Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi.
Swipe to change

Victims' rights - by country

Croaţia

Conținut furnizat de
Croaţia

Victims of crime have a number of rights in pre-trial and criminal proceedings, with particular protection being afforded to children and victims of crimes against sexual freedom and human trafficking

A victim of a crime has the right to:

  • information that the police, the investigator, the state attorney's office (državno odvjetništvo) and the court have a duty to provide;
  • effective psychological and other expert assistance and support from bodies, organisations and institutions that support victims of crime;
  • participate in criminal proceedings as the injured party,
  • be informed by the state attorney (državni odvjetnik) regarding action taken on the basis of the victim’s report, and to file a complaint to a senior state attorney (viši državni odvjetnik);
  • state-funded specialist counselling if he/she suffers very severe psychosomatic damage or very serious consequences of the crime;
  • file an associated action for damages;
  • compensation in accordance with a separate law if he/she has suffered grievous bodily harm or serious deterioration of health as a result of violent crime.

A victim of a crime against sexual freedom or a crime of human trafficking has the following rights in addition to those mentioned above:

  • to speak with a counsellor prior to being interviewed, with the cost being met by the budget;
  • state-funded legal aid;
  • to be interviewed by a person of the same sex at the police station or state attorney's office;
  • to have a person of trust present during the interview;
  • to refuse to answer unnecessary questions relating to his/her personal life;
  • to ask to be interviewed via an audio-visual device;
  • confidentiality of personal data;
  • to demand the exclusion of the public from the hearing;
  • to be informed of these rights by the court, state attorney and the police before the first interview.

If a child is the victim of crime, he/she has the following rights in addition to those mentioned above:

  • state-funded legal aid;
  • to be accompanied by a person of trust when participating in procedures;
  • confidentiality of personal data;
  • to be interviewed in his/her home or another specially equipped location instead of a court;
  • the exclusion of the public;
  • for the questioning to be conducted without the judge or parties present in the same room with the child, through audio-video devices operated by a professional assistant;
  • for particular care to be taken during the interview so that the child’s mental health is not adversely affected.

Children are all persons under the age of 18 years.

Child witnesses and victims are to be examined by the investigating judge at the evidentiary hearing, and a child witness is to be subpoenaed through his/her parents or guardians.

Private prosecution

When a crime is reported, the state attorney will prosecute ex officio in most cases.

A private prosecution may be brought in the case of crimes for which criminal proceedings are launched on the basis of a private prosecution. The private prosecution must be brought within three months of the date when the authorised natural or legal person learned of the crime and the offender.

Associated action for damages

A victim of crime is also an injured party and is entitled to file an associated action for damages before the court.

Such an action may include the following claims:

  • compensation for damages, which can be tangible or intangible (pain suffered, fear);
  • return of belongings — if the injured party can prove that he/she was the owner or lawful holder;
  • annulment of a specific transaction — if the crime resulted in a property transaction (if the defendant forced the victim to conclude a contract).

An associated action for damages may be filed in criminal proceedings or in separate civil proceedings against the defendant. If the action is filed during criminal proceedings, a prerequisite for its acceptance is that the court finds the defendant guilty.

That is not a prerequisite for the success of an action in civil proceedings.

Rights of injured parties during an investigation and in criminal proceedings

During an investigation the victims of a crime, as private prosecutors and injured parties, are entitled to present facts and move to introduce evidence that is material for ascertaining the crime, identifying the offender(s) and establishing their claims in the associated action for damages.

A victim who takes part in criminal proceedings as an injured party has the right to:

  • use his/her own language, including deaf and deafblind sign language, and to the assistance of an interpreter if he/she does not understand or use Croatian, or to the assistance of a translator or sign language interpreter if he/she is deaf or deafblind;
  • use his/her own language;
  • file an associated action for damages and motions for temporary injunctions;
  • a representative;
  • present facts and move to introduce evidence;
  • attend the evidentiary hearing;
  • attend the proceedings, take part in the evidentiary proceedings and make a closing statement;
  • access the case file;
  • ask to be informed by the state attorney in respect of action taken on the basis of his/her report and file a complaint to a senior state attorney;
  • appeal;
  • file a motion to prosecute and bring a private prosecution;
  • receive notice of the rejection of a criminal charge or of the decision of the state attorney not to prosecute;
  • prosecute instead of the state attorney;
  • seek restoration of the previous situation;
  • receive notice of the outcome of the criminal proceedings.

The state attorney’s office and the court are obliged to examine, both before, and at each stage of, the criminal proceedings, whether there is any possibility of the accused making amends to the injured party for the damage caused by the crime. They are also obliged to inform the injured party of certain rights laid down by law (the injured party’s right to use his/her own language, the right to file an associated action for damages, etc.).

Right to financial compensation

The Act on Financial Compensation for Victims of Crime (Zakon o novčanoj naknadi žrtvama kaznenih djela) (Narodne Novine (NN; Official Gazette of the Republic of Croatia) Nos 80/08 and 27/11) lays down a right to financial compensation for victims of crime involving violence committed with intent in Croatia, or for their relatives under the conditions set out in that Act.

It establishes a right to financial compensation for victims of violent crime committed with intent and specifies the prerequisites and procedure for exercising the right to compensation, the bodies that take decisions and participate in the decision-making process on the right to compensation and the bodies and procedure in cross-border cases.

Victims of violent crime committed with intent have a right to financial compensation from the national budget.

The police, the state attorney's office and the courts are required to provide information on the right to compensation, supply the necessary application forms and, at the victim’s request, give general guidance and information on how to fill out an application and on the supporting documents that are required.

Applications for financial compensation must be submitted to the Ministry of Justice on the form which can be downloaded from the Ministry’s website.

Application form for financial compensation for victims of crime_hr  PDF (223 Kb) hr

Applications must be submitted within six months of the date on which the crime was committed. If there are legitimate reasons why a victim was unable to submit such an application within the deadline, he/she must do so within three months of the date on which those reasons cease to exist, and in any event within three years of the date on which the crime was committed.

If the victim is a minor or a person who has been stripped of contractual capacity and his/her legal representative did not submit an application within six months of the date on which the crime was committed, the period of six months starts to run from the person‘s eighteenth birthday or from the day on which criminal proceedings are launched after the victim has reached the age of majority or from the day when the person’s contractual capacity is restored.

Persons entitled to financial compensation:

  • victims of crime involving violence who are citizens of the Republic of Croatia, citizens of a Member State of the European Union or permanently resident in the European Union, and if the crime was committed in Croatia;
  • a victim who has suffered grievous bodily harm or whose health has deteriorated as a result of the crime (such a person is entitled to compensation for the costs of treatment, provided that it is not covered by mandatory health insurance, up to the amount of health insurance in the Republic of Croatia, and compensation for loss of earnings up to the amount of HRK 35 000);
  • a person who is a close relative of the deceased victim (spouse or partner, child, parent, adoptive parent, adopted child, step-parent, step-child, same-sex partner, grandparent and grandchild if they belonged to the same household as the victim) (such a person is entitled to compensation of up to HRK 70 000 for the loss of statutory maintenance);
  • in the event of the death of a victim, the person who paid the funeral expenses is entitled to compensation of up to HRK 5 000;
  • if a crime is reported to or filed by the police or the public prosecutor's office within six months from the date on which it was committed, regardless of whether or not the offender is known.

When the amount of compensation is established, account is taken of the victim’s conduct during and after the crime or his/her contribution to the causing of the damage and to the extent of the damage, whether the person is an immediate victim and whether he/she reported the crime to the competent authorities and when. In addition, an assessment is made of the victim’s cooperation with the police and the competent authorities in order to bring the offender to justice, account being taken of whether the immediate victim helped to cause the damage or exacerbated the damage; in any of these cases the compensation to which the victim is entitled will be reduced accordingly. An application for compensation will be refused, or the amount reduced, if the victim is found to be involved in organised crime or a criminal organisation. Compensation may also be refused, or the amount reduced, if the granting of full compensation would be contrary to the principle of fairness, morality and public policy.

Notice of offender's release

When a defendant is sentenced to imprisonment, the Independent Service for Victim and Witness Support at the Ministry of Justice will inform the victim of the prisoner's release date (unconditional release and release on probation).

Statutory obligation to inform victims of prisoner release

In accordance with the provisions of the Act Amending the Execution of Prison Sentences Act (Zakon o izmjenama i dopunama Zakona o izvršenju kazne zatvora), the Independent Service for Victim and Witness Support at the Ministry of Justice is required to inform the victim, injured party or his/her family about the release of a prisoner.

Victims are notified of the release of a prisoner in cases of crimes against sexual freedom and sexual morality, life and limb or crimes involving violence.

The information mentioned above is provided to a victim, injured party or his/her family, irrespective of whether the prisoner is being released unconditionally or on probation.

Moreover, when a decision is being taken on the advisability of allowing a prisoner to leave prison for his/her place of permanent or temporary residence, penitentiaries/prisons may require the probation service to establish the attitude of the victim or the victim’s family to the crime that was committed. The Independent Service for Victim and Witness Support draws up reports for the probation service on the basis of its discussions with the victim.

