Courts

In most Member States, there are different branches of courts. Generally, three main types of courts can be identified:

• ordinary courts,
• specialised courts, and/or
• courts dealing with constitutional matters.

The ordinary courts usually deal with disputes in civil matters (i.e. disputes between citizens and/or businesses) and/or criminal matters. In addition, many Member States have established courts for specific matters, such as disputes between public authorities and citizens or businesses (administrative matters, etc.).

Moreover, various Member States have an institution or court to ensure that their constitution is respected. Many of these courts or institutions can be asked to verify whether a certain law or legislation is in line with the constitutional requirements. Some of them can hear individual cases, but usually only as a last resort.

Beyond the information provided in the country-specific pages (see the list of flags on the right side), you can find valuable information on the following European websites (the following list may not be exhaustive):

• European Judicial Atlas - contains a search tool to identify the competent court,
• Association of Councils of State and Supreme Administrative Jurisdictions (ACA Europe) - "Tour of  Europe", particularly with a view to disputes in constitutional and administrative matters,
• Network of the Presidents of the Supreme Judicial Courts - information on the Member States' supreme courts.

Finding the right court

If you are involved in a judicial proceeding, or if you expect to be involved in one, you will need to identify the court that is competent to deal with your case or, in other words, which has jurisdiction. If you address the wrong court or if there is a dispute over the question of jurisdiction you run the risk of a considerable delay in the proceedings or even of a dismissal of your case because of a lack of jurisdiction.

If a court case has a cross-border dimension and involves, for example, parties living in different Member States, you will first have to identify in which Member State the proceedings should take place. The portal section "Going to Court " can guide you through this process.

Other judicial authorities and institutions

Beyond the courts, in most Member States, the judicial system comprises other judicial authorities and institutions that exercise public authority, such as public prosecutors or in certain cases state attorneys, public notaries or bailiffs. As for private lawyers, notaries and related professions with important functions in the judicial system, please see the page on legal professions.

The public prosecutors' office or prosecution service, which is regarded as part of the judiciary in many Member States, plays an essential role in criminal proceedings. The responsibilities and status of public prosecutors vary considerably among Member States. Related information can be found by selecting a relevant Member State flag in the section on ordinary courts, and also at the following websites:

• The website of the Consultative Council of European Prosecutors within the Council of Europe offers country profiles regarding the EU Member States and other European countries,
• European Judicial Network in criminal matters.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Belgia

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a modului de organizare a instanțelor judecătorești.

Organizarea justiției – sistemul judiciar

Sistemul judiciar belgian este un sistem de tradiție civilistă, care cuprinde un ansamblu de norme codificate, aplicate și interpretate de judecători.

În Belgia, organizarea instanțelor judecătorești este stabilită exclusiv la nivel federal.

Principii

Înainte de a începe prezentarea organizării sistemului judiciar din Belgia, trebuie amintite câteva principii constituționale și generale de organizare a puterii judecătorești.

Constituția instituie trei puteri în stat - cea legislativă, cea executivă și cea judecătorească, ultima dintre acestea fiind exercitată de către instanțele de judecată. Instanțele de judecată sunt independente și își desfășoară activitatea în paralel cu celelalte puteri constituționale.

Puterea judecătorească este exercită de către instanțele de judecată în conformitate cu prevederile constituționale și legale. Puterea judecătorească are misiunea de a judeca, aplicând dreptul prin: pronunțarea de hotărâri în litigii civile și aplicarea dreptului penal în cazul săvârșirii unei infracțiuni. Există două tipuri de magistrați: judecătorii și consilierii din cadrul instanțelor și procurorii din cadrul Ministerului Public sau al parchetelor.

În conformitate cu dispozițiile articolelor 144 și 145 din Constituție , litigiile cu privire la drepturile civile sunt de competența exclusivă a instanțelor, iar cele care implică drepturi politice sunt de competența instanțelor de judecată, dar există excepții prevăzute de lege.

Nicio instanță sau jurisdicție contencioasă nu poate fi creată decât prin lege. În conformitate cu articolul 146 din Constituție, pot fi instituite comisii sau instanțe extraordinare, sub orice denumire.

Ședințele de judecată sunt publice, cu excepția cazului în acest lucru aduce atingere ordinii publice sau bunelor moravuri , lucru care trebuie hotărât de instanță (articolul 148 alineatul 1 din Constituție ). Principiul ședințelor de judecată publice permite, printre altele, asigurarea transparenței justiției.

Orice hotărâre este motivată și pronunțată în ședință publică (articolul 149 din Constituție) . Obligația de a motiva hotărârea, impusă de Constituție și de articolul 780 din Codul de procedură civilă înseamnă că instanța trebuie să răspundă la motivele de fapt și de drept invocate în concluziile părților. Motivația trebuie să fie completă, clară, precisă și adecvată. Obligația de a motiva hotărârile, ca și independența sistemului judiciar, reprezintă garanții pentru cetățeni împotriva eventualului arbitrariu al judecătorilor și le permit, ținând seama de motivarea hotărârii, să decidă introducerea unei căi de atac.

Atât independența judecătorilor în exercitarea competențelor lor judiciare, cât și independența procurorilor în derularea investigațiilor și urmăririi penale sunt consacrate în articolul 151 alineatul (1) din Constituție; acest principiu nu aduce atingere dreptului ministrului de resort de a ordona urmărirea penală și de a emite orientări obligatorii de politică penală, inclusiv în materie de politică de cercetare și de acțiune penală.

Alineatul 4 al aceluiași articol din Constituție dispune că judecătorii de pace, judecătorii instanțelor judecătorești, consilierii instanțelor superioare și cei de la Curtea Supremă de Justiție sunt numiți de către rege, în condițiile prevăzute de lege.

Judecătorii sunt numiți pe viață. Ei se pensionează la o vârstă stabilită prin lege și primesc o pensie, de asemenea, stabilită prin lege. Un judecător nu poate fi înlăturat sau suspendat din funcție. Mutarea unui judecător poate avea loc doar dacă acesta este numit într-un post nou și cu consimțământul acestuia (articolul 152 din Constituție). De asemenea, regele numește și respinge funcționarii Ministerului Public de pe lângă instanțe (articolul 153 din Constituție).

Salariile membrilor sistemului judiciar sunt stabilite prin lege (articolul 154 din Constituție).

Niciun judecător nu poate accepta o altă funcție plătită; activitățile cu titlu gratuit sunt admise, cu excepția cazurilor de incompatibilitate stabilite prin lege (articolul 155 din Constituție).

Tipuri de instanțe

Belgia este alcătuită din cinci mari zone judiciare, reprezentând circumscripțiile teritoriale ale celor cinci curți de apel: Bruxelles, Liège, Mons, Gand și Anvers.

Aceste circumscripții teritoriale sunt împărțite în arondismente judiciare, care dețin fiecare un tribunal de primă instanță. Există 12 de astfel de arondismente judiciare pentru întregul teritoriu al Belgiei. Arondismentul judiciar al Bruxelles-ului are două tribunale de primă instanță, unul francofon și unul neerlandofon.

În plus, în arondismentele judiciare există 9 de tribunale de dreptul muncii și 9 de tribunale comerciale.

Arondismentele sunt împărțite, la rândul lor, în cantoane judiciare care dispun fiecare de o judecătorie de pace. Există 187 de astfel de cantoane judiciare pentru ansamblul teritoriu al Belgiei.

Fiecare dintre cele zece provincii și arondismentul administrativ al regiunii capitalei Bruxelles dispun de o curte cu jurați. Curtea cu jurați nu este o instanță permanentă, ci se întrunește doar atunci când există acuzați care trebuie să compară în fața acesteia.

Tipul de instanță care judecă o anumită cauză este stabilit în funcție de natura și gravitatea infracțiunii, de natura litigiului, precum și de valoarea sumelor implicate.

În unele cazuri, natura litigiului este cea care determină instanța competentă pentru judecarea cauzei. Astfel, judecătorul de pace soluționează litigiile privind neînțelegerile între vecini, iar tribunalul de primă instanță este competent în materie de divorț. În alte cazuri, criteriul hotărâtor este calitatea părților. În principiu, litigiile între societăți comerciale sunt judecate în cea mai mare parte de tribunalul comercial.

După identificarea tipului de instanță competentă, trebuie stabilit locul în care va fi judecată cauza.

În materie civilă, acțiunea poate fi introdusă în fața instanței de la domiciliul pârâtului sau în fața instanței din localitatea în care a fost contractată sau trebuia executată obligația.

În materie penală, sunt competente următoarele instanțe: tribunalul din localitatea în care a fost săvârșită infracțiunea, tribunalul din localitatea de domiciliu a suspectului și tribunalul din localitatea în care se găsește acesta. În cazul unei persoane juridice, este vorba despre tribunalul din localitățile în care se află sediul principal și punctul de lucru al acesteia.

Ierarhia instanțelor judecătorești

Instanțele judiciare au o structură ierarhică, după cum urmează:

Hotărârile pronunțate de tribunale se intitulează jugements, iar cele pronunțate de curțile de apel, de curțile de dreptul muncii, de curțile cu jurați și de Curtea de Casație - arrêts.

Instanțele civile soluționează în principal litigii private între persoane fizice sau juridice.

Obiectivul instanțelor penale este de a pedepsi autorii faptelor pentru care legea prevede sancțiuni (pedeapsa cu închisoarea, pedeapsa cu munca în folosul comunității, amendă …).

Se poate întâmpla ca una dintre părți să nu fie de acord cu hotărârea pronunțată. Părțile la proces sau, în anumite cazuri, terțe persoane, au la dispoziție mai multe căi de atac pentru a obține o nouă hotărâre într-o cauză care a făcut deja obiectul unei hotărâri. Căile de atac se împart în două categorii: cele ordinare și cele extraordinare.

Există două căi de atac ordinare: opoziția și apelul.
Persoana condamnată poate face opoziție, opunându-se astfel hotărârii, caz în care instanța care a pronunțat respectiva hotărâre este sesizată din nou cu acea cauză, în întregime.
Cu excepția unui număr limitat de cauze, apelul este un drept de care pot beneficia toate părțile vizate. Atât persoana condamnată, partea civilă, reclamantul, pârâtul, cât și Ministerul Public au dreptul să ceară rejudecarea cauzei. Apelul este judecat întotdeauna de către o instanță superioară celei care a pronunțat hotărârea în primă instanță.

Tabelul de mai jos trece în revistă instanțele judecătorești care judecă căile de atac, în funcție de instanța care a pronunțat hotărârea atacată:

În calea de atac, judecătorii (din cadrul unui tribunal) sau consilierii (din cadrul unei instanțe superioare) deliberează pentru a doua și ultima oară asupra fondului cauzei și pronunță o hotărâre în ultimă instanță. Totuși, părțile au încă posibilitatea de a ataca hotărârea la Curtea de Casație.

În afară de căile de atac ordinare, există și căi de atac extraordinare, cel mai important dintre acestea fiind recursul. Acesta se judecă la Curtea de Casație și nu constituie un al treilea grad de jurisdicție sau o a treia instanță. Curtea de Casație nu reexaminează faptele cauzei, ci doar legalitatea procedurii.

Pe lângă curțile și tribunalele menționate anterior, mai există încă două instanțe în Belgia. Acestea exercită o misiune de control: Consiliul de Stat și Curtea Constituțională. Consiliul de Stat este o înaltă instanță administrativă care monitorizează administrația publică și care intervine în momentul în care cetățenii consideră că aceasta nu a respectat legea. Rolul Curții Constituționale este de a asigura că legile, decretele și ordonanțele sunt în conformitate cu Constituția și de a supraveghea repartizarea echilibrată a competențelor între puterile publice din Belgia.

Baze de date juridice

Portalul puterii judecătorești din Belgia oferă acces, între altele, la jurisprudență, la legislația Belgiei și la Monitorul Oficial al Belgiei.

L'accès à ces banques de données est-il gratuit?

Da, accesul la această bază de date este gratuit.

Link-uri relevante

Serviciul Public Federal de Justiție

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Bulgaria

Această secțiune prezintă informații despre sistemul judiciar din Bulgaria.

Organizarea justiției – sistemul judiciar

Administrarea justiției în Bulgaria este bazată pe trei grade de jurisdicție. Instanțele sunt organisme publice care administrează justiția în materie civilă, penală și administrativă.

În Bulgaria există următoarele instanțe:

• instanțe locale – 113
• instanțe districtuale – 28
• instanțe administrative – 28
• instanța penală specializată – 1
• curți de apel – 5
• Curtea de apel penală specializată – 1
• instanțe militare – 5
• Curtea Militară de Apel – 1
• Curtea Supremă de Casație – 1
• Curtea Supremă Administrativă – 1

Administrarea instanțelor

Organizarea și activitatea instanțelor bulgare sunt prevăzute în Legea privind sistemul judiciar, care stabilește structura și principiile de funcționare ale organismelor judiciare, reglementează interacțiunile dintre acestea, precum și interacțiunile acestora cu organismele legislative și executive.

Conform Legii privind sistemul judiciar, publicată în Monitorul de Stat nr. 64/2007, Consiliul Judiciar Suprem este cea mai înaltă autoritate administrativă și este însărcinat cu gestionarea sistemului judiciar și asigurarea independenței acestuia. Aceasta stabilește alcătuirea și organizarea sistemului judiciar și gestionează activitatea acestuia fără a afecta independența organismelor în cauză.

Consiliul Judiciar Suprem stabilește numărul de circumscripții judiciare și sediile instanțelor regionale, districtuale, administrative și de apel, pe baza unei propuneri din partea Ministrului Justiției și – în ceea ce privește instanțele militare – în coordonare cu Ministerul Apărării.

Circumscripțiile instanțelor locale, districtuale, administrative, militare și de apel nu coincid în mod necesar cu diviziunile administrative ale teritoriului statului.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Instanțe locale – Instanțele locale sunt principalele instanțe care soluționează cauzele în primă instanță. Hotărârile acestora pot fi contestate prin introducerea unei căi de atac la instanța districtuală competentă.

Instanțe districtuale – Instanțele districtuale acționează ca instanțe de primul și al doilea grad de jurisdicție. Ca instanțe de prim grad de jurisdicție, acestea soluționează o anumită categorie de cauze, al căror obiect are o valoare semnificativă sau care prezintă un interes societal deosebit. Atunci când acționează ca instanțe de al doilea grad de jurisdicție (de apel), acestea revizuiesc hotărârile pronunțate de instanțele locale.

Instanțe administrative – Instanțele administrative au competență în toate cauzele privind cereri referitoare la: emiterea, modificarea, revocarea sau pronunțarea nulității unor acte administrative; declararea unui acord încheiat în temeiul Codului de procedură administrativă ca fiind nul și neavenit; măsuri reparatorii pentru acțiunile nejustificate și omisiunile administrației; protecție împotriva executării silite abuzive; despăgubiri pentru daunele rezultate din acte, acțiuni și omisiuni ilegale ale autorităților administrative și ale funcționarilor; despăgubiri pentru daune rezultate în urma executării silite; constatarea nulității absolute sau relative ori revocarea hotărârilor judecătorești emise de instanțele administrative; stabilirea caracterului fals al actelor administrative prevăzute în Codul de procedură administrativă.

Orice persoană poate introduce o acțiune în justiție pentru stabilirea existenței sau a inexistenței unui drept administrativ sau a unui raport juridic, în cazul în care persoana respectivă are un interes în acest sens și nu există o altă măsură corectivă disponibilă.

Cauzele sunt instrumentate de instanța administrativă în circumscripția căreia se află sediul autorității care a emis actul administrativ contestat. În cazul în care sediul acesteia se află în străinătate, cauzele sunt înaintate Tribunalul Administrativ Municipal din Sofia.

Actele administrative prin care sunt aplicate în mod direct politici externe, de apărare și de securitate naționale nu fac obiectul controlului judiciar, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

Alte instanțe specializate

Instanțele militare, ca instanțe de prim grad de jurisdicție, soluționează cauzele penale privind infracțiunile presupuse ca fiind săvârșite în exercițiul funcțiunii, sau în legătură cu aceasta, de către generali, ofițeri, subofițeri și soldați din armata bulgară, de către personalul civil din cadrul Ministerului Apărării, de către personalul altor ministere și agenții din cadrul structurilor subordonate Ministerului Apărării, de către personalul Agenției Naționale pentru Securitate și al Serviciului Național de Informații. Pentru astfel de cauze, instanța de al doilea grad de jurisdicție este Curtea Militară de Apel. Codul de procedură penală prevede competența teritorială a instanțelor militare. Aceste instanțe au același statut precum instanțele districtuale.

Există o singură Curte Militară de Apel, care soluționează căile de atac și contestațiile introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele militare din întreaga țară.

Curțile de Apel soluționează căile de atac și contestațiile cu privire la hotărâri pronunțate în primă instanță de instanțele districtuale, în circumscripțiile acestora.

Instanța penală specializată, care își are sediul la Sofia, este echivalentă cu o instanță districtuală. Competența sa este prevăzută de lege. Infracțiunile care intră în competența Instanței penale specializate – în special cele săvârșite de către sau pentru grupările de criminalitate organizată – sunt enumerate în mod exhaustiv la articolul 411а din Codul de procedură penală.

Curtea de apel penală specializată soluționează căile de atac și contestațiile introduse împotriva hotărârilor pronunțate de Instanța penală specializată.

Curtea Supremă de Casație este instanța judiciară supremă în materie civilă și penală. Competența sa acoperă întregul teritoriu al Republicii Bulgaria. Aceasta exercită controlul jurisdicțional suprem asupra punerii în aplicare a legilor în mod corespunzător și uniform de către toate instanțele. Curtea Supremă de Casație are sediul la Sofia.

