Victimele infracțiunilor au o serie de drepturi în cadrul fazei de urmărire penală și al acțiunii penale, o protecție specială fiind acordată copiilor și victimelor infracțiunilor contra libertății sexuale și ale traficului de ființe umane
Victima unei infracțiuni are dreptul:
- de acces la informațiile pe care poliția, anchetatorul, parchetul (državno odvjetništvo) și instanța au obligația de a le furniza;
- de a beneficia de asistență și de sprijin de specialitate eficace, de natură psihologică sau de altă natură, din partea organismelor, a organizațiilor și a instituțiilor care acordă sprijin victimelor infracțiunilor;
- de a se constitui parte vătămată în cadrul unei proceduri penale;
- de a primi o notificare din partea procurorului (državni odvjetnik) cu privire la modul în care s-a dat curs sesizării făcute, precum și dreptul de a depune o plângere la un procuror-șef (viši državni odvjetnik);
- de a beneficia de consiliere de specialitate, finanțată de la bugetul de stat, în cazul în care victima suferă prejudicii psihosomatice foarte severe sau în cazul în care suportă consecințele foarte grave ale infracțiunii;
- de a introduce o acțiune în despăgubiri conexă;
- de a beneficia de despăgubiri în conformitate cu o lege distinctă, în cazul în care victima a suferit o vătămare corporală gravă sau o deteriorare gravă a stării de sănătate ca urmare a unei infracțiuni săvârșite prin violență.
Victima unei infracțiuni contra libertății sexuale sau a unei infracțiuni legate de traficul de ființe umane are, pe lângă drepturile menționate mai sus, următoarele drepturi:
- de a discuta cu un avocat înainte de a fi audiată, costul aferent acestui demers urmând să fie acoperit de la bugetul de stat;
- de a beneficia de asistență judiciară, finanțată de la bugetul de stat;
- de a fi audiată de o persoană de același sex, la secția de poliție sau la parchet;
- de a fi însoțită de o persoană de încredere pe parcursul audierii;
- de a refuza să răspundă la întrebări fără relevanță privind viața sa personală;
- de a solicita audierea prin intermediul unui dispozitiv audiovizual;
- de a beneficia de confidențialitatea datelor cu caracter personal;
- de a solicita excluderea publicului de la audiere;
- de a fi informată, înaintea primei audieri, de către instanță, procuror sau poliție cu privire la aceste drepturi.
În cazul în care un copil este victima unei infracțiuni, acesta are, pe lângă drepturile menționate mai sus, și următoarele drepturi:
- de a beneficia de asistență judiciară, finanțată de la bugetul de stat;
- de a fi însoțit de o persoană de încredere atunci când participă la acte procedurale;
- de a beneficia de confidențialitatea datelor cu caracter personal;
- de a fi audiat la domiciliu sau în alt loc special echipat, și nu în instanță;
- de a solicita ca publicul să nu participe la audiere;
- de a solicita ca interogatoriul să fie realizat cu ajutorul unor dispozitive audiovizuale operate de către un asistent judiciar profesionist, fără ca judecătorul sau părțile să fie prezente în aceeași încăpere în care se află copilul;
- de a beneficia de o atenție deosebită în timpul audierii, astfel încât sănătatea mintală a copilului să nu fie afectată negativ.
Copii sunt toate persoanele cu vârsta mai mică de 18 ani.
Martorii și victimele copii sunt audiați de un judecător de instrucție în cadrul audierii preliminare, iar citația le este transmisă martorilor copii prin intermediul părinților sau al tutorilor legali.
Plângere penală (privatna tužba)
Atunci când se denunță o infracțiune, procurorul va declanșa, în majoritatea cazurilor, urmărirea penală din oficiu.
Pentru unele infracțiuni, acțiunea penală se pune în mișcare dacă se depune în prealabil o plângere penală. Plângerea penală trebuie formulată în termen de trei luni de la data la care persoana fizică sau juridică autorizată a aflat despre infracțiune și despre autorul infracțiunii.
Acțiunea în despăgubiri conexă
Victima unei infracțiuni este, de asemenea, parte vătămată, având dreptul de a formula o acțiune în despăgubiri conexă în fața instanței.
