Drepturile victimelor, pe țări

Croaţia

Conținut furnizat de
Croaţia

Cum pot denunța săvârșirea unei infracțiuni?

Infracțiunile pot fi denunțate în scris, verbal sau în alt mod, la parchetul competent.

Persoanele care denunță o infracțiune verbal sunt avertizate cu privire la consecințele depunerii unei plângeri false. În cazul denunțurilor verbale se întocmește un raport scris, iar denunțurile depuse prin telefon sau prin alte mijloace de telecomunicații sunt înregistrate electronic, dacă este posibil, și se întocmește o notă oficială.

Victimele care denunță o infracțiune primesc o confirmare scrisă, care conține detaliile de bază referitoare la infracțiunea raportată. Victimele care nu vorbesc sau nu înțeleg limba utilizată de autorități pot denunța infracțiunea în limba lor maternă și li se pune la dispoziție un interpret sau o altă persoană care vorbește și înțelege atât limba utilizată de autoritatea competentă, cât și limba în care se exprimă victima. Victimele care nu vorbesc sau nu înțeleg limba utilizată de autorități pot solicita traducerea confirmării în limba lor maternă în mod gratuit.

În cazul în care un denunț privind săvârșirea unei infracțiuni este depus la o instanță judecătorească, la poliție sau la parchetul din afara jurisdicției, acestea îi confirmă primirea și îl transmit de îndată parchetului competent.

Procurorul înregistrează imediat denunțul privind săvârșirea infracțiunii în registrul denunțurilor, în afară de cazurile exceptate în temeiul legii.

În cazul în care procurorul doar află informații cu privire la săvârșirea unei infracțiuni sau primește un denunț din partea victimei, acesta întocmește o notă oficială, o înregistrează în registrul de cazuri infracționale diverse și procedează conform legii.

În cazul în care denunțul nu conține detalii cu privire la infracțiune, și anume dacă procurorul nu poate identifica infracțiunea denunțată, acesta o înregistrează în registrul de cazuri infracționale diverse și solicită persoanei care denunță infracțiunea să îi furnizeze informații suplimentare în termen de 15 zile.

În cazul în care persoana denunțătoare nu răspunde solicitării de informații suplimentare, procurorul întocmește o notă oficială în acest sens. După expirarea termenului pentru prezentarea de informații suplimentare, procurorul trebuie să semnaleze acest lucru unui procuror de rang superior în termen de opt zile. Procurorul de rang superior poate dispune ca denunțul privind săvârșirea infracțiunii să fie înregistrat în registrul denunțurilor.

Cum pot afla ce se întâmplă în dosarul referitor la infracțiunea pe care am denunțat-o?

În termen de două luni de la depunerea unei plângeri penale sau de la denunțarea unei infracțiuni, victima sau partea vătămată poate trimite procurorului o solicitare de informații cu privire la măsurile întreprinse ca răspuns la plângere/denunț. Procurorul trebuie să răspundă într-un termen rezonabil, dar în cel mult 30 de zile de la data primirii solicitării scrise, cu excepția cazului în care un astfel de răspuns ar putea afecta desfășurarea procedurii. În cazul în care procurorul hotărăște să nu furnizeze aceste informații, acesta trebuie să informeze victima/partea vătămată în acest sens.

O victimă care participă la procedura penală ca parte vătămată are dreptul de a fi informată cu privire la rezultatul procedurii.

Am dreptul la asistență judiciară (în timpul investigării sau al procesului)? În ce condiții?

În plus față de cele menționate anterior, înainte de a fi audiate, victimele infracțiunilor sexuale și ale traficului de persoane au dreptul să se consulte gratuit cu un consilier juridic și pot beneficia de un reprezentant. Costurile aferente consilierului/reprezentantului sunt suportate de către stat.

Copiii care sunt victime au toate drepturile menționate anterior, precum și dreptul la un reprezentant plătit de stat.

Victimele infracțiunilor au dreptul la asistență judiciară primară și secundară. O astfel de asistență este gratuită pentru victimele infracțiunilor săvârșite prin violență, care solicită despăgubiri pentru prejudiciile pe care le-au suferit ca victime ale infracțiunii.

Legea privind asistența judiciară gratuită prevede acordarea de asistență judiciară primară și secundară.

Asistența judiciară primară include informații juridice generale, consiliere juridică, depunerea de documente la organismele publice, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, precum și la organizațiile internaționale, în conformitate cu tratatele internaționale și cu regulamentul intern de procedură, reprezentarea în cadrul acțiunilor desfășurate în fața organismelor publice și asistență judiciară în soluționarea extrajudiciară a litigiilor.