Curtea Supremă Administrativă exercită controlul jurisdicțional suprem asupra punerii în aplicare a legilor în mod corespunzător și uniform de către toate instanțele administrative.

Curtea Supremă Administrativă soluționează plângerile și reclamațiile împotriva actelor Consiliului de Miniștri, ale prim-ministrului, ale vice-prim-ministrului, ale miniștrilor, ale conducătorilor altor instituții subordonate direct Consiliului de Miniștri, împotriva actelor Consiliului Judiciar Suprem, ale Băncii Naționale a Bulgariei, ale guvernatorilor districtuali și împotriva altor acte prevăzute de lege. Curtea se pronunță cu privire la contestarea legalității instrumentelor normative din legislația secundară; în calitate de instanță de casație, aceasta examinează acte judiciare, se pronunță în cauze administrative și examinează cererile de revocare a hotărârilor judecătorești definitive în cauze administrative.

Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a Bulgariei

Curtea de Arbitraj soluționează litigii civile și litigiile care vizează eliminarea lacunelor din contracte sau adaptarea contractelor la circumstanțe noi, indiferent de faptul dacă una dintre părți sau ambele părți au sediul sau domiciliul în Republica Bulgaria.

Curtea Constituțională a Republicii Bulgaria

Curtea Constituțională bulgară este garantul ireversibilității proceselor democratice din Bulgaria, a căror realizare este principalul obiectiv al Constituției. Această instanță nu face parte din sistemul judiciar, ci este un organism independent a cărui autoritate derivă direct din Constituție și a cărei activitate este prevăzută într-o lege specială. Hotărârile curții privind, printre altele, apărarea drepturilor omului și a intereselor legale ale cetățenilor, separarea puterilor, caracterul inviolabil al proprietății private, libertatea de inițiativă în afaceri, independența presei, interzicerea cenzurii și conformitatea Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale cu Constituția s-au bucurat de un ecou public și internațional însemnat.

Baze de date juridice

Fiecare instanță din Bulgaria are un site internet care oferă informații privind structura și activitatea instanței, precum și informații privind cauzele pendinte sau finalizate.

Site-ul internet al Consiliului Judiciar Suprem oferă o listă detaliată a instanțelor din Bulgaria, împreună cu adresele și de site-urile internet ale acestora (disponibilă numai în limba bulgară).

Principalele site-uri internet ale instanțelor sunt menționate în continuare:

• Instanța Locală din Sofia (Sofiyski Rayonen Sad) (SRS)
• Instanța Municipală Sofia (Sofiyski Gradski Sad) (SGS)
• Instanța Districtuală Sofia (Sofiyski Okrazhen Sad) (SOS)
• Instanța penală specializată (Spetsializiran Nakazatelen Sad) (SpNS)
• Curtea de Apel Sofia (Sofiyski Apelativen Sad) (SAS)
• Curtea Militară de Apel (Voenno Apelativen Sad)
• Curtea de apel penală specializată (Apelativen Spetsializiran Nakazatelen Sad) (ASpNS)
• Curtea Supremă Administrativă (Varhoven Administrativen Sad) (VAS)
• Curtea Supremă de Casație (Varhoven Kasatsionen Sad) (VKS)
• Curtea Constituțională (Konstitutsionen Sad) (KS)

Baze de date legislative în format electronic

1. Comerciale

• Apis
• Ciela
• Enciclopedia juridică (Yuridicheska Entsiklopedia)

2. Gratuite

• Lex

3. Jurnalul Oficial Electronic (Elektronen Darzhaven Vestnik)

Alte site-uri utile cu informații juridice

• Adunarea Națională (Narodno Sabranie)
• Consiliul de Miniștri (Ministerski Savet)
• Ministerul Justiției (Ministerstvo na Pravosadieto)
• Consiliul Judiciar Suprem (Vissh Sadeben Savet)

Organizarea justiției - sisteme judiciare

Sistemul judiciar din Republica Cehă este alcătuit din Curtea Constituțională a Republicii Cehe (Ústavní soudem České republiky) și din sistemul instanțelor judecătorești obișnuite.

Sistemul instanțelor judecătorești obișnuite cuprinde Curtea Supremă (Nejvyšší soud), Curtea Supremă Administrativă (Nejvyšší správní soud), instanțele superioare (vrchní soudy), instanțele regionale (krajské soudy) și instanțele teritoriale (okresní soudy).

Administrația instanțelor

Autoritatea publică centrală în competența căreia intră administrarea instanțelor este Ministerul Justiției din Republica Cehă.

Ministerul Justiției asigură, fie direct, fie prin intermediul președinților curților, administrarea instanțelor superioare, a instanțelor regionale și a instanțelor teritoriale, în limitele prevăzute de Legea nr. 6/2002 privind instanțele judecătorești și judecătorii; instanțele teritoriale pot fi, de asemenea, administrate de Ministerul Justiției prin intermediul președinților instanțelor regionale.

Unele sarcini ale administrației centrale sunt îndeplinite de către președintele Curții Supreme a Republicii Cehe (sau de către vicepreședinte, dacă este cazul) și de către președintele Curții Supreme Administrative a Republicii Cehe (sau de către vicepreședinte, dacă este cazul).

În procesul de administrare publică a instanțelor se ține cont de observațiile formulate de consiliile competente ale magistraturii, care sunt constituite în cadrul Curții Supreme a Republicii Cehe, al Curții Supreme Administrative a Republicii Cehe, al instanțelor superioare, al instanțelor regionale și al tuturor instanțelor teritoriale.

Anumite activități administrative sunt încredințate directorului administrativ al curții, care se află în subordinea președintelui curții respective.

Tipuri de instanțe - scurtă descriere

Sistemul de instanțe judecătorești obișnuite are patru ramuri:

• instanțele teritoriale; instanțele sectoriale (obvodní soudy) din Praga și instanța municipală din Brno au același statut ca și instanțele teritoriale;
• instanțele regionale din Brno, České Budějovice, Hradec Králové, Ostrava, Plzeň, Praga, Ústí nad Labem și instanța municipală din Praga;
• instanțele superioare din Praga și Olomouc;
• Curtea Supremă și Curtea Supremă Administrativă din Brno.

Curtea Constituțională a Republicii Cehe este singura instanță specială.

Ierarhia instanțelor

Republica Cehă dispune de un sistem judiciar bazat pe două grade de jurisdicție, ceea ce constituie un factor determinant în structura ierarhică a sistemului de căi de atac. Din acest punct de vedere, raportul ierarhic dintre diferitele instanțe se stabilește pe trei niveluri, în funcție de gradul de jurisdicție la care se situează respectiva instanță în cadrul sistemului judiciar.

Informații suplimentare sunt prezentate în secțiunea privind instanțele judecătorești obișnuite din Republica Cehă.

În temeiul Legii nr. 6/2002 privind instanțele judecătorești și judecătorii:

Instanțele teritoriale

(a) se pronunță în primul grad de jurisdicție, cu excepția cazului în care legile referitoare la procedurile judiciare prevăd altceva;

(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de legea sus-menționată.

Instanțele regionale

(a) se pronunță în al doilea grad de jurisdicție în cazurile care sunt prevăzute de legea referitoare la procedurile judiciare și asupra cărora instanțele teritoriale din competența lor s-au pronunțat în primul grad de jurisdicție;

(b) se pronunță în primul grad de jurisdicție în cazurile prevăzute de legea referitoare la procedurile judiciare;

(c) se pronunță asupra chestiunilor legate de justiția administrativă în cazurile prevăzute de legea sus-menționată;

(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de legea sus-menționată.

Instanțele superioare

(a) se pronunță în al doilea grad de jurisdicție în cazurile care sunt prevăzute de legea referitoare la procedurile judiciare și asupra cărora instanțele regionale din competența lor s-au pronunțat în primul grad de jurisdicție;

(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de legea sus-menționată.

Curtea Supremă a Republicii Cehe

În calitatea sa de autoritate judiciară supremă responsabilă de chestiunile legate de competența instanțelor în procedurile civile și penale, Curtea Supremă a Republicii Cehe asigură coerența și legalitatea hotărârilor prin faptul că:

(a) se pronunță în vederea soluționării căilor de atac extraordinare în cazurile prevăzute de legile referitoare la procedurile judiciare;

(b) se pronunță în alte cazuri prevăzute de o legislație specifică sau de un tratat internațional ratificat de Parlamentul ceh, care este obligatoriu pentru Republica Cehă și care a fost promulgat.

Curtea Supremă se pronunță, de asemenea, în chestiuni legate de:

(a) recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești pronunțate de către instanțe străine, în cazul în care acest lucru este impus de o legislație specifică sau de un tratat internațional ratificat de Parlamentul ceh, care este obligatoriu pentru Republica Cehă și care a fost promulgat;

(b) alte cazuri prevăzute de o legislație specifică sau de un tratat internațional ratificat de Parlamentul ceh, care este obligatoriu pentru Republica Cehă și care a fost promulgat.

Curtea Supremă monitorizează și evaluează hotărârile definitive pronunțate de instanțe în procedurile civile și penale; pe baza acestor monitorizări și evaluări și în scopul asigurării unei jurisprudențe coerente, Curtea Supremă emite avize privind jurisprudența curților în tipuri specifice de cazuri.

În temeiul Legii nr. 150/2002, Codul de procedură administrativă:

Curtea Supremă Administrativă a Republicii Cehe

În calitatea sa de autoritate judiciară supremă în chestiuni legate de competența instanțelor judecătorești administrative, Curtea Supremă Administrativă asigură coerența și legalitatea hotărârilor prin faptul că se pronunță asupra cererilor de revizuire în cazurile prevăzute de legea sus-menționată și asupra altor cazuri prevăzute de respectiva lege sau de un act legislativ specific.

Curtea Supremă Administrativă monitorizează și evaluează hotărârile definitive pronunțate de instanțele administrative; pe baza acestor monitorizări și evaluări și în scopul asigurării unei jurisprudențe coerente, Curtea Supremă Administrativă emite avize privind jurisprudența curților în tipuri specifice de cazuri.

În vederea asigurării legalității și a coerenței hotărârilor pronunțate de autoritățile administrative, Curtea Supremă Administrativă poate, în cazurile prevăzute de legea menționată anterior și conform unei proceduri prevăzute de aceasta, să adopte o hotărâre de principiu în cadrul activității sale decizionale.

Baze de date juridice

Portalul dedicat justiției

Portalul administrației publice

Accesul la baza de date este gratuit?

Aceste două portaluri internet pot fi accesate gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

Portalul dedicat justiției conține informații privind Ministerul Justiției, instanțele individuale și parchetul, precum și datele de contact ale acestora.

Portalul oficial al guvernului ceh permite consultarea legislației cehe publicate în Culegerea de legi a Republicii Cehe.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Sistemul instanțelor din Danemarca este format din:

• Curtea Supremă
• cele două Înalte Curți
• Tribunalul maritim și comercial
• Tribunalul cadastral
• 24 de curți districtuale
• Instanțele Insulelor Feroe și Groenlandei
• Comisia pentru aprobarea căilor de atac
• Curtea specială de acuzare și revizuire
• Consiliul danez pentru numiri în domeniul judiciar și
• Administrația instanțelor daneze.

Administrarea instanțelor

Instanțele sunt administrate de Administrația instanțelor daneze, care a fost înființată ca o nouă instituție independentă la 1 iulie 1999. Acest organism asigură administrarea corespunzătoare și adecvată a fondurilor, personalului, clădirilor și tehnologiei informatice a instanțelor, precum și a Comisiei pentru aprobarea apelurilor.

Administrația instanțelor daneze este condusă de un consiliu al guvernatorilor și de un director. Administrația instanțelor daneze se află în subordinea Ministerului Justiției, dar ministerul nu are competența de a da dispoziții și nu poate modifica hotărârile luate de Administrația instanțelor daneze.

Consiliul guvernatorilor constituie organul executiv suprem și este responsabil în general de activitățile Administrației instanțelor daneze. Directorul – care este numit și poate fi destituit de consiliul guvernatorilor – este responsabil de administrația zilnică. Nu este obligatoriu ca directorul să fie licențiat în drept.

Legea privind administrarea instanțelor daneze stabilește componența Consiliului guvernatorilor Administrației instanțelor daneze. Consiliul guvernatorilor are 11 membri, dintre care opt sunt reprezentanți ai instanței, unul este avocat și doi au cunoștințe sociale și administrative aprofundate.

Baze de date juridice

Pentru mai multe informații, a se consulta prezentarea generală și descrierea sistemului judiciar danez, actualizate în permanență.

Linkuri relevante

Agenția pentru afaceri civile

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Sistemele naționale de justiție - Germania

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Germania.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Datorită organizării federale a Republicii Federale Germania, sistemul judiciar este de asemenea organizat în mod federal. Competența judiciară este exercitată de instanțele federale și de instanțele din cele 16 state federale (landuri – Länder). Cea mai mare parte a activității de administrare a justiției se desfășoară la nivelul landurilor.

Sistemul judiciar german este împărțit în cinci ramuri specializate independente sau competențe:

• competență de drept comun
• competență în materie de dreptul muncii
• competență administrativă generală
• competență în materie fiscală
• competență în materie socială.

Pe lângă aceste instanțe specializate, există instanțe competente în materie constituțională, reprezentate de Curtea Constituțională Federală și de instanțele constituționale ale landurilor.

Prezentarea structurii instanțelor poate fi consultată pe site-ul internet al Ministerului Federal German al Justiției.

Organizarea instanțelor

Instanțele landurilor sunt administrate în general de către ministerele federale ale justiției. La nivel federal, Ministrul Federal al Justiției răspunde de  Curtea Federală de Justiție, de Curtea Administrativă Federală și de Curtea Financiară Federală. Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale răspunde de Curtea Federală de Dreptul Muncii și de Curtea Socială Federală.

Ministerele răspunzătoare administrează de asemenea resursele bugetare necesare. Singura excepție este Curtea Constituțională Federală, căreia i s-a acordat autonomie administrativă ca organ instituțional independent. Aceasta își prezintă propriul buget judiciar spre aprobare.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

În Germania, instanțele sunt împărțite în instanțe de drept comun și instanțe specializate. Instanțele de drept comun sunt competente în cauzele civile și penale. Instanțele specializate sunt instanțele administrative, instanțele financiare, instanțele de dreptul muncii și instanțele sociale. În plus, există și instanțe constituționale, reprezentate de Curtea Constituțională Federală și de instanțele constituționale ale landurilor.

Ierarhizarea instanțelor

Consultați ierarhizarea instanțelor (prezentare generală) oferită de către Ministerul Federal al Justiției.

Linkuri relevante

Site-ul internet al Ministerului Federal German al Justiției

Curtea Federală de Justiție

Curtea Administrativă Federală

Curtea Financiară Federală

Curtea Federală de Dreptul Muncii

Curtea Socială Federală

Curtea Constituțională Federală

Ministerul Federal al Justiției

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Constituția Estoniei prevede că justiția este administrată exclusiv de către instanțe. Instanțele trebuie să înfăptuiască justiția în conformitate cu dispozițiile Constituției și ale altor legi. Conform Constituției, sistemul judiciar estonian are competența exclusivă pentru înfăptuirea justiției. În îndeplinirea atribuțiilor lor, instanțele sunt separate atât față de puterea executivă, cât și de cea legislativă.

Administrarea instanțelor

Instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție sunt administrate de Ministerul Justiției, împreună cu Consiliul pentru Administrarea Instanțelor. Acest consiliu este un organism consultativ înființat pentru a administra sistemul judiciar, iar activitatea sa este gestionată de președintele Curții Supreme. Instanțele de prim și al doilea grad de jurisdicție sunt finanțate de la bugetul de stat, prin intermediul bugetului Ministerului Justiției. Curtea Supremă se administrează în mod independent și are propriul buget.

Consiliul pentru Administrarea Instanțelor este alcătuit din:

• președintele Curții Supreme (care este și președintele Consiliului);
• cinci judecători numiți pentru trei ani de toți judecătorii în complet (en banc);
• doi membri ai Parlamentului Estoniei;
• un avocat numit de Consiliul Asociației Baroului;
• procurorul public șef sau un procuror public numit de acesta;
• cancelarul justiției sau un reprezentant numit de acesta;
• ministrul justiției sau un reprezentant numit de acesta care participă la ședințele Consiliului și are dreptul de a lua cuvântul.

Puteți găsi mai multe informații privind Consiliul pentru Administrarea Instanțelor aici.

Ierarhizarea instanțelor

Sistemul judiciar al Estoniei este structurat pe trei niveluri:

• instanțele teritoriale și administrative sunt instanțe de prim grad de jurisdicție;
• instanțele districtuale (instanțe de apel) sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție;
• Curtea Supremă este instanța instanță de ultim grad de jurisdicție (casație).

Fiind instanțe cu caracter general, instanțele teritoriale soluționează cauzele civile, penale și pe cele legate de delicte. Fiind instanțe de prim grad de jurisdicție, instanțele administrative soluționează cauzele administrative care intră în competența lor, potrivit legii. Instanțele districtuale sunt instanțe de al doilea grad de jurisdicție care analizează hotărârile pronunțate de instanțele teritoriale și administrative în cazul exercitării unei căi de atac. Curtea Supremă este instanța cu cel mai înalt grad de jurisdicție și soluționează apelurile în casație formulate împotriva hotărârilor instanțelor districtuale. Curtea Supremă este și instanța de control constituțional.

Baze de date juridice

Puteți găsi informații generale privind sistemul juridic al Estoniei pe site-ul internet al Ministerului Justiției.

Pe site-ul internet al instanțelor puteți găsi o prezentare generală a sistemului judiciar din Estonia.

Este gratuit accesul la această bază de date?

Accesul la informații privind sistemul juridic și judiciar din Estonia este gratuit.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Irlanda

Această secțiune vă prezintă organizarea sistemului judiciar din Irlanda.