În cadrul unei astfel de acțiuni se pot solicita următoarele:
- despăgubiri pentru prejudiciile suferite, care pot fi corporale sau necorporale (durere suportată, teamă);
- restituirea de bunuri – dacă partea vătămată poate dovedi că era proprietarul sau titularul legal al acestora;
- anularea unei tranzacții specifice – în cazul în care infracțiunea a avut ca rezultat o tranzacție imobiliară (dacă pârâtul a obligat victima să încheie un contract).
Se poate formula o acțiune în despăgubiri conexă în cadrul unei acțiuni penale sau al unei acțiuni civile distincte împotriva pârâtului. În cazul în care acțiunea este intentată în cadrul unui proces penal, o condiție prealabilă pentru ca aceasta să fie admisă este ca instanța să se pronunțe în sensul vinovăției inculpatului.
Acest lucru nu reprezintă o garanție că acțiunea civilă intentată este admisă.
Drepturile părților vătămate pe parcursul cercetării și acțiunii penale
În timpul cercetării penale, victimele unei infracțiuni, în calitate de autori ai plângerii penale și de părți vătămate, au dreptul de a prezenta faptele și de a aduce elementele de probă care sunt utile pentru stabilirea infracțiunii, pentru identificarea infractorului (infractorilor) și pentru determinarea pretențiilor victimelor în cadrul acțiunii în despăgubiri conexe.
O victimă care se constituie parte vătămată în cadrul unei acțiuni penale are dreptul:
- de a se exprima în limba sa maternă, inclusiv în limbajul semnelor pentru persoanele surde și surdomute; victima respectivă are, de asemenea, dreptul la asistență din partea unui interpret în cazul în care nu înțelege sau nu se exprimă în limba croată sau dreptul la asistență din partea unui traducător sau a unui interpret al limbajului semnelor în cazul în care este surdă sau surdomută;
- de a se exprima în limba sa maternă;
- de a introduce o acțiune în despăgubiri conexă, precum și cereri în vederea adoptării de măsuri temporare;
- de a avea un reprezentant;
- de a prezenta faptele și de a aduce elemente de probă;
- de a participa la audierea preliminară;
- de a participa la procedură și la audierea preliminară, precum și de a face o declarație finală;
- de a consulta dosarul cauzei;
- de a solicita o notificare din partea procurorului cu privire la modul în care s-a dat curs sesizării făcute, precum și dreptul de a depune o plângere la un procuror-șef;
- de a depune o cale de atac;
- de a înainta o cerere de începere a urmăririi penale sau de a depune o plângere penală;
- de a primi o notificare privind respingerea unei acuzații în materie penală sau privind decizia luată de procuror de a nu începe urmărirea penală;
- de a derula urmărirea penală în locul procurorului;
- de a solicita restabilirea situației anterioare;
- de a primi o notificare privind rezultatul procedurii penale.
Parchetul și instanța au obligația de a examina, atât înaintea începerii procedurii penale, cât și pe parcursul fiecărei etape a acesteia, dacă există vreo posibilitate ca persoana acuzată să aducă reparații părții vătămate pentru prejudiciile cauzate prin săvârșirea infracțiunii. Acestea au, de asemenea, obligația de a informa partea vătămată cu privire la anumite drepturi stabilite prin lege (dreptul părții vătămate de a se exprima în limba sa maternă, dreptul de a înainta o acțiune în despăgubiri conexă etc.).
Dreptul la despăgubiri
Legea privind despăgubirile acordate victimelor infracțiunilor [Zakon o novčanoj naknadi žrtvama kaznenih djela) (Narodne Novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 80/08 și nr. 27/11] prevede dreptul la despăgubiri pentru victimele infracțiunilor care presupun acte de violență săvârșite cu intenție pe teritoriul Republicii Croația sau pentru rudele acestora, în condițiile prevăzute în legea respectivă.
Aceasta stabilește dreptul la despăgubiri pentru victimele unor infracțiuni violente săvârșite cu intenție și precizează condițiile prealabile necesare și procedura prin care se poate exercita dreptul la despăgubiri, organismele care iau decizii în acest sens și participă la procesul de luare a deciziilor referitor la dreptul la despăgubiri, precum și organismele responsabile de cazuri transfrontaliere și procedurile aplicate în astfel de cazuri.
Victimele unor infracțiuni violente săvârșite cu intenție au dreptul la despăgubiri din bugetul național.
Poliției, parchetului și instanțelor judecătorești li se solicită să ofere informații asupra dreptului la despăgubiri, precum și să furnizeze formularele de cerere necesare, având, de asemenea, obligația de a oferi, la cererea victimei, indicații și informații generale despre modalitatea de completare a cererii și despre documentele justificative necesare.