Se poate acorda asistență judiciară primară în orice chestiune juridică, sub rezerva următoarelor:

  • solicitantul nu dispune de cunoștințele sau capacitățile necesare pentru a-și exercita drepturile;
  • solicitantul nu a beneficiat de asistență judiciară în temeiul unor reglementări speciale;
  • cererea depusă nu este în mod vădit nefondată;
  • situația economică a solicitantului este de așa natură încât plata asistenței judiciare profesionale ar periclita întreținerea acestuia sau a membrilor din locuința sa.

Solicitanții care doresc să obțină asistență judiciară primară ar trebui să contacteze direct un furnizor de asistență judiciară primară.

Asistența judiciară secundară include consiliere juridică, depunerea de documente în cadrul unei proceduri pentru protejarea drepturilor lucrătorilor în fața angajatorului sau a unei alte proceduri judiciare, reprezentarea în cadrul unor proceduri judiciare, asistență judiciară în soluționarea litigiilor pe cale amiabilă și scutirea de la plata cheltuielilor de judecată.

Se poate acorda asistență judiciară secundară sub rezerva următoarelor:

  1. procedurile sunt complexe;
  2. solicitantul nu se poate reprezenta personal;
  3. situația economică a solicitantului este de așa natură încât plata asistenței judiciare profesionale ar periclita întreținerea acestuia sau a membrilor din locuința sa;
  4. litigiul nu este neîntemeiat;
  5. solicitantului nu i-a fost respinsă cererea în ultimele șase luni pentru faptul că a furnizat în mod intenționat informații incorecte și
  6. solicitantul nu a beneficiat de asistență judiciară în temeiul unor reglementări speciale.

Asistența judiciară secundară este aprobată fără o evaluare prealabilă a situației economice a solicitantului, în cazul în care solicitantul este:

  1. un copil care participă la o procedură de stabilire a obligației de întreținere;
  2. o victimă a unei infracțiuni săvârșite prin violență, care solicită despăgubiri pentru prejudiciile suferite ca urmare a infracțiunii;
  3. un beneficiar al unor plăți pentru întreținere în temeiul unor norme speciale privind drepturile de securitate socială sau
  4. un beneficiar al unei alocații pentru subzistență în temeiul Legii privind drepturile veteranilor din Războiul de independență din Croația și ale membrilor familiilor acestora, precum și al Legii privind protecția veteranilor de război militari și civili.

Solicitanții care doresc să obțină asistență judiciară secundară trebuie să depună cererea la biroul competent, pe baza unui formular specific.

Pot să cer să mi se ramburseze cheltuielile (aferente participării la cercetări/proces)? În ce condiții?

Instanța dispune ca pârâții găsiți vinovați să acopere cheltuielile de judecată, cu excepția cazului în care acestea sunt eligibile pentru o derogare totală sau parțială.

Atunci când procedura penală este suspendată sau atunci când instanța achită pârâtul sau renunță la acuzații, hotărârea/decizia instanței trebuie să prevadă faptul că statul va suporta costurile legate de procedura penală în temeiul articolului 145 alineatul (2) punctele 1-5 din această lege, costurile inevitabile suportate de către pârât și de către avocatul apărării, precum și onorariile datorate acestuia, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

Dacă dosarul a fost închis înainte să fie deferit instanței, pot să introduc o cale de atac?

Victimele ale căror plângeri penale au fost respinse pot desfășura urmărirea penală pe cont propriu.

Dacă procurorul constată că nu există un temei pentru urmărirea penală a unei infracțiuni pasibile de urmărirea penală ex officio sau a unei persoane denunțate, acesta trebuie să informeze victima cu privire la acest lucru în termen de opt zile și să transmită victimei că aceasta poate desfășura urmărirea penală pe cont propriu. Același lucru trebuie să fie realizat de către o instanță care a încetat acțiunea, deoarece procurorul a renunțat la urmărirea penală în alte cauze.

Pot să mă implic în proces?

În temeiul acestei legi, partea vătămată în cadrul unei proceduri penale are dreptul:

  • să utilizeze limba sa maternă, inclusiv limbajul semnelor, și să solicite serviciile unui interpret dacă nu vorbește sau nu înțelege limba croată, sau ale unui interpret în limbaj mimico-gestual în cazul în care partea vătămată este surdă sau surdomută;
  • să introducă o acțiune asociată în despăgubire și moțiuni pentru ordine de încetare temporară;
  • la reprezentare legală;
  • să prezinte faptele și să administreze probele;
  • să asiste la audierea probatorie;
  • să participe la proces, să ia parte la procedura probatorie și să dea o declarație de încheiere;
  • să solicite accesul la dosarul cauzei în temeiul articolului 184 alineatul (2) din această lege;
  • să solicite să fie informată de către procuror cu privire la măsurile întreprinse pe baza denunțului său și să depună o plângere la un procuror de rang superior;
  • să depună contestații;
  • să solicite restabilirea situației anterioare;
  • să fie informată cu privire la rezultatul procedurii penale.