Organizarea sistemului judiciar – Irlanda

Serviciul instanțelor (Courts Service) este o organizație independentă înființată în noiembrie 1999 de către guvern în temeiul Legii privind serviciul instanțelor din 1998 și are următoarele atribuții statutare:

1. administrează instanțele,
2. asigură servicii de sprijin pentru judecători,
3. oferă publicului informații despre sistemul judiciar,
4. asigură, administrează și întreține clădirile în care funcționează instanțele și
5. asigură facilități pentru utilizatorii instanțelor.

Constituția Irlandei prevede că justiția se înfăptuiește în instanțe judecătorești instituite prin lege, de către judecători numiți de președinte la propunerea guvernului; judecătorii din toate instanțele sunt, prin Constituție, complet independenți în exercitarea funcțiilor judiciare. Un judecător nu poate fi revocat din funcție decât pe fondul unei abateri declarate sau al incapacității și atunci doar pe baza unor rezoluții adoptate de către ambele camere ale Oireachtas (Parlamentul).

Ierarhizarea instanțelor

Constituția prezintă structura sistemului judiciar ca fiind alcătuită dintr-o instanță de ultim grad de jurisdicție, Curtea Supremă, și din instanțe de prim grad de jurisdicție, care includ Înalta Curte (High Court), având competență deplină în materie penală și civilă, precum și instanțe având competență limitată, instanța de circuit (Circuit Court) și instanța teritorială (District Court), organizate la scară regională.

În ceea ce privește procesele penale, articolul 38 stabilește faptul că „o persoană este judecată sub acuzația de săvârșire a unei infracțiuni penale numai în conformitate cu dispozițiile legii”. Infracțiunile minore sunt judecate în instanțe având competență limitată, în timp ce o persoană acuzată de o infracțiune mai gravă nu poate fi judecată decât în prezența unui juriu. De asemenea, Constituția prevede înființarea de instanțe specializate pentru a asigura aplicarea eficientă a legii, în situația în care instanțele de drept comun nu pot realiza acest lucru.

Accesul publicului este permis în toate sălile de judecată cu excepția celor care au afișată inscripția „cu ușile închise”, care semnifică faptul că procesul respectiv nu este accesibil publicului larg.

Instanțele competente în materie civilă au următoarea structură:

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Justiția în Grecia reprezintă una din cele trei puteri ale statului. În conformitate cu principiul separării puterilor, justiția este independentă de puterile legislativă și executivă.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Instanțele din Grecia se împart în următoarele categorii principale:

• instanțe administrative (Ποινικά δικαστήρια/Dioikitika dikastiria)
• instanțe civile (Ποινικά δικαστήρια/Politika dikastiria)
• instanțe penale (Ποινικά δικαστήρια/Poinika dikastiria)

Administrarea instanțelor

Instanțele sunt administrate de magistrați, în special de un președinte și de un consiliu format din trei membri, după caz.

Ierarhia instanțelor

Instanțele civile:

• Curtea Supremă (Άρειος Πάγος/Areios Pagos), curți de apel, instanțe de prim grad de jurisdicție, judecătorii de pace

Instanțele penale:

• Curtea Supremă, curți de apel, curți ale magistraților, tribunale corecționale

Instanțele administrative:

• Consiliul de Stat, curți administrative de apel, instanțe administrative de prim grad de jurisdicție

Linkuri conexe

Consiliul de Stat

Instanța Administrativă de prim grad de jurisdicție din Atena

Parchetul de pe lângă Instanța de prim grad de jurisdicție din Atena

Ministerul Justiției

Curtea Supremă

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Spania

Această secțiune prezintă o imagine de ansamblu a sistemului judiciar din Spania

Organizarea justiției. Sistemul judiciar

Administrarea justiției

În cadrul sistemelor juridice contemporane, sistemul spaniol urmează așa-numitul model continental.

Caracteristicile fundamentale ale acestui model sunt:

• separarea dreptului public de cel privat în cadrul sistemului juridic, care este împărțit în diferite ramuri specializate în materie constituțională, penală, administrativă, fiscală, civilă, comercială, de dreptul muncii și procedurală;
• supremația legii și a dreptului scris în cadrul sistemului de izvoare de drept definit de Codul civil, și anume legea, uzanța și principiile generale ale dreptului;
• organizarea ierarhică a puterii judiciare, cu un sistem de căi de atac judiciare.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Constituția spaniolă din 1978 prevede că Spania se constituie într-un stat de drept social și democratic care apără libertatea, justiția, egalitatea și pluralismul politic ca valori primordiale ale sistemului său juridic.

Constituția este întemeiată pe unitatea indisolubilă a națiunii spaniole, patria comună și indivizibilă a tuturor spaniolilor. Aceasta recunoaște și garantează dreptul la autonomie pentru naționalitățile și regiunile care o alcătuiesc, precum și solidaritatea între acestea.

Titlul VI din Constituție este dedicat sistemului judiciar și prevede, la articolul 117, că principiul unității sistemului jurisdicțional stă la baza organizării și funcționării instanțelor.

Toate aceste principii stau la baza organizării instanțelor din Spania și se materializează în existența unui sistem jurisdicțional unic, cu un corp unic de judecători și de magistrați, care constituie sistemul jurisdicțional de drept comun.

Există numeroase instanțe, care își distribuie activitatea în funcție de criteriile de stabilire a competenței – materie, valoare, persoană, funcție sau teritoriu – întrucât unitatea sistemului jurisdicțional nu împiedică existența mai multor instanțe cu domenii de competență diferite.

Instanțele de drept comun sunt reglementate de Legea organică privind sistemul judiciar, prevăzută la articolul 122 din Constituția din 1978.

Trebuie să se facă distincție între trei aspecte fundamentale:

1. aspectul teritorial;
2. caracterul unipersonal sau colectiv al instanțelor;
3. competența.

Aspectul teritorial

În conformitate cu expunerea de motive din Legea organică nr. 6/1985 din 1 iulie 1985 privind sistemul judiciar, statul este organizat din punct de vedere teritorial, în scop judiciar, în municipii, districte (partidos), provincii și Comunități Autonome, asupra cărora își exercită autoritatea jurisdicțională următoarele tipuri de instanțe: judecătoriile de pace (Juzgados de Paz), instanțele de prim grad de jurisdicție și de instrucție (Juzgados de Primera Instancia e Instrucción), instanțele de contencios administrativ (Juzgados de lo Contencioso-Administrativo), instanțele de dreptul muncii (Juzgado de lo Social), instanțele de supraveghere a executării pedepselor (Juzgados de Vigilancia Penitenciaria) și instanțele pentru minori (Juzgados de Menores), instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) și Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales Superiores de Justicia). Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional), Curtea Supremă (Tribunal Supremo), instanțele centrale de instrucție (Juzgados Centrales de Instrucción) și instanțele centrale de contencios administrativ (Juzgados Centrales de lo Contencioso-administrativo) au competență la nivel național.

Caracterul unipersonal sau colectiv al instanțelor

Toate instanțele sunt unipersonale, cu excepția Curții Supreme, a Curții Penale și Administrative Naționale, a Curților Superioare ale Comunităților Autonome și a instanțelor provinciale.

Curtea Supremă este compusă dintr-un președinte, președinții de secție (presidentes de sala) și judecătorii (magistrados) stabiliți prin lege pentru fiecare secție. Există cinci secții: secția civilă, secția penală, secția de contencios administrativ, secția de dreptul muncii și secția militară.

Curtea Penală și Administrativă Națională (Audiencia Nacional) este formată dintr-un președinte, președinții de secție și judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție (de apel, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii).

Curțile Superioare de Justiție ale Comunităților Autonome (Tribunales Superiores de Justicia) sunt formate din patru secții (civilă, penală, de contencios administrativ și de dreptul muncii). Acestea sunt compuse dintr-un președinte, care este, de asemenea, președintele secțiilor civilă și penală, din președinții de secții și din judecătorii stabiliți prin lege pentru fiecare secție.

Instanțele provinciale (Audiencias Provinciales) sunt alcătuite dintr-un președinte și doi sau mai mulți judecători. Acestea soluționează cauze civile și penale. Este posibil să existe secții cu aceeași componență.

Oficiul Judiciar

Legea organică privind sistemul judiciar definește Oficiul Judiciar (Oficina Judicial) drept un organism administrativ care sprijină activitatea judiciară a judecătorilor și a instanțelor.

Oficiul Judiciar a fost conceput să îmbunătățească eficiența, eficacitatea și transparența procedurilor judiciare, să accelereze soluționarea cauzelor și să încurajeze cooperarea și coordonarea între diferitele administrații. Prin urmare, crearea oficiului este un răspuns la angajamentul de a asigura un serviciu public de calitate care este aproape de cetățeni, care respectă valorile constituționale și care este în concordanță cu nevoile reale ale cetățenilor.

Acesta reprezintă un nou model de organizare care introduce tehnici moderne de gestionare, fiind bazat pe o combinație între diferitele unități administrative: unitățile care oferă sprijin direct pentru procedurile judiciare, echivalente cu vechile instanțe (juzgados), care sprijină judecătorul în îndatoririle sale judiciare, și serviciile procedurale comune conduse de grefieri (Secretarios Judiciales), care efectuează și au putere de decizie cu privire la toate sarcinile care nu au caracter strict judiciar, cum ar fi primirea documentelor, gestionarea citațiilor, executarea deciziilor, procedurile extrajudiciare, admiterea cererilor de începere a unui proces, notificarea părților, remedierea unor deficiențe de ordin procedural etc.

Există trei tipuri de servicii procedurale comune:

• Serviciul comun general
• Serviciul comun de gestionare a cauzelor
• Serviciul comun de executare.

Noul model de organizare a fost lansat în Burgos și Murcia în noiembrie 2010. În februarie 2011, Oficiul Judiciar a fost înființat în Cáceres și Ciudad Real, iar în iunie 2011, în Leon, Cuenca și Mérida. Acesta va fi introdus, de asemenea, în Ceuta și Melilla în 2013. Noul model coexistă cu modelul precedent de instanțe (juzgados și tribunales), care se regăsește în restul Spaniei.

Competența

Pe lângă aspectul teritorial, materiile sau chestiunile care pot fi aduse în fața instanței sunt de naturi diferite și sunt soluționate în cadrul a patru sisteme de instanțe:

Instanțele civile: judecă litigiile care nu sunt atribuite în mod explicit altui tip de instanță. Prin urmare, acestea pot fi descrise ca instanțe de drept comun.

Instanțe penale: cauzele și procedurile penale trebuie să fie instrumentate în sistemul penal. Cu toate acestea, în dreptul spaniol, o acțiune de drept civil rezultată dintr-o faptă penală poate fi introdusă în același timp cu acțiunea penală. În acest caz, despăgubirile care urmează a fi plătite pentru a repara prejudiciul cauzat de infracțiune sau de contravenție vor fi stabilite de instanța penală.

Instanțe de contencios administrativ: controlează legalitatea acțiunilor întreprinse de către autorități și examinează cererile de atragere a răspunderii patrimoniale înaintate împotriva acestora.

Instanțe de dreptul muncii: examinează cererile înaintate în temeiul dreptului muncii, atât în cazul litigiilor individuale dintre angajați și angajatori, izvorâte din contractul de muncă, cât și în cazul negocierilor colective, precum și cererile privind asigurările sociale sau cele înaintate împotriva statului, atunci când acesta din urmă este răspunzător în temeiul dreptului muncii.

Pe lângă cele patru sisteme de instanțe, în Spania există, de asemenea, instanțe militare.

Instanțele militare reprezintă o excepție de la principiul unității sistemului jurisdicțional.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să consultați fișa informativă referitoare la instanțele de drept comun din Spania.

În Spania, nu există un sistem de instanțe extraordinare; cu toate acestea, în cadrul sistemelor de instanțe menționate, au fost create instanțe speciale pentru aspecte specifice, de exemplu, instanțe care se ocupă de cazurile de violență împotriva femeilor, instanțe de supraveghere a executării pedepselor și instanțe pentru minori. Acestea sunt instanțe de drept comun, însă sunt specializate într-un anumit domeniu. Pentru informații suplimentare, a se vedea fișa informativă privind instanțele specializate din Spania.

Ierarhia instanțelor

Sistemul căilor de atac determină o ierarhizare a instanțelor în ceea ce privește procedurile de atac.

Trebuie să vă informați cu privire la dispozițiile din sistemul juridic spaniol în ceea ce privește competențele fiecărei instanțe pentru a afla ce căi de atac există și cărei instanțe trebuie să fie înaintate acestea. Pentru informații suplimentare, a se vedea fișa informativă privind instanțele de drept comun din Spania.

Bazele de date juridice

Accesul la bazele de date este gratuit?

Da, accesul este gratuit.

Scurtă descriere a conținutului

• Baze de date privind legislația. Monitorul Oficial al statului spaniol.
• Baze de date privind jurisprudența. Centrul de documentare judiciară.

Linkuri relevante

Organizarea justiției – Instanțe de drept comun și instanțe administrative

Instanțele și ierarhia lor

Instanțe de drept comun

1. Prima instanță:

Instanțele civile

• Tribunalul judiciar (Tribunal judiciaire)
• Instanțele civile specializate (tribunalul pentru litigii de muncă - Conseil de prud’hommes, tribunalul comercial - Tribunal de commerce etc.)

Instanțele penale

• Tribunalul de Poliție (Tribunal de police), care se ocupă de contravenții (contraventions)
• Tribunalul Corecțional (Tribunal correctionnel), care se ocupă de delicte (délits)
• Curtea cu Jurați (Cour d’assises), care se ocupă de infracțiuni grave (crimes)

2. A doua instanță: Curțile de Apel (Cours d’Appel)

3. Curtea de Casație (Cour de cassation)

Instanțe administrative

1. Prima instanță

• Tribunalul Administrativ (Tribunal administratif)
• Instanțe administrative specializate [instanțe financiare, cum ar fi Camera regională de audit (chambre régionale des comptes), instanțe de asistență socială (juridictions d’aide sociale), instanțe disciplinare (juridictions disciplinaires)]

2. A doua instanță

• Curți administrative de apel (Cours administratives d’appel)
• Curți de apel administrative specializate, cum ar fi Curtea de Conturi (Cour des comptes), Comisia centrală de asistență socială (Commission centrale d’aide sociale) etc.

3. Consiliul de Stat (Conseil d’Etat)

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul web al Consiliului de Stat.

Baze de date juridice

În Franța, bazele de date juridice pot fi consultate pe internet ca serviciu public. Situl Légifrance include:

• hotărârile Curții de Casație și ale curților de apel (bazele de date « CASS », « INCA » și « CAPP »)
• deciziile Consiliului de Stat
• deciziile curților administrative de apel
• deciziile anumitor tribunale administrative (în baza de date « JADE »).

Accesul la aceste baze de date este gratuit?

Accesul la aceste baze de date este gratuit.

Linkuri utile

Căutați instanțele competente

Organizarea justiției – Franța

Sistemul judiciar din Republica Croația

Constituția Republicii Croația prevede organizarea autorității statului în Republica Croația după principiul separării tripartite a puterilor, astfel încât puterea legislativă este exercitată de parlamentul croat, puterea executivă îi revine Guvernului Republicii Croația, iar puterea judiciară este exercitată de instanțele judecătorești din Republica Croația; autoritățile cooperează și se verifică reciproc, menținând în același timp independența față de celelalte ramuri ale puterii în ceea ce privește activitatea și luarea deciziilor. În calitate de deținătoare ale puterii judiciare, instanțele își exercită competențele judecătorești în conformitate cu Constituția, cu actele cu putere de lege și normele administrative, precum și cu tratatele internaționale pe care Republica Croația le-a semnat și le-a ratificat. Funcția judiciară este deținută de judecători numiți de Consiliul judiciar de stat. În exercitarea funcțiilor judiciare, judecătorii trebuie să fie independenți și autonomi și beneficiază de imunitate conform legii. Funcția judiciară are caracter permanent, un judecător nefiind autorizat să exercite nicio altă funcție.

Sistemul judiciar (de justiție) al Republicii Croația este format din sistemul judiciar (instanțele judecătorești), organele judiciare autonome și independente (parchetele), organele executive (Ministerul Justiției), organele autonome și independente (Consiliul judiciar de stat și Consiliul Procurorilor), un serviciu autonom și independent (profesia de avocat), un serviciu public autonom și independent (notari) și o instituție publică (Academia Judiciară).

Organizarea sistemului judiciar în Republica Croația

Sarcina Ministerului Justiției este păstrarea valorilor fundamentale ale ordinii juridice, asigurarea condițiilor pentru buna funcționare a acesteia și continuarea dezvoltării sistemului judiciar.