Support for witnesses and victims

Support for victims and witnesses in the Republic of Croatia is coordinated by the Independent Service for Victim and Witness Support (Samostalna služba za podršku žrtvama i svjedocima) at the Ministry of Justice.

Victims and witnesses can obtain support and information on their rights and on procedures from the Victim and Witness Support Department of a court.

Such departments have been set up at seven county courts (županijski sudovi), namely in Zagreb, Zadar, Osijek, Vukovar, Split, Sisak and Rijeka. The departments provide victims (and witnesses) and persons accompanying them with emotional support, practical information and information on rights. Support is also provided by departments of competent municipal and misdemeanour courts (općinski and prekršajni sudovi).

Victims can also obtain information about their rights and the types of assistance available to them by calling the free phone number 116 006 of the National Call Centre for Victims of Crimes and Misdemeanours (see the website of the National Call Centre).

The Ministry of Justice also provides victims and witnesses with support and information about their rights, and inquiries may be sent via email to: zrtve.i.svjedoci@pravosudje.hr or to the website of the Croatian Ministry of Justice: https://pravosudje.gov.hr/

Support for victims and witnesses in cross-border cases

The Independent Service for Support to Victims and Witnesses, which has been set up at the Ministry of Justice, provides support and information to both witnesses and victims who are summoned through international legal assistance (including witnesses of war crimes).

Information letters are sent to witnesses who are summoned to give testimony at courts in the Republic of Croatia, or to Croatian witnesses who are summoned to appear before foreign courts.

Witnesses of war crimes are provided with physical protection, where necessary, and assistance for preparing their journey and their appearance before the competent judicial body (in the case of witnesses and other parties who are summoned for questioning in criminal proceedings relating to war crimes before competent judicial bodies in the Republic of Croatia, or outside Croatia when such support relates to a request for international legal assistance).

Click on the links below to find the information that you need

1 - My rights as a victim of crime

2 - Reporting a crime and my rights during the investigation or trial

3 - My rights after trial

4 - Compensation

5 - My rights to support and assistance

Last update: 04/07/2018

The national language version of this page is maintained by the respective Member State. The translations have been done by the European Commission service. Possible changes introduced in the original by the competent national authority may not be yet reflected in the translations. The European Commission accepts no responsibility or liability whatsoever with regard to any information or data contained or referred to in this document. Please refer to the legal notice to see copyright rules for the Member State responsible for this page.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini croată a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

1 - Drepturile pe care le am dacă am fost victima unei infracțiuni

Ce informații voi primi din partea autorităților (de ex. poliție, parchet) după săvârșirea infracțiunii, chiar înainte de denunțarea acesteia?

Codul de procedură penală nu prevede ce informații i se furnizează victimei după ce infracțiunea a avut loc și înainte de denunțarea acesteia. Orice persoană are dreptul și posibilitatea de a contacta parchetul, unde aceasta poate denunța o infracțiune ori depune o declarație sau un document cu privire la o problemă care este de competența procurorului. Persoana care contactează parchetul respectiv va primi informații cu privire la modul de denunțare a infracțiunii și alte informații de bază cu privire la drepturile și obligațiile sale.

Agenții de poliție sunt obligați să înregistreze denunțarea unei infracțiuni care este urmărită penal din oficiu.

În plus, orice persoană are dreptul la protecție adecvată din partea poliției în cazul în care există motive rezonabile pentru acordarea unei astfel de protecții.

Serviciile de sprijinire a victimelor și a martorilor, care au fost constituite în cadrul a șapte instanțe județene, oferă sprijin emoțional și informații victimelor, martorilor și familiilor acestora cu privire la drepturile lor (inclusiv informații tehnice și practice). Se furnizează informații și se acordă sprijin indiferent de stadiul procedurilor. Victima va primi informații și sprijin chiar dacă nu denunță infracțiunea. De asemenea, serviciile respective îndrumă victimele și martorii către instituții și organizații specializate ale societății civile, în funcție de nevoile lor.

Nu locuiesc în țara din UE în care a avut loc infracțiunea (cetățeni din UE și din afara UE). Cum îmi sunt protejate drepturile?

Dispozițiile care reglementează drepturile victimelor și ale părților civile se aplică în aceeași măsură și fără a ține seama de cetățenie, deoarece legislația penală croată se aplică oricărei persoane care săvârșește o infracțiune în interiorul granițelor Croației. Părțile și participanții la procedură au dreptul să își folosească limba maternă.

Poliția, parchetul și instanțele au obligația, în temeiul Codului de procedură penală și al Legii privind victimele infracțiunilor (daune materiale), de a furniza informații victimelor infracțiunilor cu privire la drepturile lor în temeiul actelor respective. Aceasta înseamnă că parchetul și instanțele au obligația de a examina posibilitățile, atât înainte de începerea procedurii penale, cât și în oricare dintre etapele acesteia, ca persoana acuzată să despăgubească partea civilă pentru orice pierderi/vătămări pe care aceasta le-ar fi putut suferi ca urmare a infracțiunii, de a informa partea civilă asupra dreptului său de a-și utiliza limba maternă și de a depune verbal o cerere de despăgubire, într-o limbă pe care victima o înțelege, sau în scris, în limba croată sau în limba engleză. De asemenea, parchetul și instanțele judecătorești au obligația de a oferi victimei, la cerere, instrucțiuni generale și informații privind modul de completare a cererii și documentele justificative pe care trebuie să le prezinte. Fișele informative care conțin informații referitoare la dreptul victimei la despăgubiri, precum formularul de cerere pentru acordarea de despăgubiri, sunt disponibile în limbile croată și engleză. Versiunile în limbile croată și engleză ale acestor documente pot fi descărcate de pe site-ul Ministerului Justiției din Croația.

Orice victimă care denunță o infracțiune va primi de la poliție informații privind drepturile sale. După ce a informat verbal victima, agentul de poliție va furniza informații în scris cu privire la drepturile acesteia, precum și orice informații disponibile privind serviciile de protejare și sprijinire a victimelor. Acestea din urmă includ o serie de linii de asistență telefonică gratuite pentru sprijinirea victimelor.

Pentru persoanele care nu cunosc limba croată, poliția pune la dispoziție o fișă informativă privind drepturile victimelor în alte limbi.

Voluntarii din cadrul Centrului național de intermediere telefonică pentru victimele infracțiunilor (116-006) oferă sprijin psihologic, informații cu privire la drepturi și informații practice. De asemenea, aceștia îndrumă victimele către alte servicii și organizații competente pentru a se asigura că aceștia primesc informații suplimentare și alte forme de sprijin și asistență. Această linie de asistență telefonică este deschisă de la ora 8.00 la ora 20.00 în zilele lucrătoare și personalul poate prelua apeluri în limbile croată și engleză.

În cazul în care denunț săvârșirea unei infracțiuni, ce informații voi primi?

a) Victima și partea civilă au dreptul, în termen de două luni de la data depunerii plângerii sau a denunțării unei infracțiuni, de a solicita parchetului informații cu privire la măsurile luate ca răspuns la acuzarea/denunțarea formulată. Acestea vor fi informate de către parchet cu privire la măsurile luate într-un termen rezonabil, în cel mult treizeci de zile de la data primirii solicitării, cu excepția cazului în care solicitarea respectivă compromite eficacitatea procedurii. Decizia de a nu divulga astfel de informații trebuie să fie comunicată victimei sau părții civile care a înaintat solicitarea.

b) Procurorul va suspenda ancheta printr-o decizie:

  • în cazul în care infracțiunea de care este învinuită persoana respectivă nu este o infracțiune pentru care se impune urmărirea penală din oficiu;
  • în cazul în care circumstanțele exclud vinovăția persoanei învinuite, cu excepția cazului în care a fost săvârșit un act ilicit în stare de incapacitate mintală;
  • în cazul în care termenul de prescripție a expirat pentru infracțiunea respectivă sau infracțiunea face obiectul unei amnistii sau al unei grațierii, sau dacă există alte circumstanțe care interzic urmărirea penală; și
  • în cazul în care nu există dovezi că persoana învinuită ar fi săvârșit infracțiunea.

Decizia de suspendare a investigării este trimisă părții civile și persoanei învinuite, care va fi eliberată imediat în cazul în care a fost plasată în arest sau în arest preventiv. Pe lângă decizie, parte civilă va primi informații, în conformitate cu articolul 55 din Codul de procedură penală, cu privire la modalitatea de continuare a urmăririi penale pe cont propriu.

c) După ce a examinat denunțul și a efectuat verificări în sistemul informatic al parchetului, procurorul va respinge denunțul printr-o decizie motivată în cazul în care din acesta rezultă următoarele:

  • infracțiunea nu este o infracțiune pentru care se poate impune urmărirea penală din oficiu;
  • termenul de prescripție a expirat pentru infracțiunea respectivă sau infracțiunea face obiectul unei amnistii sau al unei grațierii sau infracțiunea a fost deja soluționată de către instanță printr-o hotărâre definitivă sau există alte circumstanțe care interzic urmărirea penală;
  • în cazul în care circumstanțele exclud vinovăția;
  • în cazul în care nu există nicio îndoială rezonabilă că persoana învinuită a săvârșit infracțiunea denunțată sau
  • în cazul în care informațiile din denunț sugerează că denunțul nu este credibil.