Cererile de despăgubire trebuie să fie depuse la Ministerul Justiției prin formularul care poate fi descărcat de pe site-ul web al Ministerului.
Formular de cerere de despăgubire pentru victimele infracțiunilor_hr 
(223 Kb) 
Aceste cereri trebuie să fie depuse în termen de șase luni de la data la care a fost comisă infracțiunea. Dacă există motive legitime pentru incapacitatea unei victime de a depune o astfel de cerere în termenul impus, victima în cauză trebuie să facă acest demers în termen de trei luni de la data la care respectivele motive încetează să mai existe și, în orice caz, în termen de trei ani de la data la care a fost comisă infracțiunea.
În cazul în care victima este un minor sau o persoană care a fost privată de capacitatea de exercițiu, iar reprezentantul său legal nu a depus o cerere în termen de șase luni de la data comiterii infracțiunii, perioada de șase luni începe să se deruleze de la data la care persoana a împlinit optsprezece ani sau din ziua în care a fost lansată procedura penală după ce victima a împlinit vârsta de optsprezece ani sau din ziua în care i s-a restabilit capacitatea de exercițiu.
Persoane care au dreptul la despăgubiri:
- victimele unei infracțiuni săvârșite prin violență, care sunt cetățeni ai Republicii Croația, cetățeni ai unui stat membru al UE sau persoane care sunt rezidenți permanenți pe teritoriul Uniunii Europene, cu condiția ca infracțiunea să fi fost săvârșită pe teritoriul Croației;
- victima unei vătămări corporale grave sau a cărei stare de sănătate s-a deteriorat ca urmare a comiterii infracțiunii respective asupra sa (o astfel de persoană are dreptul la compensarea costurilor ocazionate de tratamentul medical, cu condiția ca acestea să nu fie acoperite de asigurarea de sănătate obligatorie, care să nu depășească cuantumul rambursat de asigurarea de sănătate în Republica Croația, precum și dreptul la compensarea pierderii veniturilor în limita sumei de 35 000 HRK);
- o persoană care este o rudă apropiată cu victima decedată [soț, soție sau partener(ă), copil, părinte, părinte adoptiv, copil adoptat, părinte vitreg, copil vitreg, partener de același sex, bunic(ă) și nepot (nepoată) în cazul în care aceste persoane au făcut parte din aceeași gospodărie ca și victima] (o astfel de persoană are dreptul la despăgubiri pentru încetarea obligației legale de întreținere de până la 70 000 HRK);
- în cazul decesului unei victime, persoana care a suportat cheltuielile de înmormântare are dreptul la despăgubiri de până la 5 000 HRK;
- în cazul în care o infracțiune este denunțată sau înregistrată de către poliție sau de parchet în termen de șase luni de la data la care a fost comisă, indiferent dacă infractorul este cunoscut sau nu.
La stabilirea cuantumului despăgubirii, se ține seama de comportamentul victimei în timpul și după comiterea infracțiunii sau de contribuția sa la provocarea unor prejudicii și de amploarea respectivelor prejudicii, precum și de următoarele criterii: persoana este o victimă imediată, a denunțat infracțiunea în fața autorităților competente și când a făcut acest lucru. În plus, se evaluează modul în care victima cooperează cu poliția și cu autoritățile competente pentru a aduce infractorul în fața justiției, ținându-se seama de eventualul rol al victimei imediate la cauzarea prejudiciului sau la accentuarea acestuia; în oricare dintre aceste cazuri, compensația la care are dreptul victima va fi redusă în consecință. O cerere de despăgubire va fi refuzată sau cuantumul său va fi redus dacă se constată că victima este implicată în criminalitatea organizată sau într-o organizație criminală. Compensația poate fi refuzată sau cuantumul său poate fi redus și în cazul în care acordarea compensației integrale ar contraveni principiului echității, moralității și politicii publice.
Notificarea privind eliberarea infractorului
Atunci când un pârât este condamnat la închisoare, Serviciul autonom pentru sprijinirea victimelor și a martorilor din cadrul Ministerului Justiției va informa victima cu privire la data eliberării deținutului în cauză (eliberarea necondiționată și cea condiționată).