Ministerul Justiției îndeplinește:

• sarcini de ordin administrativ și de altă natură legate de:

• dreptul civil, penal, contravențional și comercial, precum și de justiția administrativă; organizare, funcționare și formare profesională în cadrul autorităților care aplică sancțiuni penale și contravenționale; sarcini de ordin administrativ și de altă natură în profesiile notariale și juridice; taxele judiciare și notariale; asistență juridică internațională și alte forme de asistență juridică; executarea pedepselor penale și contravenționale, grațieri și eliberări condiționate; sarcini administrative și profesionale legate de probațiune atunci când se decide asupra urmăririi penale și atunci când se alege tipul și amploarea pedepselor penale; executarea pedepselor neprivative de libertate impuse adulților care au comis infracțiuni; sarcini pentru dezvoltarea și coordonarea sistemului de sprijinire a victimelor și martorilor; informatizarea sistemului judiciar; precum și monitorizarea îndeplinirii sarcinilor de ordin administrativ în cadrul organelor judiciare, al parchetului și al organelor responsabile cu asigurarea respectării legii;
• sarcini de ordin administrativ și de altă natură legate de:

dreptul de proprietate, chestiuni în materie de proprietate legate de expropriere și alte restricții asupra proprietății, chestiuni în materie de proprietate legate de terenuri de construcție, agricole și forestiere, comasarea terenurilor, vânzarea și cumpărarea de terenuri și clădiri și acele activități agricole care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice, proprietatea resortisanților străini, despăgubirea pentru proprietățile confiscate în timpul regimului comunist iugoslav care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice, precum și chestiuni privind succesiunea bunurilor, drepturilor și obligațiilor fostei Republici Socialiste Federale Iugoslavia (RSFY);

• sarcini administrative și profesionale legate de cooperarea Guvernului Republicii Croația cu instanțele penale internaționale, reprezentarea Republicii Croația în fața Curții Internaționale și a altor instanțe internaționale, cu excepția cazului în care se prevede altfel printr-o decizie specifică a guvernului Republicii Croația și sarcini legate de protecția drepturilor omului și a drepturilor minorităților naționale care nu țin de competența unui alt organism al administrației publice;
• participarea, împreună cu ministerul responsabil cu gestionarea activelor de stat, la sarcinile privind gestionarea și cedarea valorilor mobiliare și acțiunilor societăților care constituie active de stat deținute de Republica Croația și în ceea ce privește societățile care desfășoară în principal activități care țin de competența ministerului;
• sarcini legate de participarea Republicii Croația la lucrările organismelor Uniunii Europene în domeniile care intră în competența ministerului;
• alte sarcini care intră în competența ministerului în temeiul unei legi speciale.

Instanțele judecătorești din Republica Croația

Legea privind instanțele judecătorești (Zakon o sudovima) reglementează organizarea, jurisdicția și competența instanțelor.

În Republica Croația, puterea judiciară este exercitată de instanțele judecătorești ca organisme distincte ale autorității statului. Acestea își exercită puterea în mod autonom și independent în limita competențelor prevăzute de lege.

Instanțele pronunță hotărâri în temeiul Constituției Republicii Croația, al tratatelor internaționale care fac parte din ordinea juridică a Republicii Croația, al legislației și al altor norme administrative care au fost adoptate în conformitate cu Constituția Republicii Croația sau cu tratate sau legi internaționale.

Instanțele se pronunță în cauzele privind drepturile și obligațiile fundamentale ale omului, drepturile și obligațiile Republicii Croația și ale administrațiilor locale și regionale autonome, precum și drepturile și obligațiile altor persoane juridice; stabilesc sancțiuni și alte măsuri împotriva autorilor de infracțiuni, delicte și contravenții prevăzute de lege și alte norme administrative; controlează legalitatea actelor cu caracter individual și general ale autorităților administrației publice; se pronunță în litigii legate de relațiile personale ale cetățenilor, în cauze în materia dreptului muncii, comercială, a dreptului de proprietate și în alte cauze civile; și se pronunță, de asemenea, în alte cauze prevăzute de lege. Instanțele judecătorești administrează justiția în conformitate cu Constituția, tratatele și legile internaționale și alte surse valabile de drept.

Puterea judiciară în Republica Croația este exercitată de instanțele de drept comun și specializate și de Curtea Supremă a Republicii Croația (Vrhovni sud Republike Hrvatske), care este și cea mai înaltă instanță din Republica Croația.

Instanțele de drept comun sunt instanțe care se ocupă de chestiuni asupra cărora nu are competență nicio instanță specializată. Acestea sunt instanțele municipale (općinski sudovi) și instanțele județene (županijski sudovi).

Instanțele specializate sunt instanțe care se ocupă de chestiuni asupra cărora legea le-a conferit competență. Acestea sunt instanțele comerciale (trgovački sudovi), instanțele administrative (upravni sudovi), instanțele pentru delicte (prekršajni sudovi), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (Visoki trgovački sud Republike Hrvatske), Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske) și Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (Visoki upravni sud Republike Hrvatske).

Instanțele sunt împărțite în continuare în instanțe de prim și al doilea grad de jurisdicție.

Procedurile de soluționare a unei chestiuni juridice sunt introduse în fața instanțelor de prim grad de jurisdicție. Acestea sunt instanțele municipale, administrative, pentru delicte și comerciale.

Instanțele de al doilea grad de jurisdicție pronunță hotărâri în cadrul căilor de atac introduse împotriva hotărârilor instanțelor de prim grad de jurisdicție și îndeplinesc alte sarcini prevăzute de lege. Acestea sunt instanțele județene (în raport cu instanțele municipale), Înalta Curte Comercială a Republicii Croația (în raport cu instanțele comerciale), Înalta Curte pentru Delicte a Republicii Croația (în raport cu instanțele pentru delicte) și Înalta Curte Administrativă a Republicii Croația (în raport cu instanțele administrative).

Instanțele municipale și instanțele pentru delicte au competență pe teritoriul uneia sau mai multor municipalități, al unuia sau mai multor orașe sau părți ale unei zone urbane, în timp ce instanțele județene, comerciale și administrative au competență pe teritoriul unuia sau mai multor județe.

Competența Înaltei Curți Comerciale a Republicii Croația, a Înaltei Curți Administrative a Republicii Croația, a Înaltei Curți pentru Delicte a Republicii Croația și a Curții Supreme a Republicii Croația cuprinde întregul teritoriu al Republicii Croația.

Curtea Supremă a Republicii Croația

Curtea Supremă a Republicii Croația își are sediul la Zagreb.

1. Aceasta asigură aplicarea uniformă a legii și egalitatea tuturor în aplicarea ei;
2. Se pronunță cu privire la căile de atac ordinare atunci când acest lucru este prevăzut de o lege specifică;
3. Se pronunță cu privire la căile de atac extraordinare împotriva hotărârilor definitive ale instanțelor din Republica Croația;
4. Soluționează conflictele de competență atunci când acest lucru este prevăzut de o lege specifică;
5. Se ocupă de problemele actuale de jurisprudență, examinează necesitatea formării profesionale a judecătorilor, grefierilor și judecătorilor stagiari și îndeplinește alte sarcini prevăzute de lege.

Curtea Supremă a Republicii Croația
Trg Nikole Šubića Zrinskog 3
10 000 Zagreb
Tel.: +385 1 486 22 22, +385 1 481 00 36
Fax: +385 1 481 00 35
E-mail: vsrh@vsrh.hr
http://www.vsrh.hr/

Președintele Curții Supreme a Republicii Croația

Președintele Curții Supreme a Republicii Croația reprezintă Curtea Supremă a Republicii Croația și autoritatea judiciară și îndeplinește sarcini de administrare a instanței și alte sarcini definite de lege și de Regulamentul de procedură al Curții Supreme a Republicii Croația.
Președintele Curții Supreme este ales pentru o perioadă de patru ani de Parlamentul croat pe baza unei propuneri din partea președintelui Croației, după ce Adunarea Generală (Opća sjednica) a Curții Supreme a Republicii Croația și comisia competentă din cadrul Parlamentului croat și-au dat avizul și poate fi reales în aceeași funcție la sfârșitul perioadei respective. Nicio persoană nu poate fi aleasă în această funcție de mai mult de două ori.
Orice persoană care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru a fi judecător al Curții Supreme a Republicii Croația poate fi aleasă președinte al respectivei instanțe. Dacă o persoană care nu a exercitat funcția de judecător în cadrul Curții Supreme a Republicii Croația este aleasă președinte al respectivei instanțe, Consiliul judiciar de stat va numi persoana respectivă și judecător al respectivei instanțe.

Legea privind circumscripțiile și sediile instanțelor (Zakon o područjima i sjedištima sudova) (Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația nr. 67/18) a instituit o organizare teritorială și raționalizarea ulterioară a rețelei de instanțe, înființând 15 instanțe județene, 34 de instanțe municipale, 9 instanțe comerciale și 4 instanțe administrative.

Legea privind instanțele judecătorești

Legea privind circumscripțiile și sediile instanțelor

Autoritățile judiciare

Autoritățile judiciare din Republica Croația cuprind instanțele și parchetele.

Instanțele judecătorești

Curtea Supremă a Republicii Croația

Parchetul (Državno odvjetništvo)

Parchetul este un organism judiciar independent și autonom care este autorizat și obligat să ia măsuri împotriva autorilor infracțiunilor și a altor fapte pasibile de pedepse, să introducă acțiuni în justiție pentru a proteja activele Republicii Croația și să utilizeze căile de atac necesare pentru protecția Constituției Republicii Croația și a legislației.

Parchetul își exercită competențele în temeiul Constituției Republicii Croația, al tratatelor internaționale care fac parte din ordinea juridică a Republicii Croația, al acquis-ului UE, al legislației și al altor surse de drept.

Parchetul Republicii Croația își exercită competența pe întreg teritoriul Republicii Croația, în timp ce parchetele municipale (općinska državna odvjetništva) sunt competente în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanțelor municipale și a organelor de drept public, iar parchetele județene (županijska državna odvjetništva) sunt competente în cadrul procedurilor desfășurate în fața instanțelor județene, comerciale și administrative. Legea poate institui parchete specifice pentru a interveni în cadrul procedurilor privind anumite tipuri de cauze și în fața instanțelor desemnate de lege.

Parchetele municipale sunt subordonate parchetelor județene, în timp ce parchetele județene și parchetele specifice sunt subordonate Parchetului Republicii Croația.

Procurorul este responsabil pentru îndeplinirea sarcinilor care țin de competența parchetului pe care îl reprezintă și îl conduce.

Procurorul general (Glavni državni odvjetnik) al Republicii Croația este șeful Parchetului Republicii Croația. Orice persoană care îndeplinește condițiile generale și specifice pentru numirea în funcția de procuror general adjunct al Republicii Croația poate fi numită procuror general al Republicii Croația. Procurorul general al Republicii Croația este numit pentru un mandat de patru ani de către Parlamentul croat, pe baza unei propuneri din partea Guvernului Republicii Croația, după ce Comisia de Justiție din cadrul Parlamentului croat și-a dat avizul și poate fi numit din nou în aceeași funcție la sfârșitul perioadei respective. Nicio persoană nu poate fi numită în această funcție de mai mult de două ori.

Legea privind circumscripțiile și sediile parchetelor (Narodne novine (NN; Monitorul Oficial al Republicii Croația) nr. 67/18) a raționalizat rețeaua parchetelor, înființând 15 parchete județene și 25 de parchete municipale.

Parchetul Republicii Croația

Parchetul Republicii Croația
Gajeva 30a, 10 000 Zagreb
http://www.dorh.hr/

Procuror general
Tel.: +385 1 459 18 88
Fax: +385 1 459 18 54
E-mail: tajnistvo.dorh@dorh.hr

Secția de drept penal (Kazneni odjel)
Tel.: +385 1 459 18 00
Fax: +385 1 459 18 05
E-mail: tajnistvo.kazneni@dorh.hr

Secția de afaceri civile și administrative (Građansko upravni odjel)
Tel.: +385 1 459 18 61
Fax: +385 1 459 19 12
E-mail: tajnistvo.gradjanski@dorh.hr [VJ1]

Parchete județene și municipale

Legea privind parchetele

Legea privind circumscripțiile și sediile parchetelor

Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate

Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate (USKOK), cu sediul în Zagreb, este un parchet specific, specializat în urmărirea penală a corupției și criminalității organizate, având competență pe întreg teritoriul Republicii Croația. Competența Biroului pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate este prevăzută în Legea privind Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate.

Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate
Gajeva 30a
10 000 Zagreb
Tel.: +385 4591 874
Fax: + 385 1 4591 878
E-mail: tajnistvo@uskok.dorh.hr

Legea privind Biroul pentru prevenirea corupției și a criminalității organizate

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Sistemul judiciar din Italia se bazează pe dreptul civil.

Funcția de judecător, precum și cea de procuror public, sunt exercitate de membrii corpului magistraților. Funcția administrativă este exercitată de Ministerul Justiției.

Funcția judiciară poate fi împărțită în următoarele domenii:

• drept civil și penal
• administrativ
• contabil
• militar
• fiscal

Jurisdicția în materie administrativă este exercitată de către instanțele administrative (Tribunali Amministrativi Regionali sau TAR) și de către Consiliul de Stat (Consiglio di Stato).

Jurisdicția în cauzele privind contabilitatea este exercitată de către Curtea de Conturi a Italiei (Corte dei conti). Biroul procurorului general al acesteia se află în cadrul aceleiași instanțe.

Jurisdicția în materie fiscală este exercitată de către Comisiile Fiscale Provinciale și Comisiile Fiscale Regionale.

Jurisdicția în materie militară este exercitată de către instanțele militare, curțile de apel militare, curțile de supraveghere militare, procurori militari din cadrul instanțelor militare, procurori generali militari din cadrul curților de apel militare și de către procurorul general militar din cadrul Curții de Casație.

Jurisdicția în materie civilă și comercială este exercitată de către magistrații care aparțin organizării judiciare, care se împarte în judecătorii pe de o parte, și magistrați ai biroului procurorului public pe de cealaltă parte, îndeplinind rolurile judecătorilor și, respectiv, a anchetatorilor.

Organizarea instanțelor judecătorești

Constituția, dintre structurile statului, învestește Ministerul Justiției cu autoritatea de a administra instanțele judecătorești datorită funcției, rolului și relației sale speciale cu corpul magistraților.

După un examen public deosebit de dificil, magistrații sunt repartizați pe instanțe într-un anumit domeniu de competență, conform opțiunii personale a acestora. Aceștia nu pot fi repartizați, promovați, revocați din funcție, transferați sau pedepsiți fără deliberările Consiglio Superiore della Magistratura sau CSM (consiliul superior al magistraturii) și cu garanții speciale de protecție.

Toate chestiunile privind magistrații trebuie să fie evaluate de către CSM care protejează independența magistraților și a statutului acestora.

Președintele Republicii Italiene este și președintele CSM.

Ministerul Justiției își îndeplinește funcțiile administrative și organizatorice la două niveluri:

• în cadrul structurilor centrale (dipartimenti), în principal în Roma și, în cazul domeniilor speciale de competență, și în secțiile locale
• în cadrul birourilor judiciare, tribunalelor, instanțelor etc.

Funcția administrativă este responsabilă și de personalul repartizat serviciilor judiciare.

La nivelul superior al instanțelor (sau al birourilor procurorilor publici) sunt:

• un magistrat principal, care conduce corpul magistraților și are ultimul cuvânt în deciziile biroului
• un manager al instanțelor (dirigente) care se dedică organizării serviciilor judiciare pentru asistența publică și internă pentru judecători și procurori. Dirigente este poziția cea mai înaltă în ierarhia personalului administrativ.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Instanțele sunt organizate după cum urmează:

Instanțe de prim grad de jurisdicție

• Judecătorii de pace (giudici di pace) – care includ judecători de pace (și nu judecători profesioniști). Aceștia audiază cauze minore în materie civilă și penală
• Curți de justiție sau tribunale (tribunali) – audiază cauze mai grave
• Oficiul penal (ufficio di sorveglianza) – audiază în prim grad de jurisdicție cauzele în materie de justiție penală (chestiuni referitoare la deținuți, condamnări etc.)
• instanța pentru minori (tribunale per i minorenni)

Instanțe în al doilea grad de jurisdicție

Pentru a contesta hotărârea judecătorească pronunțată în instanța de prim grad de jurisdicție pe baza motivelor și interpretării legii:

• curțile de apel (corte d’appello)
• tribunalele penale (tribunale di sorveglianza) – instanțe în al doilea grad de jurisdicție (și, în anumite cauze speciale, instanțe în prim grad de jurisdicție) pentru cauzele în materie de justiție penală

Instanțe în al treilea grad de jurisdicție

Pentru a obține recurs pentru încălcarea unei legi la cel mai înalt nivel:

• Curtea Supremă (corte di cassazione) – cu competență globală și instanță finală

În cadrul principalelor tribunale, există și secții speciale. Curțile cu jurați (corti d’assise) sunt formate din doi judecători profesioniști și șase jurați. Jurații sunt aleși din rândul cetățenilor în vederea desfășurării acestei activități pentru perioade scurte de timp, cooperării și reprezentării diverselor sectoare ale societății. Aceste instanțe pronunță hotărâri privind delictele grave (crime, atacuri grave și alte delicte similare).

Magistrații care au rolul de procurori publici în cadrul proceselor sunt:

• Prim-procurorii din instanțele în prim grad de jurisdicție (procuratore della Repubblica presso il Tribunale) și adjuncții acestora (sostituti procuratori)
• Prim-procurorii din instanțele în al doilea grad de jurisdicție (procuratore generale presso la Corte d’appello) și adjuncții acestora (sostituti procuratori generali)
• Procurorul general al curții supreme (procuratore generale presso la Corte di cassazione) și adjuncții acestuia (sostituti procuratori generali)

În Italia, rolul procurorului public îl dețin magistrații de carieră, care își exercită funcțiile sub supravegherea directorului biroului. Acest tip de ierarhie se aplică numai birourilor procurorilor publici.

Ierarhizarea instanțelor

Baze de date juridice

Site-ul web al Ministerului Justiției din Italia conține informații privind corpul magistraților, Ministerul Justiției, competențele acestora și datele de contact ale diferitelor oficii.

Site-ul web al Consiliului Superior al Magistraturii oferă detalii privind sistemul judiciar italian în limbile italiană, engleză și franceză.

Ambele site-uri web pot fi accesate gratuit.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Sistemele naționale de justiție - Cipru

Organizarea justiţiei – Sisteme judiciare

Organizarea instanţelor

Cipru a fost colonie britanică până în anul 1960; sistemul de drept cipriot este bazat aproape integral pe sistemul de drept englez, iar legislaţia a fost adoptată în temeiul principiilor dreptului cutumiar („common law”) şi echităţii. 