Nu se permite introducerea unei căi de atac împotriva deciziei procurorului de a respinge un denunț.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel în Codul de procedură penală, procurorul va informa victima cu privire la decizia sa de a respinge denunțul și îi va prezenta acesteia motivele în acest sens în termen de opt zile. Procurorul va furniza, de asemenea, informații cu privire la modul în care victima poate începe urmărirea penală pe cont propriu. Procurorul va informa de îndată persoana care a făcut denunțul și persoana învinuită cu privire la decizia sa de a respinge denunțul, dacă acest lucru este solicitat de către oricare dintre părți.

În cazul în care procurorul nu poate evalua credibilitatea acuzațiilor din denunț sau dacă informațiile din denunț nu justifică în mod suficient luarea deciziei de inițiere a unei investigații sau de administrare a probelor, procurorul va desfășura cercetări pe cont propriu sau va ordona organelor de poliție să facă acest lucru.

d) Autoritatea de supraveghere a persoanelor din arest va elibera de îndată persoana arestată sau reținută:

  • dacă primește un ordin în acest sens din partea procurorului;
  • dacă persoana arestată nu a fost interogată în termenul legal sau
  • dacă reținerea a fost anulată.

e) Procurorul va cita un martor sau un expert, în scris, pentru a ajuta la administrarea probelor. Citațiile pot fi trimise, de asemenea, de către anchetator, la ordinul procurorului. Instanța va cita un martor sau un expert pentru a depune mărturie în cadrul unei audieri probatorii sau a participa la o ședință de judecată. Organismul competent va fixa în prealabil ora și locul unde vor fi administrate probele. Persoana convocată va fi avertizată cu privire la consecințele neprezentării.

Am dreptul să beneficiez în mod gratuit de servicii de interpretare sau de traducere (atunci când contactez poliția sau alte autorități ori în cursul cercetării și al procesului)?

O victimă care participă la o procedură penale ca parte civilă are dreptul:

  • să utilizeze limba sa maternă, inclusiv limbajul semnelor, și să solicite asistență din partea unui interpret dacă nu înțelege sau nu vorbește limba croată, sau din partea unui interpret în limbaj mimico-gestual în cazul în care partea civilă este surdă sau surdomută.

Cum se asigură autoritatea că înțeleg și că mă fac înțeles (în cazul copiilor; în cazul în care am un handicap)?

Cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege specială, judecătorul de instrucție va audia orice copil cu vârsta sub 14 ani care este martor. Audierea va avea loc fără ca judecătorul sau părțile să fie prezente în aceeași încăpere cu copilul, prin intermediul unui dispozitiv audio-video operat de un asistent profesionist. La audiere va asista un psiholog, un educator sau un alt profesionist în domeniu. De asemenea, la audiere poate participa un părinte sau tutore, cu excepția cazului în care acest lucru este contrar interesului investigației sau al copilului. Părțile pot pune întrebări copiilor care sunt martori prin intermediul unui profesionist, sub rezerva aprobării de către judecătorul de instrucție. Ședința de judecată va fi înregistrată cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare audio-video, iar înregistrarea se sigilează și se anexează la procesul-verbal al ședinței. Copilul care este martor poate fi citat pentru a doua audiere doar în condiții excepționale, urmându-se aceeași procedură.

Cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege specială, judecătorul de instrucție va audia orice copil cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani care este martor. Copilul, în special în cazul în care acesta este victima infracțiunii, va fi tratat cu atenție pentru a se asigura faptul că examinarea nu îi afectează negativ psihicul. Se va acorda o atenție deosebită protecției copilului.

Orice martor care nu poate răspunde unei citații din motive de vârstă înaintată, boală sau handicap poate să fie audiat în propriul său apartament sau într-o altă locuință. Astfel de martori pot fi audiați prin intermediul unui dispozitiv audio-video operat de către un profesionist. Dacă examinarea este condiționată de starea de sănătate a martorului, aceasta va fi desfășurată în așa fel încât să se permită părților să îi pună acestuia întrebări fără ca acesta să fie prezent în aceeași încăpere cu martorul. Dacă este cazul, ședința de judecată se înregistrează cu ajutorul unui dispozitiv de înregistrare audio-video, iar înregistrarea se sigilează și se anexează la procesul-verbal al ședinței. Această procedură de audiere va fi urmată dacă victima unei infracțiuni sexuale,a traficului de persoane ori a violenței domestice solicită acest lucru atunci când se înfățișează în calitate de martor. Un astfel de martor poate fi citat pentru o a doua audiere doar în condiții excepționale, în cazul în care acest lucru este considerat necesar de către instanță.

Servicii de asistență pentru victime

Ce entități oferă sprijin pentru victime?

Serviciile de sprijinire a victimelor și a martorilor, care au fost constituite în cadrul a șapte instanțe regionale (Zagreb, Osijek, Split, Rijeka, Sisak, Zadar și Vukovar) oferă sprijin victimelor și martorilor care prezintă probe în fața acestor instanțe și în fața instanțelor municipale ale acestor orașe. De asemenea, aceste servicii acordă sprijin în cadrul tribunalelor corecționale în cazurile de violență domestică și îndrumă victimele și martorii către instituții și organizații specializate ale societății civile, în funcție de nevoile lor.

Informații și sprijin se acordă prin telefon și atunci când victima/martorul intră în clădirea instanței. Se furnizează informații, de asemenea, prin e-mail.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați următoarea pagină a Ministerului de Justiție din Croația:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttps://pravosudje.gov.hr/o-ministarstvu/djelokrug-6366/iz-pravosudnog-sustava-6372/podrska-zrtvama-i-svjedocima/6156

Mă va îndruma în mod automat poliția către un serviciu de asistență pentru victime?

După ce a informat victima cu privire la drepturile sale, agentul de poliție va furniza informații în scris cu privire la drepturile acesteia, precum și orice informații disponibile privind serviciile de sprijinire a victimelor. Acestea din urmă includ o serie de linii de asistență telefonică gratuite pentru sprijinirea victimelor. Fișa cu informații privind drepturile include datele de contact ale:

  • departamentului competent pentru sprijinirea victimelor și a martorilor;
  • organizațiilor societății civile din țara relevantă;
  • centrului național de intermediere telefonică pentru victimele infracțiunilor și delictelor (116-006);

Cum mi se protejează confidențialitatea?

Autoritățile competente pot colecta informații personale doar în scopurile prevăzute prin lege, în cadrul operațiunilor lor prevăzute prin Codul de procedură penală.

Datele cu caracter personal pot fi prelucrate doar atunci când sunt prevăzute printr-o lege sau un alt regulament, iar o astfel de prelucrare trebuie să fie limitată la scopul pentru care au fost colectate informațiile. Se permite prelucrarea ulterioară a acestor informații, cu excepția cazului în care acest lucru este contrar scopului pentru care au fost colectate informațiile și cu condiția ca organismele competente să fie autorizate să prelucreze astfel de informații în alt scop prevăzut prin lege și ca prelucrarea ulterioară să fie necesară și proporțională cu celălalt scop.

Informațiile cu caracter personal referitoare la starea de sănătate sau viața sexuală a unei persoane pot fi prelucrate doar în cazuri excepționale, atunci când infracțiunea, pentru care se impune pedeapsa cu închisoarea de cinci ani sau o pedeapsă mai strictă, nu a putut fi constatată sau urmărită penal în niciun alt mod, sau când constatarea/urmărirea penală ar fi îngreunată de dificultăți disproporționate.

Nu se permite prelucrarea informațiilor cu caracter personal legate de rasă sau origine etnică, convingeri politice, convingeri religioase sau filozofice ori apartenența sindicală.

Informațiile cu caracter personal colectate în scopul procedurilor penale pot fi înaintate organelor guvernamentale în conformitate cu o lege specială, precum și altor entități juridice, numai dacă parchetul sau instanța constată că are nevoie de astfel de informații pentru un scop prevăzut prin lege. Atunci când sunt transmise astfel de informații, li se va reaminti entităților juridice obligația acestora de a proteja informațiile persoanelor la care se referă acestea.

Informațiile cu caracter personal pot fi utilizate, în conformitate cu reglementările, în cadrul altor proceduri penale, al altor proceduri desfășurate în Croația privind acte care se pedepsesc, al procedurilor de asistență internațională în materie de justiție penală, precum și în eforturile de cooperare polițienească internațională.

Trebuie să denunț săvârșirea infracțiunii pentru a avea acces la serviciile de asistență pentru victime?

Victima va primi informații și ajutor din partea departamentului de sprijinire a victimelor și martorilor din cadrul instanței relevante sau a organizațiilor societății civile, chiar dacă aceasta nu denunță infracțiunea.