Care este rolul meu oficial în sistemul de justiție? De exemplu, sunt considerat sau pot să aleg să fiu: victimă, martor, parte vătămată sau reclamant persoană fizică?

Victimele infracțiunilor sunt persoane fizice care au suferit vătămări fizice sau psihice, prejudicii materiale sau cărora li s-au încălcat grav drepturile și libertățile fundamentale ca o consecință directă a infracțiunii. Victime ale infracțiunii sunt considerate și soțul/soția, partenerul, partenerul de viață, partenerul de viață informal, descendentul (descendenții) persoanei al cărei deces este direct imputabil infracțiunii sau, în absența acestuia (acestora) din urmă, ascendentul (ascendenții) sau fratele sau sora (frații sau surorile) persoanei în cauză. Orice persoană (persoane) întreținută (întreținute) legal de către defunct este considerată, de asemenea, a fi o victimă a infracțiunii respective.

O parte vătămată este o victimă a unei infracțiuni sau o persoană juridică ce a suferit prejudicii ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni și participă la procedura penală în respectiva calitate.

Calitatea unei părți sau a unui participant la procedură nu depinde de voința persoanei respective, ci de rolul pe care l-a avut persoana respectivă în fapta penală. Oricine poate apărea în oricare dintre rolurile de mai sus, în funcție de circumstanțele prevăzute de lege; alegerea pe care o au la dispoziție se referă la drepturile pe care doresc să le exercite în calitate de parte vătămată sau victimă a infracțiunii.

Ce drepturi și obligații am în această calitate?

Victima unei infracțiuni are dreptul:

  • la serviciile de sprijin pentru victimele infracțiunilor;
  • la asistență psihologică și la alte tipuri de asistență profesională efectivă din partea organelor, organizațiilor și instituțiilor care oferă sprijin victimelor infracțiunilor, în conformitate cu legea;
  • la protecție împotriva actelor de intimidare și represalii;
  • la protecția demnității sale atunci când este audiată în calitate de martor;
  • să fie audiată fără întârzieri nejustificate după depunerea unei plângeri penale și, ulterior, să fi audiată nu mai mult decât este absolut necesar în scopul procedurii penale;
  • să fie însoțită de o persoană de încredere indiferent de acțiunile la care participă;
  • să facă obiectul unor proceduri medicale minimale și numai dacă acestea sunt absolut necesare în scopul procedurii penale;
  • să înainteze o cerere de urmărire penală sau să introducă o acțiune în nume propriu în temeiul Codului penal, să participe la procedurile penale în calitate de parte vătămată, să fie informată cu privire la respingerea unei plângeri penale [articolul 206 alineatul (3) din lege] și la decizia procurorului de a nu lua nicio măsură, precum și să desfășoare urmărirea penală individual, fără procuror;
  • să fie informată de către procuror cu privire la acțiunile întreprinse pe baza plângerii sale (articolul 206a din lege) și să depună o plângere la un procuror de rang superior (articolul 206b din această lege);
  • să solicite și să primească informații fără întârzieri nejustificate cu privire la eliberarea infractorului din închisoare sau din arestul preventiv, la evadarea sau eliberarea din închisoare a infractorului, precum și la măsurile luate pentru a asigura protecția victimei;
  • să solicite și să primească informații cu privire la orice hotărâre definitivă de încetare a procedurii penale;
  • la alte drepturi prevăzute prin lege.

O victimă care participă la procesul penal ca parte vătămată are dreptul:

  • să utilizeze limba sa maternă, inclusiv limbajul semnelor, și să solicite serviciile unui interpret dacă nu vorbește sau nu înțelege limba croată, sau ale unui interpret în limbaj mimico-gestual în cazul în care partea vătămată este surdă sau surdomută;
  • să introducă o acțiune în despăgubire și moțiuni pentru ordine de încetare temporară;
  • la reprezentare legală;
  • să prezinte faptele și să administreze probele;
  • să asiste la audierea probatorie;
  • să participe la proces, să ia parte la procedura probatorie și să dea o declarație de încheiere;
  • să solicite accesul la dosarul cauzei în conformitate cu codul;
  • să solicite să fie informată de către procuror cu privire la măsurile întreprinse pe baza denunțului său și să depună o plângere la un procuror de rang superior;
  • să depună contestații;
  • să solicite restabilirea situației anterioare;
  • să fie informată cu privire la rezultatul procedurii penale.