Sistemul de drept aflat în vigoare de la proclamarea Republicii Cipru păstrează caracteristici din sistemul de drept englez. Instanţele Republicii Cipru aplică următoarele legi:

• Constituţia Republicii Cipru (Σύνταγμα της Κυπριακής Δημοκρατίας)
• Legile menţionate la articolul 188 din Constituţie
• Principiile dreptului cutumiar („common law”) şi principiile echităţii
• Legile adoptate de Camera Reprezentanţilor (Βουλή των Αντιπροσώπων).

După aderarea Republicii Cipru la Uniunea Europeană în 2004, Constituţia Republicii Cipru a fost modificată astfel încât legislaţia europeană este cea care are întâietate.

Tipuri de instanţe – scurtă descriere

În Cipru există instanţe de două grade de jurisdicţie: Curtea Supremă (Ανώτατο Δικαστήριο) (judecă cauzele în a doua instanţă) şi diferitele instanţe de prim grad de jurisdicţie enumerate mai jos:

• CURTEA SUPREMĂ (ΑΝΩΤΑΤΟ ΔΙΚΑΣΤΗΡΙΟ)
• INSTANŢE TERITORIALE (ΕΠΑΡΧΙΑΚΑ ΔΙΚΑΣΤΗΡΙΑ)
• INSTANŢE SUPERIOARE DE DREPT PENAL (ΚΑΚΟΥΡΓΙΟΔΙΚΕΙΑ)
• INSTANŢE DE DREPTUL FAMILIEI (ΟΙΚΟΓΕΝΕΙΑΚΑ ΔΙΚΑΣΤΗΡΙΑ)
• INSTANŢA DE CONTROL LOCATIV (ΔΙΚΑΣΤΗΡΙΑ ΕΛΕΓΧΟΥ ΕΝΟΙΚΙΑΣΕΩΝ)
• INSTANŢA PENTRU LITIGIILE DE MUNCĂ (ΔΙΚΑΣΤΗΡΙΑ ΕΡΓΑΤΙΚΩΝ ΔΙΑΦΟΡΩΝ)
• INSTANŢA MILITARĂ (ΣΤΡΑΤΙΩΤΙΚΟ ΔΙΚΑΣΤΗΡΙΟ)

Baze de date juridice

Nu există încă nicio bază de date juridice oficială. Există mai multe baze de date juridice private; unele oferă servicii abonaţilor, iar altele permit accesul gratuit.

Acestea conţin informaţii privind hotărârile judecătoreşti şi legislaţia primară.

Linkuri relevante

Curtea Supremă a Republicii Cipru (Ανώτατο Δικαστήριο Κύπρου)

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Sistemele naționale de justiție - Letonia

Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Letonia.

Organizarea justiției – sistemele judiciare

Alături de puterea legislativă și de puterea executivă, Letonia are un sistem de justiție independent, cu instanțe repartizate în trei grade de jurisdicție. Astfel cum prevede Constituția, puterea judecătorească este administrată de instanțele districtuale și municipale, instanțele regionale, Curtea Supremă și Curtea Constituțională, iar, în caz de război sau în situații de urgență, de asemenea de instanțele militare.

Administrarea instanțelor

În conformitate cu Legea privind puterea judecătorească, Ministerul Justiției este principala autoritate publică responsabilă de administrarea instanțelor.

Ministerul Justiției:

1. poate emite regulamente interne privind modul de organizare a activității administrative a instanțelor districtuale și municipale, a instanțelor regionale și a oficiilor registrului funciar;
2. poate solicita instanțelor districtuale și municipale, instanțelor regionale și oficiilor registrului funciar să îi furnizeze informațiile necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi revin în temeiul legilor și regulamentelor;
3. este responsabil de guvernanța instituțională a instanțelor districtuale și municipale, a instanțelor regionale și a oficiilor registrului funciar;
4. efectuează inspecții în cadrul instanțelor districtuale și municipale, al instanțelor regionale și al oficiilor registrului funciar.

Oficiul Judiciar (Tiesu administrācija) organizează și asigură desfășurarea activității administrative a instanțelor districtuale și municipale, a instanțelor regionale și a oficiilor registrului funciar. Acesta este subordonat Ministrului Justiției, care acționează prin intermediul Ministerului Justiției.

Curtea Supremă (Augstākā tiesa) nu are legături, din punct de vedere administrativ, cu instanțele districtuale, municipale sau regionale. Președintele Curții Supreme organizează activitatea Curții Supreme. În cadrul Curții Supreme există un departament separat pentru realizarea sarcinilor administrative – Administrația Curții Supreme (Augstākās tiesas Administrācija).

Consiliul Judiciar (Tieslietu padome) este un organism colegial implicat în formularea de politici și strategii referitoare la sistemul judiciar și în îmbunătățirea modului de organizare a activității sistemului judiciar.

Tipuri de instanțe: scurtă descriere și ierarhizare

Instanțe de drept comun: instanțe de prim grad de jurisdicție și instanțe de al doilea grad de jurisdicție

Instanțele districtuale și municipale [rajonu (pilsētu) tiesas] judecă în primă instanță cauzele civile, penale și administrative. O instanță districtuală sau municipală poate fi alcătuită din mai multe unități structurale, și anume tribunale situate în diferite locații din raza teritorială de competență a districtului sau municipiului relevant. Instanțele districtuale sau municipale pot deține un oficiu al registrului funciar. Acesta administrează registrele funciare (în care se înregistrează bunurile imobile și drepturile asociate acestora) și soluționează litigiile privind executarea necontestată, ordinele de recuperare a creanțelor și aprobarea declarațiilor de licitație.

Instanțele regionale (apgabaltiesa), în calitate de instanțe de al doilea grad de jurisdicție, soluționează cauze civile, penale și administrative în complete de judecată alcătuite din trei judecători. O instanță regională poate avea unități structurale, și anume săli de judecată situate în diferite locuri aflate în jurisdicția teritorială a instanței regionale respective.

În conformitate cu Legea privind puterea judecătorească, instanțele militare își pot desfășura activitatea în caz de război sau în situații de urgență. Conform Legii privind instanțele militare, acestea sunt înființate prin ordin al Ministrului Justiției. În acest caz, devin operative una sau mai multe instanțe militare de prim grad de jurisdicție și o instanță militară de al doilea grad de jurisdicție.

Curtea Supremă

Curtea Supremă (Augstākā tiesa) cuprinde un Senat alcătuit din trei departamente (departamenti) (pentru cauze civile, cauze penale și cauze administrative) și două camere (palātas) (pentru cauze civile și cauze penale). Curtea Supremă este instanța de al doilea grad de jurisdicție pe probleme de drept (kasācijas instance), cu excepția cazului în care legea prevede altfel. Curtea Supremă a fost alcătuită din două camere (pentru cauze civile și pentru cauze penale) până la 31 decembrie 2014, dar începând cu 1 ianuarie 2015 până la 31 decembrie 2016 are doar o cameră pentru cauze civile.

Plenul (plēnums) este adunarea generală a judecătorilor Curții Supreme, care dezbate chestiunile urgente privind interpretarea dispozițiilor legislative. De asemenea, acesta alege membrii Tribunalului disciplinar (Disciplinārtiesa). Tribunalul Disciplinar este alcătuit din șase judecători ai departamentelor Curții Supreme. Tribunalul Disciplinar este convocat pentru a analiza legalitatea deciziilor Comitetului disciplinar judiciar (Tiesnešu disciplinārkolēģija). Aspectele urgente legate de interpretarea dispozițiilor legislative pot fi analizate, de asemenea, cu scopul de a asigura aplicarea uniformă a legii, nu numai de către plenul Curții Supreme, ci și de către plenul camerei relevante sau plenul departamentului relevant.

Curtea Constituțională (Satversmes tiesa) este un organ judiciar independent care se pronunță cu privire la constituționalitatea legilor și a altor acte juridice, în limita competențelor care îi sunt atribuite prin Constituție și prin Legea privind Curtea Constituțională. Aceasta judecă, de asemenea, alte cauze care intră în competența sa, în temeiul Legii privind Curtea Constituțională.

Baze de date juridice

În Letonia sunt disponibile următoarele baze de date juridice:

1. Site-ul web al Ministerului Justiției, care conține informații privind sistemul judiciar, persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul acestui sistem (notarii autorizați și executorii judecătorești autorizați) și link-uri către alte site-uri internet referitoare la sistemul judiciar.
2. Portalul național al Letoniei Latvija.lv

Portalul „Latvija.lv” trimite către resursele electronice ale instituțiilor administrațiilor publice centrale și locale. Informațiile existente pe portal sunt organizate în funcție de tematică.

Secțiunea de „servicii electronice” a portalului (E-pakalpojumi) oferă acces la servicii electronice furnizate în general cu ajutorul unei infrastructuri centralizate specializate. Această secțiune a portalului include un spațiu de lucru virtual unde utilizatorii pot solicita și beneficia de serviciile electronice ale administrației publice centrale sau locale, pot urmări evoluția procesului de furnizare a serviciilor respective și pot primi informații privind rezultatele obținute.

Secțiunea dedicată căutării serviciilor („Catalogul serviciilor”, Pakalpojumu katalogs) este concepută ca un punct de acces centralizat la serviciile administrației publice centrale și locale. „Catalogul serviciilor” poate fi utilizat pentru a obține informații esențiale privind serviciile oferite de administrațiile publice centrale și locale, modul prin care se pot solicita serviciile respective și prin care se poate beneficia de acestea și privind costul și descrierea serviciilor. Descrierea serviciilor electronice conține un link către resursa relevantă (informații, site internet, link direct sau serviciu electronic). Utilizatorii pot accesa informațiile fie din catalog, care este împărțit în secțiuni corespunzătoare diverselor situații reale posibile, fie folosind funcțiile de căutare ale portalului. Conținutul catalogului centralizat este gestionat de organismele guvernamentale care oferă serviciile în cauză.

Obiectivul Portalului național al Letoniei, Latvija.lv, este de a furniza cetățenilor letoni și rezidenților străini acces la resursele de pe internet ale organelor administrației publice letone și un punct de acces centralizat la serviciile electronice furnizate de o serie de instituții.

Portalul poate fi consultat în mod gratuit.

Linkuri

Portalul instanțelor naționale Curtea Supremă, Curtea ConstituționalăOficiul Judiciar, Ministerul Justiției

Organizarea justiției - sistemul judiciar

În Lituania există 22 de instanțe de drept comun și trei instanțe specializate (administrative).

Administrația instanțelor

Adunarea Generală a Judecătorilor (Visuotinis teisėjų susirinkimas) este cel mai înalt organism cu autonomie judiciară, din această adunare făcând parte toți judecătorii din Lituania.

Consiliul Judiciar din Lituania (Teisėjų taryba) este un organism executiv cu autonomie judiciară, alcătuit din 23 de membri, care asigură independența instanțelor și a judecătorilor.

Curtea Judiciară de Onoare (Teisėjų garbės teismas) este o instituție cu autonomie judiciară care audiază cauzele disciplinare împotriva judecătorilor și plângerile judecătorilor pentru defăimare.

Administrația Națională a Instanțelor (Nacionalinės teismų administracija) urmărește să se asigure că instituțiile din sistemul judiciar funcționează în mod eficace și contribuie la garantarea independenței instanțelor și judecătorilor și a autonomiei organizatorice a instanțelor.

Organizarea justiției – sistemul judiciar

Sistemul jurisdicțional din Marele Ducat al Luxemburgului este împărțit în instanțe judiciare și instanțe administrative. Acestor două tipuri de instanțe li se adaugă Curtea Constituțională.

Instanțe judiciare

Instanțele și tribunalele sunt însărcinate conform Constituției să exercite puterea judecătorească și să nu aplice hotărârile și reglementările generale și locale decât în măsura în care sunt conforme cu legile.

1. Instanțe de drept comun

• Curtea Supremă de Justiție

În vârful ierarhiei instanțelor judiciare se află Curtea Supremă de Justiție, care are în componență o Curte de Casație și o Curte de Apel, precum și un Parchet General. Este situată la Luxemburg.

• Tribunale teritoriale

Marele Ducat al Luxemburgului este împărțit în două circumscripții judiciare, fiecare având câte un tribunal teritorial, unul la Luxemburg și unul la Diekirch.

• Tribunale de pace

Există trei tribunale de pace, dintre care unul la Luxemburg, unul la Esch-sur-Alzette (circumscripția judiciară Luxemburg) și unul la Diekirch (circumscripția judiciară Diekirch).

2. Instanțe specializate

• Consiliul Superior al Securității Sociale

Consiliul Superior al Securității Sociale este format dintr-un președinte, doi asesori numiți dintre magistrați, un asesor numit dintre angajatori și un asesor numit dintre angajați.

• Consiliul Arbitral al Securității Sociale

Consiliul Arbitral al Securității Sociale este format dintr-un președinte, un asesor numit dintre angajatori și un asesor numit dintre angajați.

Instanțe administrative

• Curtea Administrativă

Curtea Administrativă cuprinde o singură secție care judecă în complet de 3 judecători.

• Tribunalul Administrativ

Tribunalul Administrativ cuprinde 4 secții care judecă în complet de 3 judecători.

Băncile de date juridice

Informațiile despre Ministerul Justiției, profesiile juridice, legislație, tribunale, închisori, servicii pentru cetățeni, formulare și noutăți sunt disponibile pe site-ul internet al Ministerului Justiției.

Accesul la banca de date este gratuit?

Da, accesul la banca de date este gratuit.

Linkuri utile

Legilux

Portalul justiției

Instanțe administrative

Ministerul Justiției

Guvernul Luxemburgului

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Ungaria

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Ungaria.

Administrarea instanțelor

Președintele Oficiului Judiciar Național

Administrarea centrală a instanțelor este gestionată de Președintele Oficiului Judiciar Național (OJN), sprijinit de vice-președintele general și de alți vice-președinți, precum și de personalul oficiului. Activitatea administrativă a Președintelui Oficiului Judiciar Național este supervizată de Consiliul Judiciar Național (CJN). Președintele Oficiului Judiciar Național este responsabil de modul în care funcționează administrația centrală, de eficiența acesteia și de îndeplinirea atribuțiilor acesteia într-un mod compatibil cu principiul constituțional al independenței judiciare, în măsura în care legea prevede astfel. În exercitarea puterilor sale administrative, Președintele Oficiului Judiciar Național emite decizii, regulamente și recomandări.

Președintele Oficiului Judiciar Național este ales cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului maghiar, la recomandarea Președintelui Republicii. Doar un judecător poate fi ales în funcția de Președinte al Oficiului Judiciar Național.

Consiliul Judiciar Național

Consiliul Judiciar Național (CJN) este organismul care supervizează administrarea centrală a instanțelor judecătorești. Acesta are sediul la Budapesta și este alcătuit din 15 membri. Președintele Curții Supreme (Kúria) este membru al Consiliului Judiciar Național, iar ceilalți 14 membri sunt aleși în cadrul unei reuniuni a judecătorilor delegați, din rândul delegaților, cu majoritate simplă, prin vot secret. În cadrul primei reuniuni, judecătorii delegați aleg un judecător de la o curte de apel, cinci judecători de la instanțele regionale, șapte judecători de la instanțe locale și un judecător de la un tribunal al muncii. (Instanțele districtuale, instanțele administrative și instanțele de dreptul muncii vor începe să funcționeze la 1 ianuarie 2013.)

Organizarea instanțelor

În Ungaria, justiția este exercitată de următoarele tipuri de instanțe:

• Kúria (Curtea Supremă a Ungariei);
• curți de apel regionale („ítélőtáblák” în limba maghiară);
• instanțe regionale („törvényszékek” în limba maghiară);
• instanțe districtuale („járásbíróságok” în limba maghiară) și
• instanțe administrative și instanțe de dreptul muncii.

Competența teritorială a instanțelor corespunde în general împărțirii teritorial-administrative, numele unei instanțe indicând locul în care aceasta își are sediul.

Judecătorii neprofesioniști (nem hivatásos bíró) pot participa la procedurile judiciare în calitate de consultanți în anumite cauze și în anumite condiții prevăzute de lege, însă numai judecătorii profesioniști pot servi ca judecători unici (egyesbíró) sau președinți ai consiliului (tanácselnök).

Judecătorii profesioniști sunt numiți de Președintele Republicii și pot fi revocați din funcție numai pentru motivele și în conformitate cu procedurile specificate prin lege. Judecătorii sunt independenți și se supun doar legii; aceștia nu pot fi membri ai unor partide politice și nu pot fi implicați în activități politice.

Ierarhizarea instanțelor

Instanțe districtuale, instanțe administrative și instanțe de dreptul muncii

Instanțele districtuale și instanțele administrative și instanțe de dreptul muncii soluționează cauze în primă instanță. (Până la 31 decembrie 2012, cauzele sunt soluționate în primă instanță de către instanțele locale și tribunalele muncii.)

Instanțele administrative și cele de dreptul muncii soluționează cauze referitoare la revizuirea judiciară a deciziilor administrative sau legate de relațiile de muncă și alte relații similare (precum și alte cauze de competența acesteia conform legii).

Se pot stabili secții în cadrul instanțelor districtuale, al instanțelor administrative și al celor de dreptul muncii pentru tratarea anumitor tipuri de cauze.

Instanțele regionale

Instanțele regionale se pronunță în primă instanță atunci când legea prevede astfel și, de asemenea, soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele locale și tribunalele muncii până la 31 decembrie 2012 sau de instanțele districtuale, instanțele administrative și instanțele de dreptul muncii, după 1 ianuarie 2013.

Instanțele regionale sunt formate din complete (tanács), secții și divizii penale, civile, economice, administrative și de dreptul muncii (kollégium). Mai multe divizii pot funcționa și împreună.