Protecția personală în cazul în care sunt în pericol

În conformitate cu articolul 99 din Legea privind sarcinile și competențele polițienești, cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o lege specială, și pentru perioada de timp în care există motive rezonabile pentru o astfel de acțiune, poliția va asigura o protecție adecvată victimei și oricărei alte persoane care a furnizat sau ar putea furniza informații relevante cu privire la procesul penal, sau oricărei persoane apropiate, în cazul în care sunt puse în pericol de infractor sau de alte persoane implicate în procedura penală. Asigurarea protecției victimelor de către poliție înseamnă o protecție fizică în regim permanent.

Ce tipuri de protecție sunt disponibile?

În conformitate cu articolul 130 din Legea privind delictele, poliția poate dispune, cu titlu temporar și pentru o perioadă de maxim opt zile, o măsură asigurătorie împotriva unei persoane care este suspectată în mod rezonabil că a săvârșit infracțiunea. În practică, aceasta se traduce, de regulă, prin ordine de încetare care interzic suspectului să viziteze un anumit loc sau zonă (sau dispun evacuarea din locuința victimei), să se apropie de o anumită persoană sau să stabilească ori să păstreze legătura cu o anumită persoană. În termen de opt zile, poliția va depune plângere la instanța competentă în soluționarea delictelor, care va lua ulterior o hotărâre care să stabilească dacă măsura asigurătorie inițiată va fi suspendată sau extinsă. În plus, în cursul procedurii de soluționare a delictelor, instanța poate, în temeiul Legii privind protecția împotriva violenței domestice, să dispună următoarele măsuri care trebuie luate împotriva autorului:

  1. tratament psihologic obligatoriu;
  2. un ordin de încetare prin care se interzice acestuia să se apropie, să hărțuiască sau să urmărească victima violenței domestice;
  3. evacuarea din domiciliul comun;
  4. un tratament obligatoriu pentru abuz de substanțe.

În temeiul Legii privind delictele, instanța poate, de asemenea, să ia alte măsuri preventive și asigurătorii astfel încât victima să nu fie abordată sau hărțuită de către suspect.

În plus, în conformitate cu Codul de procedură penală, instanța și parchetul pot dispune, în locul arestării preventive a persoanei învinuite, una sau mai multe măsuri asigurătorii, printre care un ordin de încetare prin care se interzice autorului să viziteze un anumit loc sau zonă, să se apropie de o anumită persoană, să stabilească sau să păstreze legătura cu o anumită persoană, sau un ordin de încetare prin care se interzice acestuia să urmărească sau să hărțuiască victima sau o altă persoană, sau se dispune evacuarea din locuința victimei.

Ce entități îmi pot oferi protecție?

Victima poate obține informații din partea poliției cu privire la toate drepturile sale, inclusiv informații privind dreptul său la protecție, tipurile de protecție oferite, precum și privind măsurile care trebuie întreprinse de către poliție pentru protecția victimei.

Cazul meu va fi evaluat pentru a se vedea dacă există în continuare riscul de a suferi prejudicii din partea infractorului?

După încheierea investigației și după ce documentele relevante au fost transmise organelor competente în materie de justiție penală, poliția nu va mai evalua nevoile victimei, cu excepția aplicării oricăror măsuri de protecție sau asigurătorii dispuse. În cazul în care se primesc denunțuri privind circumstanțe noi care indică o nouă amenințare din partea autorului, poliția va lua noi măsuri de protecție a victimei în concordanță cu evaluarea sa și cu situația de fapt a speței.

Cazul meu va fi evaluat pentru a se vedea dacă există în continuare riscul de a suferi prejudicii din partea sistemului de justiție penală (în cursul investigării sau al procesului)?

Sistemul de justiție penală (în cursul investigării și al acțiunilor în justiție) funcționează în așa fel încât să respecte drepturile victimei și statutul acesteia în cadrul procedurilor penale, în conformitate cu Codul de procedură penală. Înainte de a examina victima, organul de urmărire penală care desfășoară cercetările va evalua situația victimei în cooperare cu organele, organizațiile sau instituțiile care oferă sprijin și asistență victimelor infracțiunilor. Evaluarea situației victimei include stabilirea necesității de a aplica măsuri speciale de protecție în beneficiul victimei. În cazul în care există o astfel de necesitate, organul de urmărire penală va stabili măsurile de protecție care vor fi aplicate (măsuri speciale de interogare a victimei, utilizarea de tehnologii de comunicare pentru a preveni contactul vizual între victimă și infractor, precum și alte măsuri prevăzute prin lege). În cazul în care victima unei infracțiuni este un copil, se va prezuma necesitatea de a aplica măsuri speciale de protecție și se vor stabili măsuri speciale de protecție. Evaluarea situației victimei ține seama, în special, de caracteristicile personale ale victimei, de tipul și natura infracțiunii și de circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea. Se va acorda o atenție deosebită victimelor care au suferit daune semnificative din cauza gravității infracțiunii, victimelor unei infracțiuni săvârșite din cauza caracteristicilor personale specifice ale victimei, precum și victimelor a căror relație cu infractorul determină vulnerabilitatea deosebită a acestora.

Ce protecție există pentru victimele vulnerabile?

Sistemul de justiție penală (în cursul investigării și al acțiunilor în justiție) funcționează în așa fel încât să respecte drepturile victimei și statutul acesteia în cadrul procedurilor penale, în conformitate cu Codul de procedură penală. Înainte de a examina victima, organul de urmărire penală care desfășoară cercetările va evalua situația victimei în cooperare cu organele, organizațiile sau instituțiile care oferă sprijin și asistență victimelor infracțiunilor. Evaluarea situației victimei include stabilirea necesității de a aplica măsuri speciale de protecție în beneficiul victimei. În cazul în care există o astfel de necesitate, organul de urmărire penală va stabili măsurile de protecție care vor fi aplicate (măsuri speciale de interogare a victimei, utilizarea de tehnologii de comunicare pentru a preveni contactul vizual între victimă și infractor, precum și alte măsuri prevăzute prin lege). În cazul în care victima unei infracțiuni este un copil, se va prezuma necesitatea de a aplica măsuri speciale de protecție și se vor stabili măsuri speciale de protecție. Evaluarea situației victimei ține seama, în special, de caracteristicile personale ale victimei, de tipul și natura infracțiunii și de circumstanțele în care a fost săvârșită infracțiunea. Se va acorda o atenție deosebită victimelor care au suferit daune semnificative din cauza gravității infracțiunii, victimelor unei infracțiuni săvârșite din cauza caracteristicilor personale specifice ale victimei, precum și victimelor a căror relație cu infractorul determină vulnerabilitatea deosebită a acestora.

Sunt minor(ă) – am drepturi speciale?

În cazul în care victima unei infracțiuni este minoră, aceasta are următoarele drepturi suplimentare, în plus față de drepturile obișnuite ale victimei:

  1. dreptul de a fi reprezentată de către o persoană autorizată, costurile aferente unei astfel de reprezentări fiind finanțate din bugetul de stat;
  2. dreptul ca informațiile sale cu caracter personal să fie tratate în regim de confidențialitate;
  3. dreptul la o procedură cu ușile închise.

Un copil este orice persoană sub vârsta de 18 ani.

Un copil care este martor sau victimă este examinat de către judecătorul de instrucție în cadrul unei audieri probatorii, iar citația este trimisă părinților sau tutorilor acestuia.

Un membru al familiei mele a murit în urma săvârșirii unei infracțiuni – ce drepturi am?

În temeiul Legii privind victimele infracțiunilor (privind compensațiile financiare), atunci când victima directă decedează ca urmare a unei infracțiuni săvârșite prin violență, victima indirectă(soț/soție, partener, părinte, copil adoptiv, părinte adoptiv, mamă vitregă, tată vitreg sau copilul soțului/soției victimei directe ori persoana cu care victima directă a trăit într-o relație între persoane de același sex) are dreptul la o compensație financiară.

Victima indirectă, care a fost întreținută de către victima (directă) decedată, are dreptul la despăgubiri de cel mult 70 000 HRK, ca urmare a pierderii întreținerii legale, și la despăgubiri de cel mult 5 000 HRK pentru cheltuieli obișnuite de înmormântare în cazul în care aceasta a realizat astfel de cheltuieli.

Orice persoană al cărei membru de familie și-a pierdut viața ca victimă a unei infracțiuni are dreptul, în calitate de parte civilă, de a participa la procedura penală și de a solicita despăgubiri (în procesul penal sau în cadrul unei acțiuni civile).

Un membru al familiei mele a fost victima unei infracțiuni – ce drepturi am?

Victima indirectă este considerată a fi soțul/soția, partenerul, copilul, părintele, copilul adoptiv, părintele adoptiv, mama vitregă, tatăl vitreg sau copilul soțului/soției victimei directe ori persoana cu care victima directă a trăit în cadrul unei relații între persoane de același sex.

Victima indirectă este considerată a fi, de asemenea, bunicul, bunica sau nepotul/nepoata (în raport cu bunicii), dacă una dintre aceste persoane este victima directă, cu condiția ca cele trei persoane să fi locuit, pentru o perioadă îndelungată, în aceeași locuință și bunicul și bunica să fi îndeplinit rolul de părinți.
Coabitarea și relațiile între persoane de același sex vor fi interpretate în conformitate cu reglementările croate.