În plus față de drepturile victimelor în temeiul acestei legi, copiii care sunt victime beneficiază de următoarele drepturi:

  1. reprezentant pus la dispoziție în mod gratuit,
  2. protecția datelor cu caracter personal,
  3. desfășurarea procedurilor cu ușile închise. [articolul 44 alineatul (1) din Codul de procedură penală]

În plus față de drepturile victimelor menționate la articolul 43 din această lege, victimele infracțiunilor sexuale și ale traficului de persoane beneficiază de următoarele drepturi:

  1. consultare gratuită înainte de desfășurarea interogatoriului,
  2. reprezentant din oficiu,
  3. posibilitatea de a fi interogate, la poliție sau la parchet, de o persoană de același sex și, dacă este posibil, de aceeași persoană în cazul repetării procedurii,
  4. dreptul de a nu răspunde la întrebări care nu au legătură cu infracțiunea, ci se referă la viața privată a victimei,
  5. dreptul de a solicita ca interogatoriul să se desfășoare cu ajutorul mijloacelor audiovizuale [articolul 292 alineatul (4) din această lege],
  6. protecția datelor cu caracter personal,
  7. desfășurarea procedurilor cu ușile închise. [articolul 44 alineatul (4) din Codul de procedură penală]

În etapa de investigare, victimele infracțiunilor care sunt reclamanți persoane fizice sau părți vătămate pot să atragă atenția asupra tuturor faptelor și să prezinte probe care sunt importante pentru constatarea infracțiunii, identificarea infractorului (infractorilor) și stabilirea pretențiilor acestuia (acestora) în acțiunea în despăgubire conexă.

Atât înainte, cât și în orice moment pe parcursul procedurii penale, parchetul și instanța trebuie să ia în considerare dacă există posibilitatea ca pârâtul să despăgubească partea vătămată pentru pierderile cauzate prin săvârșirea infracțiunii. De asemenea, acestea trebuie să informeze partea vătămată cu privire la anumite drepturi în temeiul legii (de exemplu, dreptul părții vătămate de a folosi limba sa maternă, dreptul de a introduce o acțiune în despăgubire etc.).

Persoanele care ar putea deține informații despre infracțiune, infractor sau alte împrejurări pertinente pot fi citate ca martori.

Părțile vătămate, părțile vătămate în calitate de reclamant și reclamanți persoane fizice pot fi interogate în calitate de martori.

Un reclamant persoană fizică are aceleași drepturi ca și procurorul, cu excepția drepturilor care aparțin exclusiv unei autorități de stat.

Pot face declarații sau depune mărturie pe parcursul procesului? În ce condiții?

În temeiul acestei legi, partea vătămată are dreptul:

  1. să atragă atenția asupra faptelor și să prezinte probe;
  2. să asiste la audierea probatorie;
  3. să participe la proces, să ia parte la procedura probatorie și să dea o declarație de încheiere [articolul 51 alineatul (1) din Codul de procedură penală].

O victimă care solicită urmărirea penală are aceleași drepturi ca și procurorul, cu excepția drepturilor care aparțin exclusiv unei autorități de stat.

Un reclamant persoană fizică are aceleași drepturi ca și procurorul, cu excepția drepturilor care aparțin exclusiv unei autorități de stat. Reclamanții persoane fizice sunt supuși acelorași dispoziții procedurale care se aplică părților vătămate și reclamanților.

În cadrul audierii, judecătorul de ședință invită toate părțile să precizeze elementele de probă pe care intenționează să le prezinte în cadrul audierii principale. Fiecare parte este invitată să își prezinte observațiile cu privire la declarațiile celeilalte părți.

Ce informații voi primi pe parcursul procesului?

În etapa de investigare, victimele infracțiunilor care sunt reclamanți persoane fizice sau părți vătămate pot să atragă atenția asupra tuturor faptelor și să prezinte probe care sunt importante pentru constatarea infracțiunii, identificarea infractorului (infractorilor) și stabilirea pretențiilor acestuia (acestora) în acțiunea în despăgubire.

O victimă care participă la procesul penal ca parte vătămată are dreptul:

  • să solicite să fie informată de către procuror cu privire la măsurile întreprinse pe baza denunțului său și să depună o plângere la un procuror de rang superior;
  • să fie informată cu privire la faptul că plângerea penală a fost respinsă sau că procurorul a decis să nu ia nicio măsură;
  • să fie notificată cu privire la rezultatul procedurilor penale.

Voi putea avea acces la dosarele instanței?

O victimă care participă la procedurile penale ca parte vătămată poate avea acces la dosarul cauzei.

Ultima actualizare: 27/03/2023

Versiunea în limba naţională a acestei pagini este gestionată de statul membru respectiv. Traducerile au fost efectuate de serviciile Comisiei Europene. Este posibil ca eventualele modificări aduse originalului de către autoritatea naţională competentă să nu se regăsească încă în traduceri. Comisia Europeană declină orice responsabilitate privind informațiile sau datele conținute sau la care face trimitere acest document. Pentru a afla care sunt regulile privind protecția drepturilor de autor aplicabile de statul membru responsabil pentru această pagină, vă invităm să consultați avizul juridic.