Administrarea instanțelor

Președintele Oficiului Judiciar Național

Administrarea centrală a instanțelor este gestionată de Președintele Oficiului Judiciar Național (OJN), sprijinit de vice-președintele general și de alți vice-președinți, precum și de personalul oficiului. Activitatea administrativă a Președintelui Oficiului Judiciar Național este supervizată de Consiliul Judiciar Național (CJN). Președintele Oficiului Judiciar Național este responsabil de modul în care funcționează administrația centrală, de eficiența acesteia și de îndeplinirea atribuțiilor acesteia într-un mod compatibil cu principiul constituțional al independenței judiciare, în măsura în care legea prevede astfel. În exercitarea puterilor sale administrative, Președintele Oficiului Judiciar Național emite decizii, regulamente și recomandări.

Președintele Oficiului Judiciar Național este ales cu o majoritate de două treimi din membrii Parlamentului maghiar, la recomandarea Președintelui Republicii. Doar un judecător poate fi ales în funcția de Președinte al Oficiului Judiciar Național.

Consiliul Judiciar Național

Consiliul Judiciar Național (CJN) este organismul care supervizează administrarea centrală a instanțelor judecătorești. Acesta are sediul la Budapesta și este alcătuit din 15 membri. Președintele Curții Supreme (Kúria) este membru al Consiliului Judiciar Național, iar ceilalți 14 membri sunt aleși în cadrul unei reuniuni a judecătorilor delegați, din rândul delegaților, cu majoritate simplă, prin vot secret. În cadrul primei reuniuni, judecătorii delegați aleg un judecător de la o curte de apel, cinci judecători de la instanțele regionale, șapte judecători de la instanțe locale și un judecător de la un tribunal al muncii. (Instanțele districtuale, instanțele administrative și instanțele de dreptul muncii vor începe să funcționeze la 1 ianuarie 2013.)

Organizarea instanțelor

În Ungaria, justiția este exercitată de următoarele tipuri de instanțe:

• Kúria (Curtea Supremă a Ungariei);
• curți de apel regionale („ítélőtáblák” în limba maghiară);
• instanțe regionale („törvényszékek” în limba maghiară);
• instanțe districtuale („járásbíróságok” în limba maghiară) și
• instanțe administrative și instanțe de dreptul muncii.

Competența teritorială a instanțelor corespunde în general împărțirii teritorial-administrative, numele unei instanțe indicând locul în care aceasta își are sediul.

Judecătorii neprofesioniști (nem hivatásos bíró) pot participa la procedurile judiciare în calitate de consultanți în anumite cauze și în anumite condiții prevăzute de lege, însă numai judecătorii profesioniști pot servi ca judecători unici (egyesbíró) sau președinți ai consiliului (tanácselnök).

Judecătorii profesioniști sunt numiți de Președintele Republicii și pot fi revocați din funcție numai pentru motivele și în conformitate cu procedurile specificate prin lege. Judecătorii sunt independenți și se supun doar legii; aceștia nu pot fi membri ai unor partide politice și nu pot fi implicați în activități politice.

Ierarhizarea instanțelor

Instanțe districtuale, instanțe administrative și instanțe de dreptul muncii

Instanțele districtuale și instanțele administrative și instanțe de dreptul muncii soluționează cauze în primă instanță. (Până la 31 decembrie 2012, cauzele sunt soluționate în primă instanță de către instanțele locale și tribunalele muncii.)

Instanțele administrative și cele de dreptul muncii soluționează cauze referitoare la revizuirea judiciară a deciziilor administrative sau legate de relațiile de muncă și alte relații similare (precum și alte cauze de competența acesteia conform legii).

Se pot stabili secții în cadrul instanțelor districtuale, al instanțelor administrative și al celor de dreptul muncii pentru tratarea anumitor tipuri de cauze.