În cazul în care victima unei infracțiuni și-a pierdut viața, victimele indirecte au dreptul la despăgubiri (ca urmare a pierderii întreținerii legale și pentru cheltuielile obișnuite de înmormântare).

Pot avea acces la mediere? Care sunt condițiile? Voi fi în siguranță pe parcursul medierii?

Croația aplică modelul de mediere între victimă și infractor în procedurile premergătoare procedurii penale pentru infractorii minori și tineri. Este vorba de o oportunitate condițională. Procedând astfel, se respectă dispozițiile din Legea privind tribunalele corecționale care reglementează obligația specială pentru delincvenții minori și tineri adulți de a se implica în procesul de mediere prin soluționare extrajudiciară. Cu alte cuvinte, în cazul în care delincventul minor respectă această obligație, acesta va fi scutit de judecată.

Începând din anul 2013, Croația are un număr total de 60 de mediatori care au beneficiat de formare în cadrul unui program de 170 de ore de predare (cuprinzând conferințe, teme, exerciții pe roluri și de îndrumare practică și supraveghere). Aceștia sunt singurii profesioniști din Croația autorizați să administreze justiția reparatorie în cauzele penale și au primit certificate din partea Ministerului Politicii Sociale și Tineretului din Croația, a Asociației de Soluționare Extrajudiciară și a UNICEF.

Ca urmare, în capitala fiecărui județ croat funcționează un serviciu propriu de soluționare extrajudiciară a litigiilor.

Unde pot găsi prevederile legislative care precizează drepturile pe care le am?

Linkul se deschide într-o fereastră nouăCodul de procedură penală
Linkul se deschide într-o fereastră nouăLegea privind victimele infracțiunilor (privind compensațiile financiare)

Ultima actualizare: 08/10/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini croată a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

2 - Denunțarea unei infracțiuni și drepturile mele pe parcursul cercetării sau al procesului

Cum pot denunța săvârșirea unei infracțiuni?

Infracțiunile pot fi denunțate prin depunerea unei plângeri penale, în scris, verbal sau în alt mod, la parchetul competent.

Persoanele care depun o plângere penală verbal sunt avertizate cu privire la consecințele depunerii unei plângeri false. Plângerile verbale sunt înregistrate. Plângerile depuse prin telefon sau prin alte mijloace de telecomunicații sunt înregistrate, dacă este posibil, și se întocmește o notă oficială.

Atunci când depun o plângere, victimele primesc o confirmare scrisă de primire a plângerii, care conține detaliile de bază referitoare la infracțiune. Victimele care nu vorbesc sau nu înțeleg limba utilizată de organul competent pot denunța infracțiunea în propria lor limbă și li se pune la dispoziție un interpret sau o altă persoană care vorbește și înțelege atât limba oficială, cât și limbile victimei. Victimele care nu vorbesc sau nu înțeleg limba utilizată de organul competent pot solicita traducerea confirmării în limba lor pe cheltuiala organului respectiv.

Toate plângerile penale primite de către instanțe, poliție sau parchete în afara jurisdicției sunt transmise de îndată la parchetul competent.

Procurorul introduce în mod corespunzător plângerea penală în registrul de plângeri penale în momentul primirii acesteia, în afară de cazurile exceptate în temeiul legii.

În cazul în care procurorul doar a aflat noi informații despre o infracțiune sau a primit un denunț din partea victimei, acesta întocmește o notă oficială, o înregistrează în registrul de cazuri infracționale diverse și procedează conform legii.

În cazul în care plângerea penală nu conține detalii cu privire la infracțiune, și anume dacă procurorul nu poate identifica infracțiunea denunțată, acesta o înregistrează în registrul de cazuri infracționale diverse și solicită persoanei care depune plângerea să îi furnizeze informații suplimentare în termen de 15 zile.

În cazul în care persoana care formulează plângerea nu ține seama de solicitarea de informații suplimentare, procurorul întocmește o notă oficială în acest sens. După expirarea termenului pentru prezentarea de informații suplimentare, procurorul trebuie să semnaleze acest lucru unui procuror de rang superior în termen de opt zile. Procurorul de rang superior poate dispune ca plângerea penală să fie introdusă în registrul de plângeri penale.

Cum pot afla ce se întâmplă în dosarul referitor la infracțiunea pe care am denunțat-o?

În termen de două luni de la depunerea unei plângeri penale sau de la denunțarea unei infracțiuni, victima sau persoana vătămată poate trimite procurorului o solicitare de informații cu privire la măsurile întreprinse ca răspuns la plângere/denunț. Procurorul trebuie să răspundă într-un termen rezonabil, dar în cel mult 30 de zile de la data primirii solicitării scrise, cu excepția cazului în care un astfel de răspuns ar putea prejudicia procedura. În cazul în care procurorul hotărăște să nu furnizeze aceste informații, acesta trebuie să informeze victima/partea vătămată cu privire la aceasta.

O victimă care participă la procedura penală ca parte vătămată are dreptul de a fi informată cu privire la rezultatul procedurii.

Am dreptul la asistență judiciară (în timpul investigării sau al procesului)? În ce condiții?

În plus față de cele menționate anterior, victimele infracțiunilor sexuale și ale traficului de persoane au dreptul să se consulte gratuit cu un consilier juridic și, înainte de a fi audiate, pot beneficia de un reprezentant. Costurile aferente consilierului/reprezentantului sunt suportate de către stat.

Copiii care sunt victime au toate drepturile menționate anterior, precum și dreptul la un reprezentant autorizat, al cărui cost este suportat de către stat.

Victimele infracțiunilor au dreptul la asistență judiciară primară și secundară. O astfel de asistență este gratuită pentru victimele infracțiunilor săvârșite prin violență în cursul procedurii, astfel încât aceștia să poată obține despăgubiri pentru daunele/prejudiciile pe care le-au suferit ca victime ale infracțiunii.

Legea privind asistența judiciară gratuită prevede acordarea de asistență judiciară primară și secundară.

Asistența judiciară primară include informații juridice generale, consiliere juridică, depunerea de documente la organismele publice, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și la organizațiile internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale și cu regulamentul intern de procedură, reprezentarea în cadrul acțiunilor desfășurate în fața organismelor publice și asistență judiciară în soluționarea extrajudiciară a litigiilor.

Se poate acorda asistență judiciară primară în orice chestiune juridică:

  • în cazul în care solicitantul nu dispune de cunoștințele sau aptitudinile necesare pentru a-și exercita drepturile;
  • în cazul în care solicitantul nu a beneficiat de asistență judiciară în temeiul unor reglementări separate;
  • în cazul în care cererea depusă nu este în mod vădit nefondată;
  • în cazul în care situația economică a solicitantului este de așa natură încât plata asistenței judiciare ar periclita întreținerea acestuia sau a membrilor din locuința sa.

Solicitanții care doresc să obțină asistență judiciară primară ar trebui să contacteze direct un furnizor de asistență judiciară primară.

Asistența judiciară secundară include consiliere juridică, depunerea de documente în cadrul unei proceduri pentru protejarea drepturilor lucrătorilor în fața angajatorului sau a unei alte proceduri judiciare, reprezentarea în cadrul unor proceduri judiciare, asistență judiciară în soluționarea litigiilor pe cale amiabilă și scutirea de la plata cheltuielilor de judecată.

Se poate acorda asistență judiciară secundară:

  1. în cazul în care procedurile sunt complexe;
  2. în cazul în care solicitantul nu se poate reprezenta pe el însuși;
  3. în cazul în care situația economică a solicitantului este de așa natură încât plata asistenței judiciare ar periclita întreținerea acestuia sau a membrilor din locuința sa;
  4. în cazul în care litigiul nu este excesiv;
  5. în cazul în care solicitantului nu i-a fost respinsă cererea în ultimele șase luni pentru faptul că a furnizat în mod intenționat informații incorecte și
  6. în cazul în care solicitantul nu a beneficiat de asistență judiciară în temeiul unor reglementări separate.

Asistența judiciară secundară este aprobată fără o evaluare prealabilă a situației economice a solicitantului, în cazul în care solicitantul este:

  1. un copil care participă la o procedură de stabilire a obligației de întreținere;
  2. o victimă a unei infracțiuni săvârșite prin violență, care solicită despăgubiri pentru daunele/prejudiciile suferite ca urmare a infracțiunii;
  3. un beneficiar al unor plăți pentru întreținere în temeiul unor reglementări separate privind drepturile de securitate socială sau
  4. un beneficiar al unei alocații pentru subzistență în temeiul Legii privind drepturile veteranilor din Războiul de independență din Croația și ale membrilor familiilor acestora, precum și al Legii privind protecția veteranilor de război militari și civili.

Solicitanții care caută să obțină asistență judiciară secundară trebuie să depună cererea la biroul competent pe un formular specific.

Pot să cer să mi se ramburseze cheltuielile (aferente participării la cercetări/proces)? În ce condiții?

Instanța dispune ca pârâții găsiți vinovați să acopere cheltuielile de judecată, cu excepția cazului în care acestea sunt eligibile pentru o derogare totală sau parțială.