Anumite cauze sunt judecate de tribunalele militare (katonai tanács) de pe lângă anumite instanțe regionale desemnate, cu domenii de jurisdicție definite.

Curțile de apel regionale

Curțile de apel regionale funcționează în Debrecen, Szeged, Budapesta, Győr și Pécs. Aceste instanțe soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele locale și instanțele regionale, până la 31 decembrie 2012, sau de instanțele districtuale și instanțele regionale, după 1 ianuarie 2013, în cazu rile prevăzute de lege și se pronunță, de asemenea, în alte cauze de competența acestora conform legii. Până la 31 decembrie 2012, căile de atac în cauzele administrative sunt soluționate de Curtea de Apel din Budapesta.

Curțile de apel regionale sunt formate din complete și divizii penale și civile. Până la 31 decembrie 2012, Curtea de Apel din Budapesta dispune, de asemenea, de o divizie administrativă.

Competență teritorială

• Curtea de Apel Regională Szeged: regiunile Csongrád, Bács-Kiskun și Békés;
• Curtea de Apel Regională Pécs: regiunile Baranya, Somogy, Tolna și Zala;
• Curtea de Apel Regională Debrecen: regiunile Hajdú-Bihar, Borsod-Abaúj-Zemplén, Jász-Nagykun-Szolnok și Szabolcs-Szatmár-Bereg;
• Curtea de Apel Regională Győr: regiunile Győr-Moson-Sopron, Komárom-Esztergom, Vas și Zala;
• Curtea de Apel Regională Budapesta: Budapesta, regiunile Fejér, Heves, Pest și Nográd.

Kúria (Curtea Supremă)

Kúria este organul judiciar suprem din Ungaria și are sediul la Budapesta. Kúria sau Curtea Supremă asigură aplicarea uniformă a legii de către instanțe și adoptă în acest sens decizii de armonizare legislativă care sunt obligatorii pentru instanțe.

Președintele Curții Supreme este ales de Parlamentul Ungariei, cu o majoritate de două treimi din membrii acestuia, la recomandarea Președintelui Republicii. Președintele Curții Supreme trebuie să fie, în mod obligatoriu, un judecător. Președintele Republicii numește vice-președinții Curții Supreme, la recomandarea Președintelui Curții Supreme.

Kúria (Curtea Supremă)

• soluționează căile de atac înaintate împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele regionale și curțile de apel regionale (în cazurile prevăzute de lege);
• soluționează cereri de revizuire (felülvizsgálati kérelem);
• adoptă decizii de armonizare legislativă (jogegységi határozat) care sunt obligatorii pentru toate instanțele judecătorești;
• analizează jurisprudența constituită din hotărâri definitive, ocazie cu care studiază și analizează practica judecătorească generală a instanțelor;
• adoptă decizii judiciare și hotărâri prin care se instituie principii juridice;
• adoptă decizii privind incompatibilitatea decretelor autorităților locale cu restul legislației sau decizii de anulare a unor astfel de decrete;
• adoptă decizii de stabilire a neîndeplinirii obligațiilor de punere în aplicare a legislației de către o autoritate locală, astfel cum prevede legea, și
• soluționează alte cauze de competența sa.

Curtea Supremă este formată din complete de deliberare și armonizare (ítélkező és jogegységi tanács), complete pentru administrația municipală și hotărâri de principiu juridic, precum și din divizii penale, civile și în materie administrativă și de muncă (kollégium) și secții de analiză a jurisprudenței.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Sistemul judiciar din Malta este esențialmente un sistem cu două niveluri care cuprinde un tribunal de primă instanță prezidat de un judecător sau magistrat și o curte de apel. Curtea de apel – ca organ jurisdicțional superior – este organizată în complete de trei judecători și soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de un judecător. Ca organ jurisdicțional inferior, curtea de apel este organizată în complete cu un singur judecător și soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de un magistrat. De asemenea, există diverse instanțe care se ocupă de domenii specifice ale dreptului și au diverse grade de competență. Majoritatea căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate de oricare din aceste instanțe sunt soluționate de curtea de apel ca organ jurisdicțional inferior.

Directorul General (al organelor jurisdicționale), care este numit de prim-ministru, este responsabil de administrarea instanțelor. Acesta este asistat de grefierul instanțelor civile, de grefierul instanțelor penale, de grefierul instanțelor din Gozo și de directorul serviciilor de asistență.

Directorul General (al organelor jurisdicționale) este responsabil de gestiunea și administrarea departamentului privind organele jurisdicționale, inclusiv grefe, arhive și alte servicii, și, de asemenea, conduce acest departament. Toți funcționarii judiciari ai instanțelor care îndeplinesc sarcini în cadrul departamentului privind organele jurisdicționale primesc instrucțiuni de la Directorul General și răspund în fața acestuia.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Puteți găsi o scurtă descriere a fiecărei instanțe în tabelul de mai jos.

Ierarhia instanțelor

Baze de date juridice

Diverse servicii online sunt furnizate de site-ul web oficial al Ministerului Justiției, Culturii și Guvernanței Locale, pe site-ul web oficial al guvernului. Site-ul, oferit în limbile malteză și engleză, conține informații privind Ministerul Justiției și al Internelor, precum și despre instanțele de judecată, sistemul juridic, Parchetul General, serviciile juridice.

În continuare sunt prezentate linkurile la diferitele opțiuni oferite de serviciile judiciare și serviciile juridice:

Ministerul Justiției, Culturii și Guvernanței Locale

Servicii judiciare

Servicii judiciare - Hotărâri judecătorești online

Servicii judiciare – Proceduri judiciare

Servicii judiciare – Repartizarea în sălile de judecată

Servicii judiciare – Statistici

Servicii judiciare – Licitații

Servicii judiciare – Formulare civile (în limba malteză)

Experți judiciari

Servicii juridice (Legislația Maltei)

Organizarea justiției - sisteme judiciare

Administrarea instanțelor judecătorești

Consiliul Corpului Magistraților (Raad voor de rechtspraak) face parte din sistemul judiciar, dar nu are în sine atribuții de administrare a justiției. Această instituție a preluat responsabilitatea pentru un anumit număr de sarcini de la ministrul justiției. Este vorba de sarcini operaționale care includ alocarea bugetului, supervizarea gestiunii financiare, politica de personal, TIC și politica de clădiri. Consiliul oferă sprijin instanțelor ceea ce privește îndeplinirea sarcinilor lor în aceste domenii. De asemenea, Consiliului i-a fost atribuită și sarcina de îmbunătățire a calității sistemului judiciar și de consiliere privind noile acte legislative care au implicații pentru modul în care este administrată justiția. Consiliul acționează ca purtător de cuvânt pentru sistemul judiciar în cadrul dezbaterii sociale și politice. Sarcinile Consiliului privesc chestiunile operaționale (în cel mai larg sens al termenului), aspectele bugetare și aspectele calitative ale actului de justiție.

Acesta joacă un rol esențial în întocmirea, executarea și asumarea responsabilității în legătură cu bugetul sistemului judiciar. Sistemul bugetar se bazează pe un sistem de măsurare a volumului de muncă menținut de Consiliu. Consiliul încurajează și supraveghează dezvoltarea procedurilor operaționale în activitatea de zi cu zi a instanțelor. Sarcinile sale specifice sunt legate de politica de personal, de politica în domeniul clădirilor, de TIC și de afacerile externe. Consiliul deține o serie de puteri legale oficiale, care îi permit să îndeplinească aceste sarcini. De exemplu, acesta are competența de a emite instrucțiuni generale obligatorii în privința politicii operaționale, chiar dacă preferă să exercite această competență cât mai puțin posibil.

Consiliul este responsabil cu recrutarea, selectarea și formarea funcționarilor judiciari și ai instanțelor. Acesta își îndeplinește sarcinile în aceste domenii în cooperare strânsă cu consiliile instanțelor (raden van de gerechten). Consiliul are un rol decizional semnificativ în numirea membrilor consiliilor instanțelor.

Sarcina Consiliului în privința calității sistemului judiciar implică promovarea aplicării uniforme a legii și îmbunătățirea calității sistemului judiciar. În ceea ce privește suprapunerea conținutului hotărârilor judecătorești, Consiliul nu are competențe obligatorii în acest domeniu.

Consiliul are și atribuții consultative generale. Acesta consiliază guvernul cu privire la actele legislative noi care au implicații pentru sistemul judiciar. Acest proces se derulează prin consultarea constantă a membrilor consiliilor instanțelor.

În ciuda faptului că Consiliul dispune de competențe oficiale, relația dintre Consiliu și instanțe nu trebuie să fie considerată ca fiind ierarhică. Consiliul are drept scop principal sprijinirea instanțelor în îndeplinirea sarcinilor acestora. Pentru a se asigura că diferitele sarcini sunt îndeplinite corespunzător, Consiliul se consultă în mod regulat cu președinții instanțelor, cu directorii de operațiuni, cu șefii secțiilor și cu Consiliul Reprezentanților (College van afgevaardigden – un organ consultativ alcătuit din reprezentanți ai instanțelor).

Tipuri de instanțe judecătorești – scurtă descriere

Instanțe regionale (rechtbanken)

Țările de Jos sunt împărțite în 11 regiuni judiciare (arrondissementen), fiecare cu propria sa instanță judecătorească. Fiecare astfel de instanță are mai multe amplasamente subregionale (kantonlocaties). Instanța regională este alcătuită din cel puțin patru secții (sectoren). Acestea includ întotdeauna o secție administrativă, o secție civilă, o secție penală și o secție subregională. Cauzele în materie de dreptul familiei și cauzele care implică minori sunt adesea instrumentate într-o secție separată, așa cum se întâmplă uneori și cu cauzele care implică străini. Consiliul administrativ al instanței (bestuur van het gerecht) are libertatea de a decide cu privire la aceste aspecte.

Secții

Secția subregională

Pentru cetățenii obișnuiți, judecarea cauzelor în secțiile subregionale este o procedură relativ simplă. Acest lucru înseamnă că au dreptul să se apere singuri și nu au nevoie de un avocat pentru a-i reprezenta în instanță. În materie civilă, judecătorul din cadrul instanței subregionale se ocupă de toate cauzele legate de chirii, vânzări-cumpărări și conflicte de muncă, precum și de toate litigiile care implică sume de până la 25 000 EUR.

În dreptul penal, judecătorul din cadrul instanței subregionale tratează numai infracțiunile minore. Adeseori, acestea sunt cauze în privința cărora poliția sau procurorul a propus o înțelegere. În cazul în care persoana trimisă în judecată refuză să accepte o astfel de propunere, cauza este trimisă spre judecare judecătorului subregional. Judecătorul respectiv pronunță, de regulă, o hotărâre judecătorească orală imediat după încheierea audierii.

Dreptul penal

Judecătorii din cadrul secțiilor penale instrumentează toate cauzele penale care nu sunt aduse în fața unui judecător subregional. Cauzele respective pot fi audiate de complete alcătuite dintr-un singur judecător sau de completuri integrale alcătuite din trei judecători. Completurile integrale tratează cauze mai complexe și toate cauzele în care procurorul solicită o pedeapsă cu închisoarea mai mare de un an.

Dreptul civil/dreptul familiei

Secția civilă tratează, de asemenea, cauzele care nu sunt alocate în mod specific judecătorului subregional. Majoritatea acestora sunt judecate de un singur judecător, dar, și în acest caz, cauzele mai complexe sunt judecate de complete integrale alcătuite din trei judecători. Mai multe instanțe regionale au o secție specială pentru cauzele de dreptul familiei și cele care privesc minori. Această posibilitate este utilizată atunci când numărul unor astfel de cazuri este considerabil.

Drept administrativ (bestuursrecht)

Cu numai câteva excepții, litigiile administrative sunt judecate de instanțele regionale; în multe cazuri, audierea în cadrul secției administrative este precedată de o procedură de opoziție pe lângă autoritățile administrative. Este o procedură obișnuită ca aceste cauze să fie judecate de un complet alcătuit dintr-un singur judecător, dar, și în acest caz, instanța regională poate decide numirea a trei judecători pentru o cauză care este complexă sau care implică chestiuni fundamentale. Dacă respectiva instanță regională nu are o secție separată pentru tratarea cauzelor ce implică străini, acestea sunt tratate de secția administrativă sau de un departament al acesteia. În cauzele legate de funcționari publici și de chestiuni referitoare la asigurările sociale, recursul poate fi introdus pe lângă o instanță speciale de apel – Tribunalul Central de Apel (Centrale Raad van Beroep), iar, în majoritatea celorlalte cazuri, pe lângă Secția Jurisdicțională Administrativă a Consiliului de Stat (Afdeling bestuursrechtspraak van de Raad van State).

Instanțe de apel (gerechtshoven)

Cele 11 regiuni sunt împărțite în patru zone care intră în competența teritorială a instanțelor de apel: Haga, Amsterdam, Arnhem-Leeuwarden și 's-Hertogenbosch. În ceea ce privește dreptul penal și dreptul civil, judecătorii instanțelor de apel tratează numai cauzele în care s-a înaintat recurs împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate de o instanță regională. Instanța de apel reanalizează faptele cauzei și formulează propriile concluzii. În majoritatea cazurilor, există posibilitatea de a contesta hotărârea instanței de apel prin recurs în anulare înaintat Curții Supreme a Țărilor de Jos (Hoge Raad der Nederlanden). Pe lângă cauzele penale și civile, instanțele de apel se mai ocupă și de recursurile formulate în materie fiscală.

Tribunale speciale

Tribunalul Central de Apel (Centrale Raad van Beroep) este o instanță de apel care se ocupă în principal de cauzele legate de securitatea socială și de funcția publică. În aceste domenii, tribunalul respectiv reprezintă autoritatea judiciară supremă. Sediul său este la Utrecht.

Tribunalul de Apel în Materie Comercială și Industrială (College van Beroep voor het bedrijfsleven) este o instanță administrativă specială care pronunță hotărâri privind litigiile din domeniul dreptului administrativ care comportă aspecte social-economice. Mai mult, această instanță de apel pronunță hotărâri și în privința recursurilor referitoare la legi specifice, precum Legea Concurenței (Mededingingswet) și Legea Telecomunicațiilor(Telecommunicatiewet). Sediul Tribunalului este la Haga.

Curtea Supremă (Hoge Raad)

Curtea Supremă din Țările de Jos, cu sediul la Haga, analizează dacă instanțele inferioare aplică legea în mod corespunzător atunci când se pronunță într-o anumită cauză. În această etapă, faptele unei cauze, astfel cum au fost stabilite de instanța inferioară, nu mai pot fi supuse dezbaterii. Drept urmare, recursul în anulare îndeplinește o funcție importantă în promovarea caracterului unitar al legislației.

Baze de date juridice

Informații suplimentare pot fi găsite pe site-ul web general privind sistemul judiciar din Țările de Jos.

Jurisprudența poate fi găsită într-o bază de date comună a hotărârilor judecătorești.

Este accesul la aceste baze de date gratuit?

Da, accesul este gratuit.

Linkuri conexe

Sistemul judiciar din Țările de Jos

Organizarea justiției – sistemul judiciar

Alături de puterea legislativă și cea executivă, puterea judecătorească este considerată cel de al treilea pilon al unui stat de drept. Sistemul judiciar, împreună cu puterea executivă, se asigură că legile sunt aplicate corect. Sistemul judiciar este separat de puterea executivă la toate nivelurile. Instanțele sunt instituții de stat, create prin lege și sunt formate din judecători independenți și imparțiali, care nu pot fi revocați sau transferați din funcție și care decid strict în temeiul legii, urmând o procedură formală, fără influențe externe.

Sistemul judiciar este format din instanțele de drept comun (ordentliche Gerichte), care se pronunță cu privire la acțiunile civile și penale, instanțele administrative (Verwaltungsgerichte) și Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof). Instanțele ordinare includ instanțele districtuale și regionale (Bezirks-und Landesgerichte), instanțele regionale superioare (Oberlandesgerichte) și Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof), care judecă recursurile definitive în cauzele civile și penale. Fiecare provincie are o instanță administrativă. În plus, în Viena există o instanță administrativă federală (Bundesverwaltungsgericht) cu competență federală (și birouri în Graz, Linz și Innsbruck) și o instanță fiscală federală (Bundesfinanzgericht). Curtea Administrativă Supremă (Verwaltungsgerichtshof) soluționează recursurile definitive împotriva deciziilor emise de instanțele administrative.

Parchetele (Staatsanwaltschaften) sunt organisme speciale, separate de instanțe. Sarcina lor principală este de a reprezenta interesul public în cadrul justiției penale. Parchetele conduc investigațiile preliminare în cadrul procedurilor penale, formulează acuzațiile și asigură acuzarea în instanță. Procurorii sunt considerați ca făcând parte din sistemul instanțelor de drept comun, dar sunt supuși instrucțiunilor superiorilor lor ierarhici. În vârful ierarhiei se află ministrul justiției, care, în exercitarea atribuțiilor sale, răspunde în fața Parlamentului. Instrucțiunile trebuie să fie motivate și emise în scris, deoarece vor fi incluse în dosar. Penitenciarele (Justizanstalten) răspund de executarea pedepselor privative de libertate sau a altor ordine de detenție. Acestea sunt responsabile de arestarea din etapele premergătoare judecății, de executarea pedepselor privative de libertate și de orice măsură de arestare preventivă (Maßnahmenvollzug). Penitenciarele pot lua forma unor centre regionale de arest preventiv (Landesgerichtliche Gefangenenhäuser), a unor centre de corecție pentru executarea pedepselor privative de libertate (Strafvollzugsanstalten für den Vollzug vonFreiheitsstrafen) sau a unor centre psihiatrice (Forensisch TherapeutischeZentren) pentru executarea ordinelor de detenție preventivă. Există centre de corecție speciale (Sonderanstalten) pentru adolescenți și pentru femei. Principiul care stă la baza centrului de corecție modern este de a-i priva pe deținuți de libertate, dar cu scopul de a-i ajuta să devină cetățeni care respectă legea, capabili să se adapteze la nevoile vieții unei comunități și să îi împiedice să comită alte infracțiuni (reabilitare socială). În plus, centrul ar trebui să îi ajute să înțeleagă de ce comportamentul care a condus la condamnarea lor a fost inacceptabil din punct de vedere social.