Instanțele regionale

Instanțele regionale se pronunță în primă instanță atunci când legea prevede astfel și, de asemenea, soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele locale și tribunalele muncii până la 31 decembrie 2012 sau de instanțele districtuale, instanțele administrative și instanțele de dreptul muncii, după 1 ianuarie 2013.

Instanțele regionale sunt formate din complete (tanács), secții și divizii penale, civile, economice, administrative și de dreptul muncii (kollégium). Mai multe divizii pot funcționa și împreună.

Anumite cauze sunt judecate de tribunalele militare (katonai tanács) de pe lângă anumite instanțe regionale desemnate, cu domenii de jurisdicție definite.

Curțile de apel regionale

Curțile de apel regionale funcționează în Debrecen, Szeged, Budapesta, Győr și Pécs. Aceste instanțe soluționează căile de atac introduse împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele locale și instanțele regionale, până la 31 decembrie 2012, sau de instanțele districtuale și instanțele regionale, după 1 ianuarie 2013, în cazu rile prevăzute de lege și se pronunță, de asemenea, în alte cauze de competența acestora conform legii. Până la 31 decembrie 2012, căile de atac în cauzele administrative sunt soluționate de Curtea de Apel din Budapesta.

Curțile de apel regionale sunt formate din complete și divizii penale și civile. Până la 31 decembrie 2012, Curtea de Apel din Budapesta dispune, de asemenea, de o divizie administrativă.

Competență teritorială

• Curtea de Apel Regională Szeged: regiunile Csongrád, Bács-Kiskun și Békés;
• Curtea de Apel Regională Pécs: regiunile Baranya, Somogy, Tolna și Zala;
• Curtea de Apel Regională Debrecen: regiunile Hajdú-Bihar, Borsod-Abaúj-Zemplén, Jász-Nagykun-Szolnok și Szabolcs-Szatmár-Bereg;
• Curtea de Apel Regională Győr: regiunile Győr-Moson-Sopron, Komárom-Esztergom, Vas și Zala;
• Curtea de Apel Regională Budapesta: Budapesta, regiunile Fejér, Heves, Pest și Nográd.

Kúria (Curtea Supremă)

Kúria este organul judiciar suprem din Ungaria și are sediul la Budapesta. Kúria sau Curtea Supremă asigură aplicarea uniformă a legii de către instanțe și adoptă în acest sens decizii de armonizare legislativă care sunt obligatorii pentru instanțe.

Președintele Curții Supreme este ales de Parlamentul Ungariei, cu o majoritate de două treimi din membrii acestuia, la recomandarea Președintelui Republicii. Președintele Curții Supreme trebuie să fie, în mod obligatoriu, un judecător. Președintele Republicii numește vice-președinții Curții Supreme, la recomandarea Președintelui Curții Supreme.

Kúria (Curtea Supremă)

• soluționează căile de atac înaintate împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele regionale și curțile de apel regionale (în cazurile prevăzute de lege);
• soluționează cereri de revizuire (felülvizsgálati kérelem);
• adoptă decizii de armonizare legislativă (jogegységi határozat) care sunt obligatorii pentru toate instanțele judecătorești;
• analizează jurisprudența constituită din hotărâri definitive, ocazie cu care studiază și analizează practica judecătorească generală a instanțelor;
• adoptă decizii judiciare și hotărâri prin care se instituie principii juridice;
• adoptă decizii privind incompatibilitatea decretelor autorităților locale cu restul legislației sau decizii de anulare a unor astfel de decrete;
• adoptă decizii de stabilire a neîndeplinirii obligațiilor de punere în aplicare a legislației de către o autoritate locală, astfel cum prevede legea, și
• soluționează alte cauze de competența sa.

Curtea Supremă este formată din complete de deliberare și armonizare (ítélkező és jogegységi tanács), complete pentru administrația municipală și hotărâri de principiu juridic, precum și din divizii penale, civile și în materie administrativă și de muncă (kollégium) și secții de analiză a jurisprudenței.