Atunci când procedura penală este suspendată sau atunci când instanța achită pârâtul sau renunță la acuzații, hotărârea/decizia instanței trebuie să prevadă faptul că statul va suporta costurile legate de procedura penală în temeiul articolului 145 alineatul (2) punctele 1-5 din această lege, costurile inevitabile suportate de către pârât și de către avocatul apărării, precum și compensațiile datorate acestuia, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

Dacă dosarul a fost închis înainte să fie deferit instanței, pot să introduc o cale de atac?

Victimele ale căror plângeri penale au fost respinse pot desfășura urmărirea penală pe cont propriu.

Dacă procurorul constată că nu există un temei pentru urmărirea penală a unei infracțiuni pasibile de urmărirea penală ex officio sau a unei persoane denunțate, acesta trebuie să informeze victima cu privire la acest lucru în termen de opt zile și să transmită victimei că aceasta poate desfășura urmărirea penală pe cont propriu. Același lucru trebuie să fie realizat de către o instanță care a încetat acțiunea, deoarece procurorul a renunțat la urmărirea penală în alte cauze.

Pot să mă implic în proces?

În temeiul acestei legi, persoana vătămată în cadrul unei proceduri penale are dreptul:

  • să utilizeze limba sa maternă, inclusiv limbajul semnelor, și să solicite serviciile unui interpret dacă nu vorbește sau nu înțelege limba croată, sau ale unui interpret în limbaj mimico-gestual în cazul în care partea vătămată este surdă sau surdomută;
  • să introducă o acțiune asociată în despăgubire și moțiuni pentru ordine de încetare temporară;
  • la reprezentare legală;
  • să prezinte faptele și să treacă la prezentarea probelor;
  • să asiste la audierea probatorie;
  • să participe la proces, să ia parte la procedura probatorie și să dea o declarație de încheiere;
  • să solicite accesul la dosarul cauzei în temeiul articolului 184 alineatul (2) din această lege;
  • să solicite să fie informată de către procuror cu privire la măsurile întreprinse pe baza plângerii sale penale și să depună o plângere la un procuror de rang superior;
  • să depună contestații;
  • să solicite restabilirea situației anterioare;
  • să fie informată cu privire la rezultatul procedurii penale.

Care este rolul meu oficial în sistemul de justiție? De exemplu, sunt considerat sau pot să aleg să fiu: victimă, martor, parte vătămată sau reclamant privat?

Victimele infracțiunilor sunt persoane fizice care au suferit vătămări fizice sau psihice, pagube materiale sau cărora li s-au încălcat grav drepturile și libertățile fundamentale ca o consecință directă a infracțiunii. Soțul/soția, partenerul, partenerul de viață, partenerul de viață informal, descendentul (descendenții) sau, în absența acestuia (acestora) din urmă, ascendentul (ascendenții) sau fratele sau sora (frații sau surorile) persoanei al cărei deces este direct imputabil infracțiunii, și orice persoană (persoane) întreținută (întreținute) legal de către defunct este considerată, de asemenea, a fi o victimă a infracțiunii respective.

O parte vătămată este o victimă a unei infracțiuni sau o persoană juridică care a suferit prejudicii ca urmare a săvârșirii infracțiunii și participă la procedura penală în calitate de parte vătămată.

Calitatea unei părți sau a unui participant la procedură nu depinde de voința persoanei respective, ci de rolul pe care l-a avut persoana respectivă în fapta penală specifică. Oricine poate apărea în oricare dintre rolurile de mai sus, în funcție de circumstanțele prevăzute de reglementările legale; alegerea pe care o au la dispoziție se referă la drepturile pe care doresc să le exercite în calitate de parte vătămată sau victimă a infracțiunii.

Ce drepturi și obligații am în această calitate?

Victima unei infracțiuni are dreptul:

  • la serviciile de sprijin pentru victimele infracțiunilor;
  • la asistență psihologică și la alte tipuri de asistență profesională efectivă din partea organelor, organizațiilor și instituțiilor care oferă sprijin victimelor infracțiunilor, în conformitate cu legea;
  • la protecție împotriva actelor de intimidare și represalii;
  • la protecția demnității sale atunci când prezintă probe în calitate de victimă;
  • să fie audiată fără întârzieri nejustificate după depunerea unei plângeri penale și, ulterior, să fi audiată nu mai mult decât este absolut necesar în scopul procedurii penale;
  • să fie însoțită de o persoană de încredere indiferent de acțiunile la care participă;
  • să facă obiectul unor proceduri medicale minimale și numai dacă acestea sunt absolut necesare în scopul procedurii penale;
  • să înainteze o cerere de urmărire penală sau să introducă o acțiune în nume propriu în temeiul Codului penal, să participe la procedurile penale în calitate de parte vătămată, să fie informată cu privire la respingerea unei plângeri penale [articolul 206 alineatul (3) din lege] și la decizia procurorului de a nu lua nicio măsură, precum și să desfășoare urmărirea penală individual, fără procuror;
  • să fie informată de către procuror cu privire la acțiunile întreprinse pe baza plângerii sale (articolul 206a din lege) și să depună o plângere la un procuror de rang superior (articolul 206b din această lege);
  • să solicite și să primească informații fără întârzieri nejustificate cu privire la eliberarea infractorului din închisoare sau din arestul preventiv, la evadarea sau eliberarea din închisoare a infractorului, precum și la măsurile luate pentru a asigura protecția victimei;
  • să solicite și să primească informații cu privire la orice hotărâre definitivă de încetare a procedurii penale;
  • la alte drepturi prevăzute prin lege;

O victimă care participă la procesul penal ca parte vătămată are dreptul:

  • să utilizeze limba sa maternă, inclusiv limbajul semnelor, și să solicite serviciile unui interpret dacă nu vorbește sau nu înțelege limba croată, sau ale unui interpret în limbaj mimico-gestual în cazul în care partea vătămată este surdă sau surdomută;
  • să introducă o acțiune asociată în despăgubire și moțiuni pentru ordine de încetare temporară;
  • la reprezentare legală;
  • să prezinte faptele și să treacă la prezentarea probelor;
  • să asiste la audierea probatorie;
  • să participe la proces, să ia parte la procedura probatorie și să dea o declarație de încheiere;
  • să solicite accesul la dosarul cauzei în conformitate cu codul;
  • să solicite să fie informată de către procuror cu privire la măsurile întreprinse pe baza plângerii sale penale și să depună o plângere la un procuror de rang superior;
  • să depună contestații;
  • să solicite restabilirea situației anterioare;
  • să fie informată cu privire la rezultatul procedurilor penale.

În plus față de drepturile de mai sus, victimele infracțiunilor sexuale și ale traficului de persoane au drepturi suplimentare, astfel cum sunt enumerate la punctul 12.

În cazul în care victima unei infracțiuni este un copil, aceasta are drepturi suplimentare, astfel cum sunt enumerate la punctul 13, în plus față de drepturile victimelor, care sunt menționate anterior.

În etapa de investigare, victimele infracțiunilor care sunt reclamanți persoane fizice sau părți vătămate pot să atragă atenția asupra tuturor faptelor și să prezinte probe care sunt importante pentru constatarea infracțiunii, identificarea infractorului (infractorilor) și stabilirea creanțelor acestuia (acestora) în acțiunea în despăgubire asociată.

Atât înainte, cât și în orice moment pe parcursul procedurii penale, parchetul și instanța trebuie să ia în considerare posibilitatea ca pârâtul să poată despăgubi persoana vătămată pentru pierderile cauzate prin săvârșirea infracțiunii. De asemenea, acestea trebuie să informeze partea vătămată cu privire la anumite drepturi în temeiul legii (de exemplu, dreptul părții vătămate de a folosi limba sa maternă, dreptul de a introduce o acțiune în despăgubire conexă etc.).

Persoanele care ar putea deține informații despre infracțiune, infractor sau alte împrejurări pertinente pot fi citate ca martori.

Următoarele persoane ar putea fi invitate să se înfățișeze în calitate de martori: partea vătămată, partea vătămată în calitate de procuror și reclamantul ca persoană fizică.

Un reclamant ca persoană fizică are aceleași drepturi ca procurorul, cu excepția drepturilor care aparțin exclusiv unei autorități de stat.

Pot face declarații sau depune mărturie pe parcursul procesului? În ce condiții?

Persoana vătămată în procedurile penale deține drepturile enumerate la punctul 25.

Ce informații voi primi pe parcursul procesului?

În etapa de investigare, victimele infracțiunilor care sunt reclamanți persoane fizice sau părți vătămate pot să atragă atenția asupra tuturor faptelor și să prezinte probe care sunt importante pentru constatarea infracțiunii, identificarea infractorului (infractorilor) și stabilirea pretențiilor acestuia (acestora) în acțiunea în despăgubire conexă.

O victimă care participă la procesul penal ca parte vătămată are dreptul:

  • să solicite să fie informată de către procuror cu privire la măsurile întreprinse pe baza denunțului său și să depună o plângere la un procuror de rang superior;
  • să fie informată cu privire la faptul că plângerea penală a fost respinsă sau că procurorul a decis să nu ia nicio măsură;
  • să fie informată cu privire la rezultatul procedurii penale.

Voi putea avea acces la dosarele instanței?

