen pentru remedierea incompatibilității. Dacă recomandările prezentate în memorandum nu sunt luate în considerare, Cancelarul Justiției poate prezenta o propunere autorității care a emis actul. În lipsa unui răspuns, Cancelarul Justiției înaintează Curții Supreme o cerere de declarare a actului legislativ drept neconstituțional sau nevalid.
• poate înainta un raport Curții Supreme, atrăgându-i atenția asupra problemelor existente în legislație.

Organisme specializate în drepturile omului

• Ombudsman pentru drepturile copilului

Cancelarul Justiției: Kohtu 8, 15193 Tallinn, Estonia

Rolul Ombudsmanului pentru copii este îndeplinit de Cancelarul Justiției. Sarcinile consilierilor din cadrul Departamentului pentru drepturile copilului constau în principal în:

• soluționarea cererilor privind drepturile copilului în cazurile care implică controlul constituționalității și ombudsmanul;
• pregătirea și efectuarea vizitelor de inspecție la autoritățile competente în acest domeniu;
• pregătirea solicitărilor și avizelor în cazurile care vizează controlul constituționalității;
• educarea în ceea ce privește drepturile copilului și creșterea gradului de conștientizare cu privire la Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, sensibilizarea și furnizarea de formare în domeniul drepturilor copilului;
• desfășurarea de anchete și studii privind aspecte legate de promovarea și protecția drepturilor copilului;
• organizarea cooperării între organizațiile copiilor și tinerilor, asociații cetățenești, ONG-uri, organizații profesionale, instituții științifice și autorități de stat.

În alte privințe se aplică informațiile furnizate la secțiunea dedicată Cancelarului Justiției.

• Organism de promovare a egalităţii

Cancelarul Justiției, Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament

Adresa:

Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament, Gonsiori 29, 15027 Tallinn, Estonia

Cancelarul Justiției monitorizează dreptul fundamental la egalitate de tratament în conformitate cu procedurile obișnuite. Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament este un funcționar independent care își desfășoară activitatea potrivit Legii privind egalitatea de gen și al Legii privind egalitatea de tratament. Rolul comisarului este de a monitoriza respectarea dispozițiilor celor două legi menționate. Comisarul consiliază și asistă persoanele implicate în litigii legate de discriminare și emite un aviz în calitate de expert cu privire la cazurile de discriminare.

Comisarul pentru egalitatea de gen și egalitate de tratament:

• primește cereri din partea persoanelor fizice și emite avize cu privire la cazurile de discriminare;
• analizează impactul legislației asupra situației femeilor și bărbaților, precum și asupra membrilor comunităților minoritare în cadrul societății;
• prezintă propuneri de modificare a legislației către Guvernul Republicii și organismele guvernamentale, precum și către autoritățile locale și organele autorităților locale;
• oferă consiliere și informații Guvernului Republicii, organismelor guvernamentale și organelor autorităților locale privind aspecte care vizează aplicarea Legii privind egalitatea de gen și a Legii privind egalitatea de tratament;
• adoptă măsuri pentru promovarea egalității de gen și a egalității de tratament între femei și bărbați.

Comisarul emite avize privind victimele discriminării și persoanele care au un interes legitim în monitorizarea respectării cerințelor privind egalitatea de tratament. Scopul avizelor acestuia este de a furniza o analiză, coroborată cu dispozițiile Legii privind egalitatea de gen, ale Legii privind egalitatea de tratament și acordurile internaționale obligatorii pentru Republica Estonia și alte acte legislative, prin care se evaluează dacă principiul egalității de tratament a fost încălcat în raportul juridic în cauză.

Pentru obținerea unui aviz, comisarul este sesizat cu o cerere în care se descriu faptele care sugerează ca a avut loc o discriminare. Pentru a exprima un aviz, comisarul are dreptul de a obține informații de la toate persoanele care s-ar putea afla în posesia informațiilor necesare, putând solicita explicații scrise privind faptele legate de presupusa discriminare, precum și prezentarea de înscrisuri sau de copii ale înscrisurilor în termenul stabilit de acesta.

• Organism de protecţie a datelor

Inspectoratul pentru Protecția Datelor apără următoarele drepturi constituționale:

• dreptul de a obține informații cu privire la activitățile autorităților publice;
• dreptul la respectarea vieții private și de familie în utilizarea datelor cu caracter personal;
• dreptul persoanelor de a avea acces la propriile date.

Se poate depune o plângere privind acțiunea sau omisiunea unei persoane în cazul în care persoana care v-a încălcat drepturile (de exemplu, operatorul de date cu caracter personal sau depozitarul informațiilor) nu a reacționat la încercarea (încercările) dumneavoastră de a o contacta. Inspectoratul soluționează plângerea în termen de 30 de zile de la depunerea acesteia. Termenul de examinare a unei plângeri poate fi prelungit cu până la 60 de zile. Reclamantul trebuie să fie informat în scris despre această prelungire.

• Alte organisme specializate

Nu există alte instituții specializate.

Alte organizaţii

Baroul din Estonia

Baroul din Estonia este o asociație a avocaților din Estonia având ca activitate principală furnizarea de servicii de consiliere juridică către cetățeni. Baroul din Estonia este o asociație profesională a avocaților înființată la 14 iunie 1919 care acționează conform principiilor administrării guvernamentale locale și organizează furnizarea de servicii juridice în interes privat și public. Activitățile Baroului din Estonia includ organizarea evoluției profesionale a avocaților, relațiile cu avocații, autoritățile de stat și numeroase organizații locale și străine, precum și participarea activă la elaborarea de proiecte legislative. Asociația se ocupă, de asemenea, de exercitarea funcției de drept public-privat – asigurând apărarea și reprezentarea în materie civilă și administrativă contra unui onorariu plătit de către stat.

În general, pentru a obține asistență juridică trebuie depusă o cerere. Cererile de asistență juridică se depun, de regulă, la instanță. Cererea de asistență juridică este transmisă organului de cercetare sau parchetului dacă solicitantul este suspect într-un proces penal în care participarea unui avocat nu este obligatorie.

Cererile de asistență juridică se depun în limba estonă. Cererea poate fi depusă, de asemenea, în limba engleză dacă solicitantul asistenței juridice este o persoană fizică rezidentă într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau este cetățean al unui alt stat membru al UE sau este o persoană juridică stabilită într-un alt stat membru al UE.

La cererea organului de cercetare, a parchetului sau a instanței, Baroul din Estonia desemnează un avocat care să ofere asistență juridică publică (oferită de stat). În general, o persoană nu are dreptul de a alege avocatul care îi va furniza asistență juridică publică. Cu toate acestea, persoana are dreptul de a solicita ca asistența juridică publică să îi fie asigurată de un anumit avocat dacă avocatul respectiv a fost de acord să ofere asistență juridică publică. În acest caz, numele avocatului care și-a dat consimțământul trebuie să fie indicat chiar în cererea de asistență juridică publică.

În cadrul procedurilor la care participarea unui avocat este obligatorie prin lege, persoana în cauză nu trebuie să întreprindă nicio acțiune pentru a primi asistență juridică publică (cu excepția cazului în care și-a angajat singură un avocat) – magistratul care conduce procedurile are obligația de a face demersuri pentru desemnarea unui avocat pentru persoana în cauză, fără a fi necesar ca aceasta să depune o cerere.