Serviciile de probațiune (Bewährungshilfeeinrichtungen) sunt responsabile de persoanele condamnate care au primit pedepse cu suspendarea executării sau care sunt eliberate condiționat. Aceste responsabilități au fost transferate în cea mai mare parte unor asociații private, care se află totuși sub supravegherea Ministerului Federal al Justiției.

Strict vorbind, sistemul judiciar din Austria este format din instanțe de drept comun, procurori, penitenciare și servicii de probațiune. Ministrul Federal al Justiției conduce sistemul judiciar ca autoritate supremă. Instanțele, procurorii, penitenciarele și serviciile de probațiune sunt sub responsabilitatea Ministerului Federal al Justiției. Ministrul federal al justiției este membru al guvernului federal și răspunde de gestionarea politică și de coordonarea ministerului și de supravegherea tuturor organismelor și departamentelor conexe.

Instanțele de drept comun se pot împărți în funcție de mai multe niveluri:

• instanțe districtuale (Bezirksgerichte);
• instanțe regionale (Landesgerichte), reprezentând primul grad de jurisdicție (Gerichtshöfe erster Instanz);
• curți regionale superioare (Oberlandsgerichte), reprezentând al doilea grad de jurisdicție (Gerichtshöfe zweiter Instanz) și
• Curtea Supremă (Oberster Gerichtshof).

Baze de date juridice

Portalul Justiției din Austria oferă informații generale cu privire la sistemul judiciar din Austria.

Este gratuit accesul la baza de date?

Da, accesul la Portalul Justiției din Austria este gratuit.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Sistemele naționale de justiție - Polonia

Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Polonia.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Capitolul VIII din Constituția Poloneză prevede instanțele și tribunalele și enumeră autoritățile învestite cu administrarea justiției în Polonia, și anume:

• Curtea Supremă (Sąd Najwyższy)
• Instanțe de drept comun (sądy powszechne)
• Instanțe administrative (sądy administracyjne)
• Instanțe militare(sądy wojskowe).

Administrarea instanțelor

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Sistemul instanțelor de drept comun include instanțele de apel (sądy apelacyjne), instanțele provinciale (sądy okręgowe) și instanțele districtuale (sądy rejonowe). Aceste instanțe se pronunță, printre altele,în cauzele de drept penal și civil, de dreptul familiei și privind tutela, drept comercial, drept al muncii și al asigurărilor sociale cu excepția cauzelor atribuite altor instanțe speciale (de exemplu, instanțe militare). Instanțele de drept comun administrează registrele funciare, de ipoteci și garanții, precum și registrul instanțelor naționale sau cazierul judiciar național etc.

Sistemul instanțelor administrative include Înalta Curte Administrativă (Naczelny Sąd Administracyjny) și instanțele administrative regionale – una în fiecare voievodat sau regiune (wojewódzkie sądy administracyjne).

Curtea Supremă (Sąd Najwyższy) este organul judiciar suprem al Republici Polone. Aceasta exercită controlul judiciar asupra deciziilor tuturor instanțelor, asigurând consecvență în interpretarea legislației și în practica judiciară. Curtea Supremă nu este o instanță de drept comun.

În sistemul juridic din Polonia, Tribunalul Constituțional (Trybunał Konstytucyjny) nu este considerat o instanță de drept comun.

Tribunalul Constituțional se pronunță asupra:

• constituționalității legislației naționale și a acordurilor internaționale
• conformității legislației naționale cu acordurile internaționale ratificate a căror ratificare este necesară înaintea de a fi aprobate de către parlament
• constituționalității reglementărilor adoptate de către autoritățile centrale ale statului, a acordurilor internaționale ratificate și a actelor legislative
• constituționalității obiectivelor sau activităților partidelor politice
• plângerilor constituționale.

Tribunalul de Stat (Trybunał Stanu) se pronunță cu privire la cauze în care persoanele care ocupă (sau care au ocupat) cele mai înalte poziții în stat sunt acuzate de încălcarea Constituției sau a altor acte legislative.

Ierarhizarea instanțelor

• Instanțe districtuale (sądy rejonowe) – în general, de prim grad de jurisdicție
• Instanțe provinciale (sądy okręgowe) – instanță de apel sau de prim grad de jurisdicție în anumite cauze
• Instanțe de apel (sądy apelacyjne) – instanțe de apel
• Curtea Supremă – cea mai înaltă autoritate judiciară.

Baze de date juridice

Puteți găsi linkuri la informațiile privind toate instanțele de drept comun, site-urile web ale acestora și datele de contact (adrese poștale, numere de telefon, adrese electronice etc.) pe site-ul web al Ministerului Justiției din Polonia (informații privind instanțele).

Instanțe – principii generale

Articolele 202 și următoarele din Constituția Portugaliei definesc principiile ce stau la baza administrării justiției și activităților instanțelor portugheze. Instanțele sunt organisme suverane ce au competența de a împărți dreptate în numele poporului. Acestea sunt responsabile pentru apărarea drepturilor și intereselor protejate prin lege ale cetățenilor, pentru interzicerea încălcării statului de drept democratic și pentru soluționarea diferendelor publice sau private.

Instanțele sunt independente și se supun numai legii. Hotărârile acestora sunt obligatorii pentru toate entitățile publice și private și au întâietate față de deciziile altor autorități.

Audierile sunt publice, cu excepția cazurilor în care, pentru a proteja demnitatea persoanei sau moralitatea publică sau pentru a-și asigura funcționarea corespunzătoare, instanța în cauză decide altfel prin intermediul unui ordin scris prin care stabilește bazele acestei decizii.

Organizarea justiției – sistemul judiciar

În conformitate cu articolele 209 și următoarele din Constituție, Portugalia are două categorii distincte de instanțe – instanțele civile și instanțele administrative. Sunt prevăzute și alte instanțe – Curtea Constituțională (Tribunal Constitucional), Curtea Auditorilor (Tribunal de Contas), instanțele de arbitraj (tribunais arbitrais) și instanțele de pace (julgados de paz).

În sfera civilă, instanțele ordinare cu competență civilă și penală sunt instanțele judecătorești, organizate în trei categorii. În ordinea descrescătoare a ierarhiei și a competenței teritoriale, acestea sunt: Curtea Supremă (Supremo Tribunal de Justiça, cu jurisdicție asupra întregii țări), curțile de apel (tribunais da relação, câte una pentru fiecare district judiciar și două în districtul judiciar Porto) și judecătoriile (tribunais de comarca, de primă instanță).

Curțile de primă instanță se împart în trei categorii, în funcție de obiectul acțiunii și de suma vizată: instanțe cu competență generală, instanțe cu competență specializată (cauze penale, dreptul familiei, minori, dreptul muncii, comerț, afaceri maritime și executorii judecătorești) sau competență specifică (secții civile, penale sau mixte; curți civile sau penale; curți civile sau penale care se ocupă de chestiuni minore).

Tribunalele administrative includ tribunalele administrative și fiscale în primă instanță, tribunalele administrative centrale (nord și sud) și Curtea Supremă Administrativă (Supremo Tribunal Administrativo, care are competență la nivelul întregii țări).

Conflictele de competență dintre instanțe sunt soluționate de un Tribunal de Conflitos, reglementat prin lege.

Categorii de instanțe – scurtă descriere

În sistemul judiciar portughez există următoarele categorii de instanțe:

• Curtea Constituțională, a cărei sarcină principală este evaluarea constituționalității sau a legalității legilor și regulilor, precum și a constituționalității nelegiferării;
• Curtea Auditorilor, care este organismul suprem ce are autoritatea de a examina legalitatea cheltuielilor publice și de a revizui conturile care trebuie înaintate acesteia, conform legii;
• instanțele judecătorești care au competență generală în aspecte civile și penale și care exercită jurisdicție și asupra tuturor aspectelor care nu sunt alocate altor instanțe. Acestea includ Curtea Supremă de Justiție, curțile de a doua instanță (ca regulă, curțile de apel) și curțile de primă instanță (ca regulă, judecătoriile);
• tribunalele administrative și fiscale, al căror rol este de a soluționa litigii ce provin din relațiile administrative și fiscale. Acestea includ Curtea Supremă Administrativă, tribunalele administrative centrale, tribunalele administrative de circuit și tribunalele fiscale;
• instanțele de pace sunt instanțe cu caracteristici speciale și competență în procedurile civile unde valoarea plângerii nu depășește 15 000 EUR;
• de asemenea, pe timp de război pot fi instituite curți marțiale (tribunais militares).

Linkuri utile

Curtea Constituțională

Curtea Auditorilor

Curtea Supremă de Justiție

Curtea de Apel din Lisabona

Curtea de Apel din Porto

Curtea de Apel din Coimbra

Curtea de Apel din Guimarães

Curtea Supremă Administrativă

Curtea Centrală Administrativă, Sud

Organizarea justiției - sistemul judiciar

Principiile, structura și organizarea sistemului judiciar din România sunt prevăzute în Constituția României și în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:

• Înalta Curte de Casație și Justiție;
• curțile de apel;
• tribunalele;
• tribunalele specializate;
• judecătoriile și
• instanțe militare.

Ierarhia instanțelor

Înalta Curte de Casație și Justiție are rolul de instanță supremă în România. Aceasta asigură interpretarea și aplicarea unitara a legii de către celelalte instanțe judecătorești.

• cele 15 curți de apel au tribunale și tribunale specializate în circumscripție.
• cele 42 de tribunale sunt organizate la nivel de județ și în București, fiind situate, de regulă, în orașele reședință de județ.
• 4 tribunale specializate funcționează ca instanțe separate pentru: cauzele cu minori și de dreptul familiei (1) și pentru cauzele cu profesioniști (3).
• tribunalele au în circumscripție 176 de judecătorii.

Tipuri de instanțe - scurtă descriere

Mai multe judecătorii își desfășoară activitatea în circumscripția fiecăruia din cele 42 de tribunale.

Toate cele 176 de judecătorii funcționale sunt organizate la nivel de județ și în sectoarele municipiului București.

Fiecare instanță este condusă de un președinte care exercită atribuții manageriale Secțiile specializate ale instanței sunt conduse de un președinte de secție. În fiecare instanță judecătorească un colegiu de conducere hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței.

Instanțele militare sunt organizate în 4 tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial București și Curtea Militară de Apel București. Fiecare tribunal militar are statutul de unitate militară.

• Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă, conform Constituției, garantul independenței justiției și asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etica profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor.
• Ministerul Justiției contribuie la buna funcționare a sistemului judiciar și la asigurarea condițiilor înfăptuirii justiției ca serviciu public, apărarea ordinii de drept și a drepturilor și libertăților cetățenești.

Baze de date juridice

Următoarele baze de date juridice sunt disponibile online:

• Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este publicată pe site-ul web al Înaltei Curți de Casație și Justiție;
• Rezumatele hotărârilor instanțelor sunt publicate pe portalul instanței respective. A se vedea, de exemplu, rezumatul hotărârilor Curții de Apel București;
• Baza de date juridică a României deținută și administrată de Consiliul Legislativ al României include actele normative integrale din legislația României (legi, ordonanțe de guvern, hotărâri de guvern etc.);

Este accesul la baza de date juridice gratuit?

Da, accesul la baza de date juridice este gratuit.

Linkuri relevante

Organizarea justiției – România

Găsirea instanțelor competente

Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.
Pagina este deja disponibilă în următoarele limbi: .

Sistemele naționale de justiție - Slovenia

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Slovenia.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Toate instanțele din Republica Slovenia sunt instanțe de drept comun, care acționează în conformitate cu principiile constituționalității, independenței și statului de drept.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Sistemul unitar al instanțelor este alcătuit din instanțe cu jurisdicție generală și specializată.

• instanțele cu jurisdicție generală cuprind 44 de instanțe locale, 11 instanțe districtuale, 4 instanțe superioare și Curtea Supremă;
• instanțele cu jurisdicție specializată cuprind 3 instanțe de dreptul muncii, o instanță de dreptul muncii și de contencios social și o instanță superioară de dreptul muncii și de contencios social (care soluționează dispute în materie de dreptul muncii și de securitate socială), precum și o instanță administrativă, care oferă protecție juridică în chestiuni administrative și are statutul de instanță superioară.

Ministerul Public ocupă un loc special în sistemul de justiție, întrucât este o autoritate de stat independentă, dar face parte și din ramura executivă a puterii. Procurorul General este numit de Adunarea Națională.

Curtea Constituțională este cea mai înaltă autoritate judiciară în materie de protecție a constituționalității, a legalității, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceasta are competența de a anula acțiunile legislativului prin abrogarea (respingerea) unei legi sau a unei părți dintr-o lege.

Judecătorii de la Curtea Constituțională sunt numiți de Adunarea Națională, în urma unei propuneri din partea președintelui Republicii. Nouă judecători sunt aleși pentru o perioadă de nouă ani, fără a exista posibilitatea reînnoirii mandatului. Niciun organism de stat nu are competența de a interveni în acțiunile sau hotărârile judecătorilor din instanțele constituționale, specializate și generale.

Baze de date juridice

Informații suplimentare privind instanțele din Slovenia sunt disponibile pe site-ul internet al Curții Supreme a Republicii Slovenia.

Linkuri conexe

Organisme judiciare

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Exercitarea puterii judiciare

Competența judiciară în Slovacia este exercitată de instanțele de drept comun și de Curtea Constituțională a Republicii Slovace (Ústavný súd Slovenskej republiky).

În Slovacia, puterea judiciară este exercitată de instanțe independente și imparțiale. Puterea judiciară la toate nivelurile este exercitată separat de alte organisme de stat.

Președintele unei instanțe este responsabil de exercitarea puterii judiciare.

Administrarea instanțelor

Administrarea instanțelor din Slovacia este gestionată, în măsura prevăzută de lege, de Ministerul Justiției slovac și de președintele instanței, care este, de asemenea, organul statutar al instanței. În măsura prevăzută de lege, administrația judiciară este gestionată, de asemenea, de directorul administrativ al instanței și de Consiliul Judiciar al Republicii Slovace.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Sistemul instanțelor de drept comun

• instanțele districtuale (okresné súdy) (54)
• instanțele regionale (krajské súdy) (8)
• Curtea Supremă a Republicii Slovace (Najvyšší súd Slovenskej republiky)
• Tribunalul Penal Specializat (Špecializovaný trestný súd)

Ierarhizarea instanțelor

În temeiul Legii nr. 757/2004 privind instanțele judecătorești și de modificare a altor acte, cu modificările și completările ulterioare:

1. Instanțele districtuale acționează în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție în cauzele civile și penale, cu excepția cazului în care se prevede altfel în normele care reglementează procedurile judiciare.
2. Instanțele districtuale soluționează, de asemenea, cauze electorale, atunci când acest lucru este prevăzut de dispoziții legale specifice.
3. Instanțele regionale acționează în calitate de instanțe de al doilea grad de jurisdicție în cauzele civile și penale judecate în primă instanță de instanțele districtuale.
4. Normele care reglementează procedurile judiciare precizează tipurile de cauze civile și penale în care instanțele regionale acționează în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție.
5. Instanțele regionale acționează în calitate de instanțe de prim grad de jurisdicție în cauzele de contencios administrativ, cu excepția cazurilor prevăzute de dispoziții legale specifice.
6. Instanțele regionale soluționează, de asemenea, alte cauze, atunci când acest lucru este prevăzut de dispoziții legale specifice (de exemplu, Legea nr. 166/2003 privind protecția vieții private împotriva utilizării neautorizate a tehnologiei informației și de modificare a anumitor alte acte, precum și Legea privind protecția împotriva interceptării comunicațiilor).
7. Curtea Supremă este competentă în ceea ce privește:
   • căile de atac ordinare împotriva hotărârilor instanțelor regionale și ale Tribunalului Penal Specializat;
   • căile de atac extraordinare împotriva hotărârilor instanțelor districtuale, ale instanțelor regionale, ale Tribunalului Penal Specializat și ale Curții Supreme;
   • reatribuirea cauzelor unei alte instanțe decât instanța competentă, în cazul în care acest lucru este prevăzut de normele care reglementează procedurile judiciare;
   • alte cazuri, în cazul în care acest lucru este prevăzut de lege sau de un tratat internațional.

Curtea Supremă revizuiește hotărârile pronunțate de instanțe în cauzele în care a fost pronunțată o hotărâre definitivă.

Curtea Supremă supraveghează interpretarea uniformă și aplicarea coerentă a legilor și a altor acte cu aplicabilitate generală:

• prin propriul proces decizional;
• prin emiterea de avize menite să unifice interpretarea legilor și a altor acte cu aplicabilitate generală;
• prin publicarea hotărârilor judecătorești definitive de importanță majoră în Rapoartele privind avizele Curții Supreme și în deciziile instanțelor din Republica Slovacă.

Baze de date juridice

Informații suplimentare sunt disponibile pe site-ul Ministerului Justiției din Republica Slovacă.

Linkuri conexe

Ministerul Justiției

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Finlanda

Această secţiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra sistemului judiciar din Finlanda.

Sistemul judiciar – organizarea instanțelor

În mare, sistemul judiciar finlandez este alcătuit din:

• instanţe independente; instanţe generale, instanţe administrative şi instanţe speciale;
• autorităţile de urmărire penală;
• autorităţile de asigurare a respectării legii (care asigură executarea hotărârilor judecătoreşti);
• administraţia închisorilor (care pune în aplicare pedepsele privative de libertate);
• asistenţa judiciară publică, avocaţii şi consilierii juridici autorizaţi.