O victimă care participă la procedurile penale ca parte vătămată poate avea acces la dosarul cauzei.

Ultima actualizare: 08/10/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini croată a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

3 - Drepturile pe care le am după proces

Pot să introduc o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate?

Victimele care participă la procedurile penale ca părți vătămate pot introduce o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate.

Persoanele autorizate pot introduce o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în primă instanță în termen de 15 zile de la data notificării sau comunicării unei copii a hotărârii respective.

O cale de atac poate fi introdusă de către oricare dintre justițiabili, avocatul apărării sau partea vătămată.

Partea vătămată poate introduce o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate cu privire la atribuirea cheltuielilor de judecată sau la acordarea de despăgubiri. Însă, dacă procurorul a preluat acțiunea de urmărire penală de la persoana vătămată care a acționat în calitate de acuzator privat, acesta din urmă poate introduce o cale de atac din orice motiv pentru care ar putea fi contestată o hotărâre.

Care sunt drepturile mele după pronunțarea sentinței?

Victimele care participă la procedurile penale ca părți vătămate pot introduce o cale de atac și pot solicita restabilirea situației anterioare.

Am dreptul la sprijin sau la protecție după terminarea procesului? Pe ce durată?

Victimele și martorii pot apela la serviciile specializate ale instanțelor regionale pentru informații și sprijin în orice moment al procedurilor penale (sau delictuale), dar înainte de pronunțarea hotărârii.

În cazul în care victimele sau martorii apelează la aceste servicii de sprijinire a victimelor și martorilor după pronunțarea hotărârii, serviciile le vor furniza acestora informații conform sferei lor de competență și îi vor îndruma către alte organisme și servicii specializate.

Serviciul independent de sprijinire a victimelor și martorilor din cadrul Ministerului de Justiție oferă victimelor, părților vătămate sau familiilor acestora informații cu privire la eliberarea infractorului din închisoare (eliberare automată sau condiționată). Aceste informații sunt puse la dispoziția tuturor victimelor și persoanelor vătămate în urma unor infracțiuni grave, cum ar fi infracțiunile împotriva vieții și a integrității fizice, infracțiunile sexuale, infracțiunile săvârșite prin violență sau crimele de război.

În cazuri excepționale, atunci când serviciul independent constată că o victimă a violenței domestice sau împotriva femeilor pe durată extinsă necesită sprijin suplimentar coordonat, aceasta informează coordonatorul echipei regionale pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor cu privire la audierea desfășurată cu victima și la problemele cu care aceasta se confruntă și solicită ca echipa regională să ia măsurile corespunzătoare. Dacă este cazul, aceste informații sunt transmise, de asemenea, secției de poliție competente și centrului de asistență socială, dacă victima (copil/persoană) nu deține o calitate legală, sau biroului de probațiune competent, în cazul în care infractorul a fost eliberat condiționat și trebuie să se prezinte periodic la biroul de probațiune.

În cazuri excepționale, atunci când serviciul independent concluzionează, pe baza informațiilor adunate de la victimă (o victimă a unei alte infracțiuni decât cele menționate mai sus), că victima are nevoie urgentă de sprijin suplimentar și protecție, acesta poate solicita secției de poliție competente să ia măsuri sub rezerva acordului victimei.

Se acordă, de asemenea, sprijin victimelor de către organizații ale societății civile imediat după săvârșirea infracțiunii, pe parcursul procedurilor penale și după încheierea procesului, mai exact, înainte sau după pronunțarea unei hotărâri definitive. Sprijinul și asistența asigurată de organizațiile societății civile depind de sfera lor de competență.

Ce informații voi primi în cazul în care infractorul este condamnat?

O hotărâre scrisă, cu instrucțiuni privind căile de atac legale, este notificată sau comunicată reclamantului, pârâtului și avocatului apărării, părții vătămate (în cazul în care aceasta din urmă are dreptul la o cale de atac), părții a cărei proprietate a fost confiscată în temeiul hotărârii și entității juridice de la care urmează a fi confiscate produsele provenite din săvârșirea infracțiunii.

Hotărârea îi va fi notificată sau comunicată unei părți vătămate, care nu are dreptul la o cale de atac, astfel cum este prevăzută prin lege, împreună cu o notă privind dreptul acesteia de a cere restabilirea situației anterioare. Hotărârea definitivă este notificată sau comunicată părții vătămate la cerere.

Voi fi informat(ă) dacă infractorul este eliberat (inclusiv eliberat înainte de termen sau condiționat) sau a evadat din închisoare?

În temeiul Codului de procedură penală, victima are dreptul să fie informată de către poliție, fără întârziere, cu privire la încheierea perioadei de detenție sau de arest preventiv a infractorului, cu excepția cazului în care o astfel de divulgare ar putea expune infractorul unor riscuri. Victima este informată, de asemenea, cu privire la măsurile luate pentru a o proteja, în cazul în care au fost dispuse astfel de măsuri.

Penitenciarele și închisorile nu informează serviciul independent de sprijinire a victimelor și martorilor cu privire la prizonierii evadați, ci transmit doar poliției o notificare cu privire la evadarea infractorului; însă legea urmează să fie modificată în curând.

Victimele au dreptul de a fi informate, la cerere, cu privire la eliberarea infractorului din detenție sau din arestul preventiv, la evadarea sau eliberarea acestuia din închisoare, precum și la măsurile luate în interesul siguranței victimei.

Victimele unor infracțiuni grave, mai exact, ale unor infracțiuni împotriva vieții și a integrității fizice, ale unor infracțiuni sexuale, ale unor infracțiuni săvârșite cu violență și ale unor crime de război sunt informate cu privire la eliberarea automată sau condiționată a infractorului.

Voi fi implicat în luarea deciziei de punere în libertate sau de liberare condiționată? De exemplu, pot să fac o declarație sau să introduc o cale de atac?

Orice declarație făcută de victima unei infracțiuni săvârșite prin violență și alte informații relevante referitoare la victimă sunt luate în considerare atunci când se decide eventuala eliberare din închisoare a infractorului la sfârșit de săptămână. Declarația victimei face parte din dosarul de liberare condiționată. Însă normele în vigoare nu prevăd implicarea victimei într-o decizie de liberare condiționată și/sau introducerea unei căi de atac împotriva deciziei respective.

Ultima actualizare: 08/10/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

4 - Despăgubiri

Care este procedura pentru a solicita despăgubiri infractorului? (de exemplu, acțiune în instanță, o procedură civilă, constituirea ca parte civilă)

În conformitate cu reglementările specifice, victimele infracțiunilor pasibile de pedeapsa cu închisoarea de cel puțin cinci ani, care au suferit traume psihofizice grave sau au fost grav afectate de infracțiunea respectivă, au dreptul la un consilier înainte de a depune mărturie în cadrul procedurii penale sau de a depune o cerere pentru acordarea de despăgubiri; onorariul consilierului este suportat de către stat.

Pot depune cereri pentru acordarea de despăgubiri în cadrul acțiunii penale persoanele autorizate să introducă astfel de cereri în cadrul unei acțiuni civile.

Victimele unor infracțiuni care depun o cerere pentru acordarea de despăgubiri trebuie să precizeze dacă au obținut despăgubiri sau au depus o cerere pentru acordarea de despăgubiri.

Instanța a ordonat infractorului să îmi plătească despăgubiri. Cum mă asigur că acesta îmi va plăti despăgubiri?

După ce hotărârea privind o cerere pentru acordarea de despăgubiri a devenit definitivă și executorie, partea vătămată poate solicita instanței care a pronunțat hotărârea în primă instanță să îi elibereze o copie certificată a hotărârii respective, în care să se precizeze că aceasta din urmă prezintă titlu executoriu.

În cazul în care hotărârea nu prevede un termen pentru conformare, obligația impusă prin hotărârea respectivă trebuie să fie îndeplinită în termen de 15 zile de la data la care hotărârea a devenit definitivă. După acest termen, îndeplinirea obligației devine obiectul executării silite.

În cazul în care infractorul nu plătește, este posibil ca statul să îmi plătească un avans? În ce condiții?

O victimă a unei infracțiuni comise cu intenție ar putea fi despăgubită de la bugetul de stat în temeiul unui act legislativ specific. În cazul în care victimei i s-a aprobat o cerere pentru acordarea de despăgubiri, cuantumul despăgubirii depinde de suma atribuită; instanța care se pronunță asupra cererii pentru acordarea de despăgubiri va lua aceleași măsuri în cazul în care victima a fost deja despăgubită de la bugetul de stat, instanța judecătorească.

Am dreptul la despăgubiri din partea statului?

Victimele infracțiunilor săvârșite prin violență și cu intenție pe teritoriul Croației după 1 iulie 2013 sunt eligibile pentru a primi despăgubiri:

  • dacă sunt cetățeni sau rezidenți ai Croației sau ai unui alt stat membru al UE;
  • dacă au suferit vătămări corporale grave sau deteriorarea gravă a sănătății ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni;
  • dacă infracțiunea este denunțată sau înregistrată de către poliție sau parchet în termen de șase luni de la data săvârșirii acesteia, indiferent dacă infractorul este cunoscut;
  • dacă acestea au depus o cerere folosind formularul oficial, împreună cu documentele justificative necesare (formularul poate fi obținut de la orice secție de poliție, parchet sau instanță municipală sau județeană; de asemenea, acesta este disponibil online, pe site-ul al Ministerului Justiției, al Ministerului de Interne, al Ministerului Public și al instanțelor municipale și județene.