Obligația statutară de a informa victimele cu privire la eliberarea deținuților
În conformitate cu dispozițiile prin care Legea privind executarea pedepselor cu închisoarea (Zakon o izmjenama i dopunama Zakona o izvršenju kazne zatvora) a fost modificată, Serviciul autonom pentru sprijinirea victimelor și a martorilor din cadrul Ministerului Justiției are obligația de a informa victima, partea vătămată sau familia acestora cu privire la eliberarea unui deținut care și-a executat pedeapsa.
Victimele sunt informate cu privire la eliberarea unui deținut în cazul infracțiunilor contra libertății sexuale și a moralității sexuale, contra vieții și a integrității fizice, precum și în cazul infracțiunilor care presupun acte de violență.
Informațiile de mai sus trebuie să fie furnizate victimei, părții vătămate sau familiilor acestora, indiferent dacă deținutul este eliberat în mod necondiționat sau dacă face obiectul unei eliberări condiționate.
Mai mult, atunci când se ia o decizie referitoare la oportunitatea de a autoriza eliberarea unui deținut din închisoare pentru a-i permite să se întoarcă în locul în care locuiește permanent sau temporar, penitenciarele/închisorile pot să solicite serviciului de probațiune să stabilească atitudinea victimei sau a familiei victimei față de infracțiunea care a fost săvârșită. Serviciul autonom pentru sprijinirea victimelor și a martorilor întocmește rapoarte pentru serviciul de probațiune pe baza discuțiilor purtate cu victima.
Sprijinirea victimelor și a martorilor
Sprijinirea victimelor și a martorilor pe teritoriul Republicii Croația este coordonată de Serviciul autonom pentru sprijinirea victimelor și a martorilor (Samostalna služba za podršku žrtvama i svjedocima) din cadrul Ministerului Justiției.
Victimele și martorii pot obține sprijin și informații cu privire la drepturile lor și la procedurile aplicate de la unitatea pentru victime și martori din cadrul unei instanțe.
Astfel de unități au fost create în cadrul a șapte instanțe regionale (županijski sudovi), și anume la Zagreb, Zadar, Osijek, Vukovar, Split, Sisak și Rijeka. Aceste unități oferă victimelor (și martorilor) și persoanelor care le însoțesc sprijin emoțional, informații practice și informații referitoare la drepturile lor. Sprijinul este furnizat, de asemenea, de către unități ale instanțelor municipale și ale instanțelor corecționale competente (općinski și prekršajni sudovi).
Victimele pot, de asemenea, să obțină informații despre drepturile lor și despre tipurile de asistență de care pot beneficia apelând Centrul național de intermediere telefonică pentru victimele infracțiunilor și ale delictelor la numărul de telefon gratuit 116 006 (a se vedea site-ul web al Centrului național de apel).
Ministerul Justiției oferă, de asemenea, victimelor și martorilor sprijin și informații cu privire la drepturile lor, iar eventuale întrebări pot fi trimise prin e-mail la adresa: zrtve.i.svjedoci@pravosudje.hr sau pe site-ul web al Ministerului Justiției din Croația: https://pravosudje.gov.hr/
Sprijin acordat victimelor și martorilor în cazuri transfrontaliere
Serviciul autonom pentru sprijinirea victimelor și a martorilor, care a fost instituit în cadrul Ministerului Justiției, oferă sprijin și informații atât martorilor, cât și victimelor care sunt convocate în justiție prin acordarea unei asistențe juridice internaționale (inclusiv martorilor și victimelor crimelor de război).
Martorilor care sunt convocați să depună mărturie în fața instanțelor din Republica Croația sau martorilor croați care sunt convocați să se înfățișeze în fața unor instanțe străine li se trimit scrisori de informare.
Martorii crimelor de război beneficiază de protecție fizică, dacă este cazul, precum și de ajutor pentru a-și pregăti călătoria și compariția în fața organului judiciar competent (în cazul martorilor și al altor părți care sunt convocate pentru a fi audiate în cadrul unei proceduri penale privind crime de război în fața organelor judiciare competente din Republica Croația sau în afara Republicii Croația atunci când sprijinul respectiv vizează o cerere de asistență juridică internațională).
Faceți clic pe link-urile de mai jos pentru a găsi informațiile de care aveți nevoie
1 - Drepturile pe care le am dacă am fost victima unei infracțiuni
2 - Denunțarea unei infracțiuni și drepturile mele pe parcursul cercetării sau al procesului
3 - Drepturile pe care le am după proces
4 - Despăgubiri
5 - Drepturile pe care le am în materie de sprijin și asistență