De asemenea, sistemul judiciar poate face trimitere doar la instanţe.

Articolul 98 din Constituţia Finlandei enumeră diferitele instanţe judecătoreşti. Printre instanţele generale se numără Curtea Supremă, curţile de apel şi tribunalele districtuale. Printre instanţele administrative generale se numără Curtea Supremă Administrativă şi instanţele administrative locale.

Autoritatea judiciară supremă în materie penală şi civilă este exercitată de Curtea Supremă şi, în chestiuni administrative, de Curtea Supremă Administrativă. Cele două curţi supreme supraveghează şi aplicarea legii în cadrul propriului domeniu de activitate. În Finlanda există și instanţe speciale, ale căror atribuţii sunt prevăzute în legi separate.

Poziţia independentă şi autonomă a judecătorilor este garantată de o prevedere a Constituţiei, care stipulează că un judecător poate fi eliberat din funcţie numai printr-o hotărâre judecătorească. Judecătorii nu pot fi transferaţi într-un alt post fără consimţământul acestora, cu excepţia cazului în care transferul face parte dintr-o reorganizare a sistemului jurisdicţional.

Articolul 21 din Constituţie stipulează că fiecare persoană are dreptul să i se judece cauza în mod corespunzător şi fără întârzieri nejustificate de către o instanţă competentă din punct de vedere legal sau de către o altă autoritate. Conform articolului 21 alineatul (2), caracterul public al procedurilor şi dreptul la judecată şi la pronunţarea unei hotărâri motivate şi de a contesta o hotărâre sunt garantate de lege, ca şi alte garanţii de proceduri judiciare echitabile şi de bună guvernanţă. Acest articol prevede şi cerinţe privind calitatea procedurilor judiciare.

Administrarea judiciară

Multe dintre atribuţiile şi responsabilităţile legate de administrarea justiţiei şi de dezvoltarea activităţilor instanţelor se încadrează, în principal, în sfera de competenţă a Ministerului Justiţiei.

Informaţii suplimentare

Site-ul internet al instanţelor finlandeze cuprinde informaţii privind sistemul judiciar din Finlanda. Acesta reprezintă un portal unic care pune la dispoziţie informaţii despre instanţele judecătoreşti, procurori, autorităţile de asigurare a aplicării legii şi asistenţa judiciară.

Site-ul include, de exemplu, cea mai recentă jurisprudenţă a curţilor de apel şi a instanţelor administrative.

Baza de date Finlex include jurisprudenţa instanţelor, versiunea electronică a Monitorului Oficial al Finlandei şi traduceri ale legilor şi decretelor finlandeze.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Suedia

Această secțiune vă oferă o prezentare generală a sistemului judiciar din Suedia.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Tipuri de instanțe judecătorești – scurtă descriere

Sistemul judiciar se referă în general la autoritățile și agențiile responsabile de aplicarea normelor statului de drept și de asigurarea certitudinii juridice. Instanțele judecătorești reprezintă coloana vertebrală a sistemului judiciar, care cuprinde, de asemenea, autoritățile responsabile de prevenirea criminalității și cercetarea penală, respectiv:

• Poliția
• Autoritatea de Urmărire Penală și Oficiul Național pentru Infracțiuni Economice din Suedia
• Institutul Național de Medicină Legală (Rättsmedicinalverket)
• Serviciul pentru Penitenciare și Eliberare Condiționată din Suedia (Kriminalvården).

Alte autorități pot avea sarcini legate de sistemul judiciar, de exemplu Serviciul de Executare.

Ierarhizarea instanțelor judecătorești

În Suedia există în paralel două tipuri de instanțe:

• instanțe de drept comun, care soluționează cauze civile și penale;
• instanțe generale administrative, care soluționează cauze legate de administrația publică.

Instanțele de drept comun sunt organizate într-un sistem pe trei niveluri: curți regionale, curți de apel și Curtea Supremă.

Instanțele administrative sunt, de asemenea, organizate într-un sistem pe trei niveluri: curți administrative, curți de apel administrative și Curtea Supremă Administrativă. În plus, au fost înființate o serie de instanțe și tribunale specializate pentru soluționarea anumitor tipuri de cauze și materii.

Administrarea instanțelor

Ministerul Justiției se ocupă de aspectele legate de instanțe, inclusiv codurile de procedură și organizarea instanțelor. Cu toate acestea, nici guvernul și nicio altă agenție nu are autoritatea de a decide în legătură cu hotărârile pronunțate de o instanță în cauze individuale.

Administrația Națională a Instanțelor este agenția administrativă centrală pentru instanțele publice, instanțele administrative publice, tribunalele regionale pentru locațiune, tribunalele regionale pentru închiriere și Autoritatea Națională pentru Asistență Juridică.

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Anglia şi Ţara Galilor

Această secțiune vă oferă o scurtă prezentare generală a instanțelor judecătorești din Anglia și Țara Galilor.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Regatul Unit are trei jurisdicții: Anglia și Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord. Această pagină prezintă instanțele judecătorești din jurisdicția Anglia și Țara Galilor.

Administrarea instanțelor

Responsabilitatea administrării multora dintre instanțele judecătorești din Anglia și Țara Galilor aparține Serviciului Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty’s Courts and Tribunals Service - HMCTS). HMCTS este o agenție a Ministerului Justiției, departamentul guvernamental responsabil pentru sistemul de justiție din Anglia și din Țara Galilor.

Tipuri de instanțe și ierarhizarea acestora - scurtă descriere

Cauzele penale în Anglia și în Țara Galilor sunt soluționate de Curțile Magistraților (Magistrates' Courts), de Curtea Coroanei (Crown Court), de curțile divizate pe secții ale Înaltei Curți (High Court )și de secția penală a Curții de Apel (Court of Appeal).

Cauzele civile în Anglia și în Țara Galilor sunt soluționate de instanțele regionale (county courts), de Înalta Curte (High Court) și de secția civilă a Curții de Apel (Court of Appeal).

Noua Curte Supremă (Supreme Court) a Regatului Unit este ultima instanță la care se poate introduce o cale de atac în Regatul Unit atât pentru cauzele penale, cât și pentru cele civile, deși cauzele penale din Scoția nu pot fi atacate la Curtea Supremă.

Informații mai detaliate cu privire la instanțele judecătorești din Anglia și din Țara Galilor sunt furnizate în cadrul paginii în care se descriu instanțele de drept comun din Anglia și din Țara Galilor, precum și pe site-ul internet al Serviciului Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty's Courts and Tribunals Service). Informații cu privire la tribunalele și curțile specializate din Anglia și din Țara Galilor sunt furnizate în cadrul paginii în care se descriu instanțele specializate din Anglia și din Țara Galilor.

Linkuri conexe

HMCTS, Ministerul Justiției, Serviciul Majestății Sale pentru curți și tribunale (Her Majesty’s Courts and Tribunals Service)

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Regatul Unit are trei jurisdicții: Anglia și Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.

Tipuri de instanțe – scurtă descriere

Curtea Supremă

În 2009, noua Curte Supremă a Regatului Unit a preluat jurisdicția Comisiei de apel a Camerei Lorzilor. De asemenea, a preluat funcțiile descentralizate ale Comisiei juridice a Consiliului Privat (cea mai înaltă curte de apel în mai multe țări independente din Commonwealth, teritoriile de peste mări ale Regatului Unit și dependințele Coroanei).

Curtea Supremă este ultima grad de jurisdicție din Regatul Unit atât în materie penală, cât și în materie civilă, deși cauzele penale scoțiene nu au drept de apel la Curtea Supremă. Permisiunea de a deferi o cauză spre apel la Curtea Supremă este acordată de obicei doar dacă aceasta implică aspecte juridice de importanță publică.

Curtea de Apel

Curtea de Apel soluționează căile de atac în materie penală de la Curtea Coroanei și căile de atac în materie civilă de la Înalta Curte.

Înalta Curte

Înalta Curte se ocupă de cauze civile, soluționează căile de atac în materie penale și, de asemenea, are competența de a revizui acțiuni ale persoanelor fizice sau juridice pentru a se asigura că acestea au acționat în mod legal și corect. De obicei, Înalta Curte se ocupă de cauzele a căror valoare a pretenției depășește 30 000 de lire sterline. În anumite împrejurări, o cauză a cărei valoare depășește 30 000 de lire sterline poate fi trimisă de la Înalta Curte la judecătoria comitatului aferent și, în mod similar, o cauză sub valoarea de 30 000 de lire sterline poate fi transferată de la judecătoria comitatului aferent la Înalta Curte.

Înalta Curte este organizată în trei divizii, după cum urmează:

• Divizia de Dreptul Familiei -
  are atribuții în ceea ce privește aspectele legate de divorțurile mai complexe, tutelă, adopție, violența domestică și altele. De asemenea, are atribuții în ceea ce privește căile de atac de la curțile magistraților și judecătoriile comitatelor privind cauzele de ordin matrimonial, acțiunile persoanelor care sunt bolnave mintal și chestiuni succesorale simple.
• Curtea Reginei -
  are atribuții în ceea ce privește acțiunile în despăgubiri de mare valoare și/sau complexe. De asemenea, are atribuții în ceea ce privește o serie limitată de căi de atac de la curțile magistraților sau de la Curțile Coroanei, revizuiește acțiunile persoanelor juridice pentru a verifica dacă acestea au acționat în mod legal și se ocupă de acțiunile privind calomnia sau defăimarea.
• Curtea Cancelarului -
  are atribuții în ceea ce privește cauzele referitoare la fonduri fiduciare, testamente contestate, lichidare de societăți, faliment, ipoteci, acte de caritate, venituri contestate (de obicei impozitul pe venit) etc.

Curtea Coroanei

Curtea Coroanei are atribuții în ceea ce privește următoarele tipuri de cauze:

• fapte penale grave care vor fi judecate de către un judecător și, în cele mai multe cazuri, de un juriu
• hotărârile de condamnare pronunțate de curțile magistraților care sunt deferite Curții Coroanei pentru pronunțarea pedepsei.

Pedeapsa cu închisoarea și amenzile impuse de Curtea Coroanei sunt mai severe decât cele ale curților magistraților.

Judecătoriile Comitatelor

Judecătoriile Comitatelor au atribuții în ceea ce privește cauzele civile iar acestea sunt judecate de un judecător sau un judecător de comitat. Judecătoria comitatului, de obicei, se ocupă de cauzele care nu depășesc valoarea de 30 000 de lire sterline (sau 45 000 de lire sterline în cauze privind acțiuni). Cauzele care au o valoarea mai mare sunt audiate la Înalta Curte – a se vedea mai sus. Toate pretențiile care derivă din contractele de credit reglementate trebuie să fie inițiate în judecătoria comitatului indiferent de valoarea acestora.

Exemple de cauze care sunt judecate de către Judecătoria Comitatului:

• litigiile între locatori și locatari: de exemplu, posesiune (evacuare), restanțe la chirie, reparații
• litigii care implică consumatori: de exemplu, bunuri sau servicii defectuoase
• pretențiile privind vătămarea corporală (vătămări cauzate de neglijență): de exemplu, accidente rutiere, căderea în gropile din trotuare, accidente de muncă
• cauzele de divorț fără avocați, dar numai în anumite judecătorii ale comitatelor
• cauzele de discriminare rasială și sexuală
• problemele privind datoriile: de exemplu, un creditor care dorește efectuarea plăților
• probleme de muncă: de exemplu, remunerațiile sau salariile datorate sau plata în loc de preaviz
• căile de atac de la curțile magistraților de care se ocupă un judecător (și cel puțin doi magistrați consultanți dacă inculpatul este o persoană tânără)

Cauzele cu valoare redusă

Cauzele cu valoare redusă sunt, de asemenea, soluționate la Judecătoria Comitatului. În general, o pretenție redusă implică o valoarea care nu depășește 3 000 de lire sterline.

Curțile Magistraților

Curțile Magistraților au atribuții în ceea ce privește cauzele penale și unele cauze civile. Cauzele sunt soluționate de către un judecător de comitat (Curtea Magistraților).

• Cauzele penale de la curțile magistraților
  Curțile Magistraților au atribuții în ceea ce privește faptele penale atunci când inculpatul nu are dreptul la un proces cu jurați. Acestea sunt cunoscute drept contravenții. Contravențiile implică o pedeapsă maximă de șase luni de închisoare și/sau o amendă de maximum 5 000 de lire sterline.
  De asemenea, Curțile Magistraților tratează infracțiuni pentru care inculpatul poate alege un proces cu jurați dar decide să i se judece cauza la Curtea Magistraților. Dacă inculpatul optează pentru procesul cu jurați, cauza va fi deferită Curții Coroanei.
• Instanțe pentru tineri
  Instanțele pentru tineri au atribuții în ceea ce privește persoanele tinere care au comis fapte penale și care au vârste cuprinse între 10 și 17 ani. Instanțele pentru tineri fac parte din instanțele magistraților și cauzele vor fi audiate în fața unui judecător de comitat (curtea magistraților) și a altor doi magistrați consultanți specializați în domeniu. Dacă un tânăr este acuzat de o infracțiune deosebit de gravă, care în cazul unui adult ar fi pedepsită cu cel puțin 14 ani de închisoare, instanța pentru tineri îl poate trimise pentru judecare la Curtea Coroanei.
• Cauzele civile de la Curțile Magistraților
  Curțile Magistraților au atribuții în ceea ce privește un număr limitat de cauze civile după cum urmează:

• unele datorii civile: de exemplu, restanțe la impozitul pe venit, contribuții la asigurările sociale, restanțe la TVA, rate
• autorizații de funcționare: de exemplu, acordare, prelungirea sau retragerea autorizațiilor de funcționare ale barurilor și cluburilor
• unele probleme matrimoniale: de exemplu, întreținerea și evacuarea soțului/soției din domiciliul conjugal
• probleme sociale legate de copii: de exemplu, îngrijirea de către autoritățile locale sau ordine de supraveghere, proceduri de adopție și ordinele privind reședința.

Curțile Legiștilor

Acestea anchetează împrejurările deceselor subite, violente sau care nu s-au produs din cauze naturale.

Ierarhia instanțelor

Detalii suplimentare și diagrama structurii instanțelor din Irlanda de Nord pot fi găsite pe site­ul web al Serviciului instanțelor din Irlanda de Nord.

Administrarea instanțelor

Responsabilitatea administrării instanțele judecătorești din Irlanda de Nord aparține Serviciului instanțelor din Irlanda de Nord.

Aceasta include:

• furnizarea de sprijin administrativ pentru instanțele și corpul magistraților din Irlanda de Nord
• executarea hotărârilor judecătorești în materie civilă printr-un serviciu centralizat de executare oferit de Oficiul de executare a hotărârilor judecătorești
• furnizarea de sprijin administrativ pentru diferitele instanțe

Linkuri relevante

Serviciul instanțelor din Irlanda de Nord

NOTĂ: Versiunea în limba originală a acestei pagini a fost modificată recent. Versiunea lingvistică pe care o consultați acum este în lucru la traducătorii noștri.

Sistemele naționale de justiție - Scoţia

Această secțiune vă oferă o imagine de ansamblu asupra instanțelor judecătorești din Scoția.

Organizarea justiției – sisteme judiciare

Regatul Unit are trei jurisdicții: Anglia și Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.

Administrarea instanțelor

În Scoția, Serviciul Judiciar este responsabil de administrarea instanțelor. Aceasta este un organism independent condus de Lordul Președinte (Lord President), judecătorul aflat în vârful ierarhiei sistemului judiciar din Scoția.

Tipuri și ierarhizarea instanțelor – scurtă descriere a instanțelor principale

Organizarea diferitelor instanțe în Scoția este următoarea:

Procedura în instanțele penale este împărțită în procedura „solemnă” (cele mai grave cauze care implică proces cu jurați) și procedura „sumară” (cauzele mai puțin grave judecate de un singur judecător).

Înalta Curte de Justiție (High Court of Justiciary) este condusă de Lordul Judecător General (Lord Justice General) care este și Lordul Președinte (Lord President). Această este instanța supremă a țării în materie penală, care se ocupă de cele mai grave cauze, cum ar fi infracțiunile de omor sau viol. Aceasta are și rol de ultim grad de jurisdicție în materie penală.

Majoritatea cauzelor penale, atât cele solemne, cât și cele sumare, sunt soluționate de către Curții șerifilor (Sherriff Court), iar cauzele mai puțin grave sunt de competența Judecătoriei de pace (Justice of the Peace court). Aceasta din urmă este alcătuită din judecători de pace [care sunt fie judecători consultanți care prezidează împreună cu un consultant juridic, fie magistrați salariați (stipendiary magistrates) cu pregătire juridică].

Instanțele civile soluționează cauze dintr-o gamă variată de materii, inclusiv recuperarea datoriilor, acțiuni de dreptul familiei și drept comercial. Curtea de Sesiune (Court of Session) reprezintă instanța civilă supremă din Scoția. Are o cameră externă (outer house), care are competențe în ceea ce privește cauzele care nu au fost supuse căilor de atac, și o cameră internă (inner house) care are, în principal, atribuții în ceea ce privește judecarea căilor de atac. Judecătorul principal este Lordul Președinte.

Chestiunile de drept pot fi contestate în fața noii Curți Supreme a Regatului Unit.

Curțile Șerifilor (Sheriff courts) pot fi competente în cauze similare celor prezentate în fața Curții de Sesiune (Court of Session), dar și în proceduri simplificate pentru cauze de până la 5000 de lire sterline, atunci când prezența reprezentanților legali nu este necesară.

Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Serviciului Judiciar din Scoția

Linkuri relevante

Serviciul Judiciar din Scoția, Guvernul scoțian