Victima are dreptul de a fi despăgubită:

  • pentru costurile tratamentului medical conform plafoanelor naționale; aceste despăgubiri se acordă numai atunci când victima nu poate fi despăgubită în baza unei asigurări de sănătate;
  • cu suma de maxim 35 000 HRK pentru pierderea de câștiguri.

Am dreptul la despăgubiri dacă infractorul nu este condamnat?

Victima poate fi despăgubită chiar dacă făptuitorul este necunoscut sau dacă procedura penală nu a fost inițiată.

Am dreptul la o plată de urgență până mi se soluționează cererea de despăgubiri?

Legislația croată nu prevede efectuarea de plăți în regim de urgență.

Ultima actualizare: 08/10/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini croată a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

5 - Drepturile pe care le am în materie de sprijin și asistență

Pe cine pot contacta pentru a beneficia de sprijin și asistență dacă sunt victima unei infracțiuni?

Linia telefonică de informare a victimelor

Linia telefonică națională de informare a victimelor infracțiunilor și ale delictelor (116-006) oferă sprijin emoțional, informații privind drepturile victimelor și îndrumări privind organismele și organizațiile care pot oferi mai multe informații, asistență și sprijin.

Linia telefonică de informare este un serviciu gratuit,

disponibil în limbile croată și engleză, de luni până vineri, de la ora 8.00 la 20.00.

Linia telefonică națională de informare a victimelor infracțiunilor și delictelor (116-006) este un serviciu de asistență general.

Mai multe informații sunt disponibile la: Linkul se deschide într-o fereastră nouăhttp://pzs.hr/

Există și alte organizații specializate ale societății civile care acordă telefonic sprijin și asistență victimelor anumitor infracțiuni sau copiilor. Mai multe informații și lista acestor organizații pe județ sunt disponibile pe site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterului de Justiție al Croației

Lista organizațiilor care oferă asistență juridică și psihosocială la nivel național:

116 006

Linia telefonică națională de informare a victimelor infracțiunilor și ale delictelor

În zilele săptămânii între 8.00 și 20.00

116 000

Linia telefonică de urgență la nivel național pentru copii dispăruți

Centrul pentru copii dispăruți și abuzați

Permanent

116 111

Linia telefonică de informare pentru copii Hrabri telefon

În zilele săptămânii între 9.00 și 20.00

0800 0800

Linia telefonică de informare pentru părinți Hrabri telefon

În zilele săptămânii între 9.00 și 20.00

0800 77 99

Numărul de urgență pentru traficul de persoane

În fiecare zi între 10.00 și 18.00

0800 55 44

Centru de consiliere pentru femeile care sunt victime ale violenței

Adăpostul pentru femei din Zagreb

În zilele săptămânii între 11.00 și 17.00

0800 655 222

Numărul de urgență pentru femei și copii care sunt victime ale violenței

Linia telefonică de informare pentru femei Ženska pomoć sada

Permanent

0800 200 144

B.a.B.e. - un serviciu de asistență juridică gratuită pentru victimele violenței domestice

În zilele săptămânii între 9.00 și 15.00

01 6119 444

Centru de asistență pentru victimele violenței sexuale

Centrul pentru drepturi sexuale Ženska soba

În zilele săptămânii între 10.00 și 17.00

01 48 28 888

Asistență psihologică

Centrul TESA pentru asistență psihologică

În zilele săptămânii între 10.00 și 22.00

01 48 33 888

Blue Phone

În zilele săptămânii între 9.00 și 21.00

01 4811 320

Asistență judiciară gratuită

Clinica juridică a Universității de Drept

În timpul săptămânii între 10.00 și 12.00, miercuri și joi între 17.00 și 19.00

Sprijinul acordat victimelor este gratuit?

Da.

De ce tipuri de sprijin pot beneficia din partea serviciilor sau a autoritățile publice?

Serviciile de asistență a victimelor și martorilor asigură:

  1. sprijin psihologic;
  2. informații cu privire la drepturi;
  3. informații tehnice și practice destinate victimelor, martorilor și membrilor familiilor acestora;
  4. trimiterea la instituții și organizații ale societății civile specializate în funcție de nevoile victimei/martorului.

Serviciile de sprijinire a victimelor și martorilor din cadrul instanțelor regionale asigură:

SERVICII DE SPRIJINIRE A VICTIMELOR ȘI A MARTORILOR

Instanța regională din Osijek

Adresa:

Europska avenija 7, 31 000 Osijek, Croația

Tel.:

031 228 500

E-mail:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodrska-svjedocima@zsos.pravosudje.hr

Instanța regională din Rijeka

Adresa:

Žrtava fašizma 7, 51000 Rijeka, Croația

Tel.:

051 355 645

E-mail:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodrska-svjedocima-ri@pravosudje.hr

Instanța regională din Sisak

Adresa:

Trg Ljudevita Posavskog 5, 44000 Sisak, Croația

Tel.:

044 524 419

E-mail:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodrska-svjedocima-sk@zssk.pravosudje.hr

Instanța regională din Split

Adresa:

Gundulićeva 29a, 21000 Split, Croația

Tel.:

021 387 543

E-mail:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodrska-svjedocima-st@pravosudje.hr

Instanța regională din Vukovar

Adresa:

Županijska 33, 32000 Vukovar, Croația

Tel.:

032 452 529

E-mail:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodrska-svjedocima-vu@pravosudje.hr

Instanța regională din Zadar

Adresa:

Borelli 9, 23 000 Zadar, Croația

Tel.:

023 203 640

E-mail:

Linkul se deschide într-o fereastră nouăpodrska-svjedocima@pravosudje.hr

Instanța municipală din Zagreb

Adresa:

Trg N.Š. Zrinskog 5, 10 000 Zagreb, Croația

Tel.:

01 4801 062

Serviciul independent pentru victime și martori din cadrul Ministerului Justiției din Croația oferă informații privind drepturile și asistență psihologică în plus față de informații specifice legate de sprijinirea victimelor și a martorilor. De asemenea, se acordă sprijin victimelor și martorilor invitați să depună mărturie în cadrul instanțelor din Croația prin intermediul mecanismului de asistență juridică internațională, precum și victimelor și martorilor din Croația invitați să depună mărturie în instanțele străine prin intermediul acestui mecanism. Serviciul independent trimite victimelor și martorilor note de informare cu date de contact, și îi informează cu privire la eliberarea infractorului din închisoare (eliberare automată și condiționată). De asemenea, acesta este responsabil pentru stabilirea nivelului compensației financiare acordate victimelor infracțiunii.

De ce tipuri de sprijin pot beneficia din partea organizațiilor neguvernamentale?

În funcție de tipul organizației și de atribuțiile sale, sunt disponibile diverse tipuri de asistență și sprijin: sprijin psihologic, emoțional, juridic, practic, cazare, asistență medicală, securitate, și sprijin în instanță.

Mai multe informații și lista acestor organizații pe județ sunt disponibile pe site-ul Linkul se deschide într-o fereastră nouăMinisterului de Justiție al Croației

Douăsprezece birouri de probațiune sunt în curs de a fi constituite în Croația. Scopul este de a adăuga o dimensiune umană la aplicarea sancțiunilor penale, de a asigura o reintegrare mai eficace a infractorilor în societate și de a oferi asistență victimelor, părților prejudiciate și familiile acestora.

Serviciul național de probațiune va participa la pregătirile pentru reintegrarea infractorilor în comunitate după ce au fost eliberați din închisoare. Aceasta include sprijinirea lor pentru a-și găsi cazare și un loc de muncă și pregătirea acestora, precum și a victimei (victimelor), a părții (părților) vătămate și a familiei (familiilor) acesteia (acestora) pentru eliberarea autorului infracțiunii. De asemenea, serviciul ia măsuri pentru acordarea de sprijin psihosocial victimelor, părților vătămate și familiilor victimelor și autorului infracțiunii.

În cazul în care autorul infracțiunii care urmează să fie eliberat ispășește o pedeapsă pentru o infracțiune sexuală, o infracțiune contra vieții și integrității corporale sau o infracțiune violentă, serviciul de probațiune are obligația de a informa victima (victimele), persoana (persoanele) vătămată (vătămate) și familia (familiile) acesteia (acestora) în mod corespunzător și fără întârziere.

Datele de contact ale birourilor de probațiune individuale și Departamentul de probațiune din cadrul Ministerului Justiției sunt disponibile Linkul se deschide într-o fereastră nouăaici.

Victimele infracțiunilor pot contacta poliția prin e-mail la adresa Linkul se deschide într-o fereastră nouăpolicija@mup.hr sau prevencija@mup.hr sau apelând numărul 192 (24/7) sau +385 1 3788 111.

Ultima actualizare: 08/10/2018

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.